448 matches
-
în peisajul publicistic, în timp ce în Renașterea unei categorii etico-sociale: idealismul (2-3/1926), Marin Dragnea circumscrie mult mai precis idealurile revistei: „Din punct de vedere literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
Ortodoxe, București, 1934; ed. București, 2002; George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie, MO, 1972, 3-4; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului - un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, îngr. Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 354-384; Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice în literatura noastră, Craiova, 1984; Paul Mihail, În legătură cu participarea episcopului Veniamin Costachi la înmormântarea starețului Paisie de la Neamț, BOR, 1987, 3-4; Paul
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
articolele, eseurile, comentariile și traducerile, tipărite în numeroase reviste de specialitate sau culturale, au fost semnate și A.C.I., A.C. Ion, Attius, Coelius, Cassandra Nicodim, c. Mincu, c.n., C.N., C. Nicasius, Nicodim, Novus. Ideea cu care a început aventura „cărturărească” a lui N. este cea de mathesis universalis și către sfârșitul vieții a ajuns la ideea „devenirii întru ființă”. În Mathesis sau Bucuriile simple, pe urmele lui Blaise Pascal, care distingea între spiritul de geometrie și cel de finețe, cu
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii goliarde sau villonești, iar aceasta din urmă, când se manifestă, este învestită cu o tentă cărturărească. Mai convingătoare decât gesticulațiile potatorice sunt fără îndoială - deși par „desuete” - câteva pasteluri meditativ-nostalgice sau câteva schițe bucolice ori sentimental-peisagiste, precum Reverie. Discursive, explicite, cu sintaxă corectă, clară și rafinat elaborată, poemele nu reprezintă o „rebeliune” ori un act de
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
s-au dovedit a fi, la examenul critic mai sever al folcloriștilor de mai târziu, minate de unele deficiențe, cum ar fi sistematizarea puțin riguroasă a materialelor după specii și localități, reproducerea textelor din memorie, modificarea lor prin inoportune îndreptări cărturărești, absența, în unele cazuri, a precizărilor privind sursele etc. Totuși, lui P. i se recunoaște meritul de a fi adunat și publicat o impresionantă arhivă de folclor și etnografie, reprezentativă pentru sudul Moldovei. Debutează cu o culegere de lirică populară
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
impresionant de colaboratori care i-au comunicat texte din mai toate regiunile țării, tipărită sub titlul Cântece de țară (1913), conține peste 1500 de piese și se distinge prin câteva balade necunoscute până atunci. Cu excepția câtorva cântece viciate de intervenții cărturărești, textele vădesc autenticitate și demonstrează „comunitatea de repertoriu și de stil dintre sudul Moldovei și Muntenia” (Ovidiu Bârlea). Preocuparea ce individualizează poate în modul cel mai pregnant activitatea de folclorist a lui P. este culegerea de mitologie populară. Lucrările Sfârșitul
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Editurii Academiei. Debutează în volum în 1960, publicându-și teza de doctorat, Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic. Cuvintele sud-slave împrumutate, afirmă M., certifică importanța componentei slave în lexicul românesc, alcătuită din vocabule vechi sud-slave și răsăritene, termeni cărturărești din slava bisericească și împrumuturi din limbile slave actuale. Având în vedere nu numai etimologia și alcătuirea unui dictionnaire raisonné, ci și „funcționarea” cuvintelor, autorul cercetează repartiția lor teritorială pe baza unui material lexicografic publicat de alți cercetători. Aceluiași tip
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
-se, dar și răspândind învățătură prin predicile sale. Angajat ca prefect de studii la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena (1777), începe să elaboreze, și din rațiuni didactice, primele lucrări. Între 1783 și 1804, la Blaj, s-a dedicat exclusiv preocupărilor cărturărești. Implicat prin întreaga sa activitate în mișcarea de emancipare națională a românilor, el alcătuiește argumentația istorică pentru susținerea drepturilor revendicate în Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae (1791). Constrâns de condiția de călugăr, persecutat de episcopul I. Bob, este silit să se
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
scrisului, și, simultan, temeiul lor biografic, transpuse într-un discurs liric apt să conjuge confesiunea și reveria, meditația și evocarea, lumea lăuntrică și lumea exterioară, indică în M. un „poet din spița «livreștilor» ironic-sentimentali” (Ion Pop). Scrisul său este premeditat „cărturăresc”, afirmând deschis conștiința convenției literare: „Scriu de parcă ar trebui/ să fiu cu adevărat luat în seamă” (Marele tranzit). Poetul a rămas fidel formulei lirice de la debut, însă fără să se cantoneze strict în limitele ei, ci nuanțând-o cu accente
