323 matches
-
nerăbdarea unei asamblări măiastre, de la sine, fără fierăstraie și dălți, în formă de arcă legănat-vorbitoare a convivialității. Pe lângă ea, stihia aluneca neputincioasă, lăsându-și mugetul brut cizelat în glasuri omenești cântătoare, cu vocale lungi cât canalele de-acasă, cufundate în cărăușia tihnită a apei înspre bulbii lalelelor. Vocile lor erau grădini crescătoare în gâtlejuri, cu susur molcom de vâltori bine strunite și îndiguite. Populau un arhipelag al prieteniei în mijlocul imensității, și din risipirea lui se îmbrățișau de la distanță cu pavilioanele urechilor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Din mărturiile bunicului, rezultă că și în familia noastră au existat legături cu locuitorii noului sat, aflat pe drumul istoric de trecere peste munții Carpați. Mama lui provenea dintr-o familie din Tohanul Nou, întâlnită de bunicul Tatei, care făcea cărăușie între Brașov și Câmpulung-Mușcel și care mai făcea opriri de odihnă a cailor, se pare chiar în casa viitorului său socru. Referindu-se la construcția castelului și la situația țăranilor din depresiunea Branului, Podea remarca: "cetatea Branului, zidită de sașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cărăuș din Ardeal, dar, de la o bucată de vreme, și cred chiar pentru epoca aceasta, se formase o breaslă specială de cărăuși la noi chiar." Profesorul avea dreptate, până în 1916, câțiva locuitori mai răsăriți din Drumul Carului aveau dreptul de cărăușie, cu trăsura, căruța sau carul, care implica și un permis de trecere a frontierei. Ei puteau fi și un soi de ghizi, pentru eventuali călători care manifestau interese turistice. Prin 1630, un alt călător de seamă se bucura de pitorescul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Râmnicu Vâlcea. Aici, prin grija primăriei am primit o locuință la alegere, fiind foarte multe părăsite. Să ai casa cu patru fete și s-o iei cu totul de la capăt, nu era un lucru ușor. Tata s-a apucat de cărăușie iar mama avea grijă de casă și un început de gospodărie, iar eu și surorile mele am mers la școală. Eram de un timp stabiliți la Gura Văii, când trecerea unei coloane cu militari români ne-a scos pe toți
ÎN REFUGIU AM FOST MEREU ALĂTURI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]
-
că totdeauna îi va fi alături. Având doi cai, cum puțini erau în comună, uncheșul de multe ori ne ducea lemne din pădure sau ne căra recolta de la ogoarele din Tripâreie, Șvarac sau Haraiț. Mama vroia să-i plătească pentru cărăușie, dar dânsul nu percepea acest lucru. Se simțea legat sufletește de sora sa, Maria, rămasă prea devreme fără părinți. Pe lângă gospodărie, uncheșul Ion se mândrea c-o mare livadă de pomi. Numai la el se putea vedea meri văratici, care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi ridicată din fondul marelui boer român "Vasile Stroescu "din 1904 și are 101 copii care urmează regulat la școală. În curgerea anului 1927 au intrat în satul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ori pur și simplu de scutirile acordate de Vistierie. Târgul Huși va păstra, în continuare, un pronunțat caracter rural. Birnicii, al căror număr a crescut și care locuiau în special în cartierele mărginașe, în mahalale, se ocupau cu agricultura și cărăușia, cu lucrări la vie sau cu alte munci. În concluzie, conform datelor statistice din tabelul de mai jos, cu privire la numărul locuitorilor orașului Huși și ai ținutului Fălciu, în perioada dintre anii 1774, 1803, 1832, 1859, se poate afirma că cifrele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dificultățile de aprovizionare și a continuat să lupte în condiții grele. Mijloacele existente, oricât de bine organizate ar fi fost, nu puteau satisface una din cerințele cele mai serioase, și anume aceea a transporturilor. O subliniere specială merită efortul de cărăușie al țărănimii, care a pus la dispoziție armatei peste 200.000 de care de transport. Pe lângă transporturile necesare trupelor române, țăranii au dat care cu boi și pentru transportul proviziilor armatei ruse, conform Convenției dintre guvernul rus și cel român