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
un amplu capitol sunt studiate formele dramatice în literatura populară, începând de la basm și baladă ca monodrame concepute pentru a fi interpretate în public, la jocurile de copii și tineri, la teatrul arhaic cu măști până la cel popular de filiație cărturărească (misterele medievale, Vicleimul ș.a.) sau la alte forme implicând dialogul. Se examinează apoi momentele importante ale începuturilor literaturii dramatice: încercările școlare din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea din Transilvania, compuse după modelul farsei carnavalești, apoi piesele livrești
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
apărută lunar de la 1 octombrie 1932 până la 1 mai 1937, la Roșiori de Vede, avându-l ca director (până la numărul 5-6 din 1934) pe Gavril Necșulescu. După cum rezultă din Cuvântul înainte, scopul publicației este de „a împiedica destrămarea trecutului nostru cărturăresc și a întreprinde opera de reabilitare a tradiției culturale, înfăptuită prin veac cu dureroase sacrificii și numeroase eforturi”. Dacă majoritatea numerelor au un interes strict comercial, numărul 12 din 1934, tipărit cu prilejul Congresului librarilor, conține saluturi din partea lui Romulus
BULETINUL ASOCIAŢIEI LIBRARILOR DETAILISTI DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285930_a_287259]
-
fi profesor de literatură latină și egumen la Trei Ierarhi. Este perioada în care în Moldova se studiază limbile greacă, slavonă, latină; de asemenea, teologia, filosofia, retorica, poetica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia, gramatica și muzica. Să reținem că prin activitatea cărturărească a mitropolitului Varlaam ia ființă cunoscuta tipografie de la Trei Ierarhi, că opera sa, Cazania, contribuie la dezvoltarea limbii literare românești și că, prin Răspuns la Catehismul calvinesc, el este cel ce stimulează lupta ortodocșilor români din Transilvania pentru apărarea propriei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
țină seama că scopul voit și declarat de curțile imperiale (fie Viena, fie Petersburg), care nu este decât unul economic. Intelectualul român se simte frustrat, așa încât deziluziile sale și le va face cunoscute. De clarviziune are nevoie, de modele umane, cărturărești, instituționale, pentru ca mai apoi să intre cu siguranță în timpul frumoaselor proiecte pe care Occidentul le consumase cu două decenii înainte prin Denis Diderot, D’Alambert, Voltaire, Maupertius etc. Momentul sosește și la apariția lui, a marelui proiect reformator, Supplex Libellus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
conștiincioși nu întârzie s-o propage pe tot cuprinsul continentului? În tot cazul, multiplicatorul funcționează, iar barierele milenare sunt reduse considerabil. Utilitatea muncii este mai mult decât evidentă. Meritele lui Teleki SĂmuel izvorăsc din stima sa pentru cultură, pentru activitățile cărturărești, pentru colecționarii de carte. Pe contemporanii săi, Brukenthal și Batthyănyi, ale căror reușite nu-i sunt deloc străine, îi prețuiește mult pentru eforturile lor depuse spre îmbogățirea culturală a Transilvaniei. În sălile bibliotecii sale expune tablourile celor două personalități, ceea ce
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
800.000 de forinți, provin din cele mai bune case editoriale și dau o măsură, chiar dacă relativă (căci arată preocupările unei pături privilegiate), privind influența culturii europene dincolo de axa mediană a continentului. Un adevărat program de viață ne relevă destinul cărturăresc al lui Teleki. Valoarea documentară incontestabilă a cărților adunate de intelectualul transilvan în cursul șederii sau al peregrinărilor sale la Viena, unde se puteau procura multe dintre noutățile tipografice germane, franceze, engleze, italiene, trebuie pusă pe seama unui gust rafinat și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la Viena, strânsele relații întreținute cu întreaga curte vieneză, dar îndeosebi cu Maria Tereza, împărăteasa care l-a apreciat și l-a susținut în mod cu totul aparte, motivează și șansa de a-și pune în aplicare proiectele ideatice și cărturărești. Dincolo de sfera politicului - de care nu se poate despărți întru totul nici o interpretare privitoare la comportamentul acestui iluminist - sfera culturală l-a atras stăruitor din anii tinereții și până în ultimele zile de viață, convins că exemplul său poate avea înrâuriri