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o zi de secere fără mâncare 9½ - o zi de coasă cu mâncare 12 - o zi de coasă fără mâncare 14 - o zi la adunatul fânului cu mâncare 5 - o zi de adunat fânul fără mâncare 7 - o zi de cărăușie cu 4 boi pe distanță de o poștă 100 - o zi de cărăușie cu 1 cal pe distanță de o poștă 150 Regăsim în mai sus citata conscripție, și cazuri de zileri cu o bună situație materială, e drept că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
12 - o zi de coasă fără mâncare 14 - o zi la adunatul fânului cu mâncare 5 - o zi de adunat fânul fără mâncare 7 - o zi de cărăușie cu 4 boi pe distanță de o poștă 100 - o zi de cărăușie cu 1 cal pe distanță de o poștă 150 Regăsim în mai sus citata conscripție, și cazuri de zileri cu o bună situație materială, e drept că foarte rare, dar existau asemenea oameni, atunci în 1722 în Cuciulata, în Comăna
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-n public”, evreii formau „covârșitoarea majoritate, aș putea zice 9/10” <endnote id="(906)"/>. 6. Evreul căruțaș „Harabagii cu perciuni” Numărul mare de evrei meșteșugari și negustori din Europa Centrală și de Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație preponderent evreiască și cu un substanțial aport economic și comercial În regiune. Acest tip de târgușor evreiesc a fost un loc important de naștere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își dădeau produsele negustorilor (adesea tot evrei), pentru a fi vândute la iarmaroc. Oricum, atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doua jumătate a secolului al XVII-lea, exista la Iași o „mahala a curălarilor”, locuită și de evrei odată ce se construise acolo o sinagogă, atestată Încă din 1686 <endnote id="(5, p. 122)"/>. Arthur Koestler și A.N. Poliak includeau cărăușia printre cele câteva meserii care „au devenit virtualmente un monopol evreiesc” <endnote id=" (248, p. 160)"/>. Cei doi se refereau anume la Polonia și Lituania, dar situația din Maramureș, Bucovina, Moldova, Basarabia și Ucraina era foarte asemănătoare. În tablourile sale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la granița cu Bucovina), care practicau cărăușia de generații. Căruțele lor mergeau atât de Încet și se opreau atât de des, Încât bataguta ajunsese să Însemne În zonă, În limba huțulă, „un molâu leneș”, iar verbul batagulilic - „a amâna la nesfârșit” <endnote id="(682, p. 302)"/>. Interdicția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dacă transportul era organizat de un evreu, el trebuia să se asigure că și creștinii implicați se vor odihni de sabat. Iată două exemple concrete. În anul 1570, un negustor evreu din Constantinopol, Chaim Cohen, a Încheiat un contract de cărăușie cu un căruțaș român din Suceava, pentru transportarea unor mărfuri de la Constantinopol În Polonia. Un an mai târziu, același negustor a Încheiat, „În fața biroului avocațial”, un contract similar cu trei „căruțași din preajma Lvovului” pentru ca aceștia să transporte marfă, „cu caii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
întocmi actele pe numele lui Ghiță, va putea să-i joace cum va dori ea și sufletul ei negru pe cei „didilavale” și în deosebi pe nesuferita de venetică, Maria, care alături de Costache, ce nu mai prididea să muncească făcând cărăușie și lucrând cu chibzuială pământul, se străduiau să răzbească greutățile ce se iveau în numeroasa lor familie. în afară de planul acesta, mintea ei drăcească mai avea și alte gânduri legate de alte rude apropiate și pe care nu putea să-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se înzdrăvenise în urma bătăii ce o primise în ogorul de ovăz de la „dragii” lui nepoți. Din păcate n-a fost să fie așa, necazurile s-au înmulțit, procesele se țineau lanț, mai toți banii câștigați cu greu din chirii pentru cărăușie se duceau pe plățile avocaților. Copiii mai mari s-au împăcat pe la negustorii evrei din târg, Mihăiță a lucrat o vreme la brutăria lui Haim, Emilia s-a angajat la un mic atelier de croitorie de unde primea bani puțini iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui viață ostășească, mai cu seamă din perioada grea a războiului. De-ar da Dumnezeu să nu se facă iar război cum se aude și despre care află din discuțiile cu cărturarii din târg și cu negustorii cărora le face cărăușie în chirie. în vreme ce îi treceau prin minte și punea cap la cap zvonurile și știrile ce le afla în drumurile sale, Costache aude bătăi în poartă și cum strigă un glas de bărbat: − Bade Costache, bade Costache ! − Ia du-te
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dar fiind bulgăroaică nu prea știe românește. M-am acomodat repede și cu școala, și cu oamenii și cu cei ai casei. Satul, destul de mare, era alcătuit în majoritate din bulgari și găgăuzi, oameni săraci ocupându-se mai mult cu cărăușia. Mișcau marfă și oameni de la Traian Val la Bolgrad și oriunde era nevoie. La școală, în afara directorului Alexandru Gladcov și a domnișoarei Harcinco, aveam doar prieteni demni de tot respectul. Munceam, învățau copiii carte, învățam și eu să mă apropii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ciribiri. Statistica din 1949 arată un număr de 1474 istroromâni În 1983 populația, scade la 581. Regiunea este extrem de săracă Întrucât nu dispune de terenuri pentru agricultură sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și prin prezența minelor unor castele feudale și palate. Originea acestui grup etnic este considerată de către istorici și arheologi a fi amestecul traco-ilizic și romanizarea ulterioară prin cucerirea romană la Începutul primului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lucreze ca salariați, ci vor pieri de foame și de alte lipse aice, în patria lor" 3 . Dar socialiștii nu uită să suspine după nici o clasă veche ("reacționară"). Ei arată cum introducerea formelor noi ruinează și o altă ocupație productivă, cărăușia: 1 Ibidem, p. 423, 407. 2 "Revista socială", p. 444. - Așadar, pe socialiști îi doare inima după meseriile vechi! 3 Ibidem, p. 424. " Drumul de fier ia țăranului cărăușia din mâini și-l leagă de orașe, care îi sug toată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
arată cum introducerea formelor noi ruinează și o altă ocupație productivă, cărăușia: 1 Ibidem, p. 423, 407. 2 "Revista socială", p. 444. - Așadar, pe socialiști îi doare inima după meseriile vechi! 3 Ibidem, p. 424. " Drumul de fier ia țăranului cărăușia din mâini și-l leagă de orașe, care îi sug toată vlaga ce i-a mai rămas, după ce și-a luat proprietarul partea. Cu drumul de fier vine o exploatare care îi dă lovitura de moarte, și ne unim în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
urmă că nu este deținut politic. Când l-au eliberat i-au dat 7000 de lei despăgubire judiciară. La fabrica de țigarete, unde lucrase, nu l-au mai primit și și-a cumpărat cu acei bani doi cai ca să facă cărăușie. Dar n-a mai apucat să trăiască decât un an și a murit. Plângeau copilașii aceia pe sicriu, am plâns și eu lângă ei, că tatăl lor murise nevinovat. Statul l-a despăgubit dar copiii au rămas fără tată! C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
poposiți cu carele cu pește la Docolina au fost lăsați de stăpânul lor ajuns Vodă, iar el luat cu Carte domnească și dus la Scaun la Suceava: - Dară noi ce om face, Doamne, cu carele cu pește? l-au întrebat cărăușii, cărora el, Vodă, le-a zis: „Să fie carele cu pește cu boi cu tot a voastre, și veniți după mine să vă fac cărți de scuteală să nu dați nimica în zilele mele”. Scuteala a devenit tipică și parcă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care deveneau de nesuportat pentru locuitor, spune M. Ciubotaru în studiul său de istorie socială și onomastică referitor la comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]