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fost unanim apreciată. Cea mai de seamă universitate budistă a timpului, Taisho din Tokyo, avea să-i cânte, în anul apariției acestor cărți, cântecul de Lotus, considerat suprema recunoaștere a unui muritor, în sensul de egal al lui Budha-bosatu-bodhisatrwa. Mediile cărturărești transilvane vor afla cu satisfacție de această aventură spirituală prin intermediul excepționalei biblioteci particulare a lui Timotei Cipariu, ca și prin biblioteca școlii din Odorhei, „cea mai însemnată din Secuimea de dincolo de Târgu-Mureș”. Cipariu, apropiat al lui Körösi, interesat la rându
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secolului al XVII-lea. Contele Széchenyi Ferenc pune bazele renumitei biblioteci pestane care îi poartă numele. El ctitorește o instituție de cultură capabilă să ofere necesarele contacte în interiorul arealului est-central și sud-estic, precum și să poarte un viu schimb de valori cărturărești cu Occidentul. În biblioteca sa se va tezauriza tot ceea ce este esențial în materie de carte iluministă și tot aici se va crea un cadru propice studiilor istorice și filologice inițiate în primii ani ai secolului al XIX-lea de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
antice, Încât Îl prefer oricărui pios semidoct. Doar Dumnezeu poate judeca și alege În asemenea cazuri. Faptul că acest prieten agnostic a acceptat să traducă Biblia alături de noi este, pentru mine, un semn divin. Prin caracter, prin bun-simț, prin smerenie cărturărească, omul acesta Îmi pare uneori mai creștin decât noi toți ceilalți care ne credem creștini. Așa că Luther poate fi liniștit! SM: Mă Întreb dacă traducerea În limba română a fost În stare să scoată În lumină valențe ascunse sau mărginașe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de care dispune știința contemporană despre aceste raporturi directe sunt, într-adevăr, sumare. Coroborate, însă, aceste informații îngăduie depășirea cadrului format de practicarea, tradițional acceptată și acreditată, a unor exerciții monotone. Lăsând la o parte faptul că, în unele centre cărturărești românești, raporturile cu Apusul latin nu conteniseră, ci reprezentau fundamentul dezvoltărilor interne, trebuie admis că și în zona de influență slavo-bizantină cultivarea textelor slave aduse de la sud de Dunăre nu epuiza disponibilitățile celor școliți. Există date care confirmă că limba
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
sfârșitul secolului al X-lea ori la începutul celui de-al XI-lea. În veacul al XIV-lea, este tradusă Cronica universală, pe care o elaborase cu patru secole mai înainte Simeon Metaphrastul, și tot în acest timp, în mediul cărturăresc din preajma țarului Ivan Aleksandr (personaj iubitor de cultură, posesor al unei importante biblioteci, sprijinitor al scriitorilor și artiștilor), s-a tălmăcit și Istoria sinoptică a lui Constantin Manasses (pentru bilioteca țarului executându-se o copie „de lux” - astăzi la Vatican
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar stă un „dar” adversativ, ce deconspiră, în cele din urmă, întregul peisaj ca fiind o pură figură a trecerii. Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii și Florica poetului Pillat. Erotica filtrează nostalgic despărțirea, extazul admirativ și gestul cavaleresc. Misterul unei trecătoare captează fulgurant, ca în sonetul baudelairean. Frăgezimi de penel, cu reflex
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
mai ales de evoluția limbii române populare și literare, precum și de istoriografia cercetărilor dedicate vorbirii și scrierii românești. În conexiune cu aspectele lingvistice sunt cele privind geneza cultural-spirituală a românilor, dezvoltarea literaturii lor, în perioada primelor apariții și a avântului cărturăresc din timpul luminismului. Comentează astfel operele cronicarilor într-un studiu privind elementele naționale în conștiința lingvistică și istorică a cronicarilor români din secolul al XVII-lea, publicat în volum la Berlin, în 1977, și tradus în românește în 1982: Forme
BAHNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
la conflictul dintre "poporul" dornic de libertatea cântată de Victor Hugo și "tirania" reacționarilor (iezuiți, regi, nobili). Herculano a jucat și el un însemnat rol politic dar pe neașteptate s-a retras din viața politică, a părăsit cu totul îndeletnicirile cărturărești, a întrerupt redactarea marii istorii a Portugaliei pe care o începuse și s-a ascuns la o fermă, singuratic, fără să mai pună vreodată mâna pe condei și ocupîndu-se exclusiv cu agricultura, vreme de zece ani, până la moarte. Este impresionantă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
iarnă, când Lia (sau altcineva) îmi prezisese că, în cel mult zece ani, am să ajung inspector-șef pe județ. Era visul lor de împlinire. Piscul de pe care viața li se desfășura în toate splendorile ei. Răsplata anilor de strădanii cărturărești, de la grădiniță și până la terminarea facultății. I-am spus Liei atunci (sau cui va fi fost) că idealul meu uman, intelectual, fizic și metafizic este punctul. „Doar un punct aș vrea să fiu“, i-am spus Liei (sau cui va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]