4,175 matches
-
a operelor complete ale lui Baltasar Gracian. Ortega y Gasset e cunoscut și citit la noi datorită aceluiași Sorin Mărculescu. Mai mult decît atît, rămîne uimitoare mobilitatea extraordinară - egalată probabil doar de aceea a lui Mircea Ivănescu - cu care acest cărturar se mișcă în zone lingvistice diverse, traducînd deopotrivă din Eliot, Boris Vian, Tatarkiewicz, H. Zimmer, J. Evola și mulți alții. Nu mai puțin spectaculoasă e trecerea de la texte masiv și chiar ermetic fillozofice, la delicatețea literară a traducerii din franceză
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
năimit al imperialismului, postideologii noștri dedulciți la mănoase cariere cu iz iliescian au schimbat macazul: îi reproșează "fanatismul" și "maniheismul", modul pamfletar, chipurile vitregit de idei. Ierunca se explică astfel: Este adevărat: dar nu de idei duceau lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Enervante rînduri
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
aproape 600 pagini, culeasă cu corp 10. Și - cum i s-ar mulțumi mai bine? - se zbate pentru asta de vreo 15 ani buni. Acum a izbutit și niciodată nu va putea fi îndeajuns lăudat pentru inițiativa sa generoasă de cărturar. Constantin Fântâneru, Cărți și o altă carte. Ediție critică, prefață, îngrijirea textului, note, bibliografie și indice de Aurel Sasu. Ed. Minerva, Colecția "Restitutio", 1999.
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
avut cai și știa să călărească! Biblioteca Academiei a venit puțin mai tîrziu, dar i-a acaparat, de o jumătate de secol, existența: "Mă pasiona, pînă la uitare de sine, fenomenul cultural și de idei românesc. Îm O existență de cărturar, pentru care originea evreiască a fost un constant handicap: Îi irita nespus pe naționaliștii ceaușiști că, deși evreu fiind, nu plec și refuz să plec în Israel. Nu-mi plac vorbele late și umflate. Interviul acesta mă obligă să mărturisesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
în jurul unui izvor, mărunțind și subțiind m al marii personalități (nu s-a vrut el și a fost recunoscut drept "apostol al neamului"?) și chiar elanurile naționale (eșuate adesea în efectiv naționalism) îl apropie pe Iorga de viziunea romantică. Marele cărturar care a fost Nicolae Iorga a biruit metodologia de lucru a romantismului în istoriografia românească și universală. A rămas însă structural un romantic, cu toate înclinațiile specifice ale acestei înțelegeri filosofice. Nu e o simplă declarație convențională această mărturisire din
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
istorice" care articulează sinteza. De fapt, se stăruie în studiul d-lui Andrei Pippidi, Iorga (ca și alții) s-au păstrat pe un teritoriu de graniță între istorie și filosofie. Și e drept să se accepte această apreciere, deși marele cărturar a negat mereu aplecarea sa spre cugetarea filosofică. Dar nu trebuie să se absolutizeze aceste repetate delimitări. Important e relevarea aici drept modele ale marelui nostru istoric (și ca modele formative) pe Leopold Ranke, Lamprecht (care i-a și fost
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
propuse anterior, în perioada interbelică, de nume cu autoritate în epocă. Mă refer în mod special la Alice Voinescu, Ion Sîn-Georgiu, Petru Comarnescu, Ion Marin Sadoveanu, O.W. Cizek, Tudor Vianu. Din dezvoltarea tuturor punctelor de vedere exprimate de atîția cărturari valoroși am dispus de o rețea de observații stimulatoare. Ea mi-a permis să-mi constitui necesara bază pe al cărei temei am sesizat transformarea simbolismului (cel puțin în cazurile pomenite, dar și în alte cîteva nu mai puțin semnificative
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
burta respectivului. Așa că era mai simplu, - pac-pac!... Și-l căutau direct înăuntru, după ce-i spintecau burta, și nici nu-l mai durea... * Din amintirile lui G.J. Cele două domnișoare din lumea înaltă bucureșteană, una din ele domnișoara Cancicov, fiica marelui cărturar, și prozatoare excelentă după maturitate, în plin regim comunist, și care se duc la Paris și locuiesc la Elysée, fiind fetele unor mari potentați români. Amândouă fac cumpărături extravagante. Șei arăbești cu monograme de platină, colecții tropicale de fluturi, belciuge
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
pare că regele urmărea polemicile literare din epocă și citind operele puse în dezbatere, plus bine consiliat, știa bine să le descifreze sensul. Oricît îl prețuia (ca pe fostul său profesor) pe marele Iorga, suveranul nu agrea campania desfășurată de cărturar împotriva unor mari valori ca Arghezi, Blaga, Rebreanu. Nu putea, desigur, interveni în polemică. Dar a căutat un prilej favorabil pentru a-și rosti cuvîntul. Și l-a găsit, în iunie 1937, cînd Blaga, ales membru al Academiei, și-a
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
și nici măcar nu erau numerotate. De adăugat că fiecare dintre ele purtau, în chip de preț, mențiunea atrăgătoare: "Prețul acestei cărți după inima omului și după iubirea lui Cilibi Moise". Broșurelele s-au risipit și se găseau arareori. Este meritul cărturarului Moses Schwarzfeld care, în 1899, după multe osteneli, (ajutat și de fiul lui Cilibi Moise) reușise să adune opera lui Cilibi și să o publice într-o ediție rotundă (lipsindu-i doar cărticica din 1864) cu titlul Pildele și apropourile
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
entuziasmată de faptul că, într-o lume în care valorile morale, umane, spirituale sunt agresate și înlocuite adesea cu simulacre de natură să deruteze, favorizând manifestarea instinctelor primare cu drept de expresie artistică autentică, apelul la sacru rămâne - în opinia cărturarului francez - singura șansă a individului și chiar a Universului, de a dăinui?! Aceasta a fost, în mare, temelia pe care îmi structurasem - la București - proiectul de dialog cu Dl. Alain Besançon. Emoția mă copleșea, la fel ca atunci când, în 1990
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
nouă ni se pare inadmisibil ca, în condițiile în care se obțin subvenții și pentru te miri ce veleitar versificator sau romancier diletant, studiul lui Fondane să nu-și poată găsi un editor în România. Pentru cele cîteva mii de cărturari și studenți preocupați de filosofie ("se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge?"), eseul lui B. Fondane consacrat lui Stéphan Lupasco trebuie tipărit. Căci, spune traducătorul în prezentare, chiar dacă atitudinea eseistului e polemică, e de presupus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
până și-a dat sufletul, ba mai mult, expunându-i cadavrul, pentru a băga frica în oasele adevăraților opozanți ai regimului. Numai un securist de talia lui Ursu merita să fie ucis într-un asemenea hal. Un biet informator oarecare - cărturar de-o șchioapă sau poet - nu putea spera la martiriu (un "domiciliu forțat", o păruială erau suficiente!) Dacă Ceaușescu ar fi crezut o clipă că Babu ar putea deveni un martir, l-ar fi lăsat în plata Domnului. Dar el
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
rămași în țară, sînt și ele relativ puțin numeroase. Deși merită atenția și stima noastră cu prisosință, împrejurările dinainte, ca și, vai, cele de după 1989, n-au favorizat mediatizarea lor, menținîndu-le frecvent într-o injustă penumbră. Unul dintre scriitorii și cărturarii aparținînd, după știința noastră, acestei categorii este Pavel Chihaia. Născut în 1922, rămas orfan la cinci ani, a cunoscut de timpuriu sentimentul singurătății, care l-a ajutat, după cum ne mărturisește, a se adînci în sine și a scruta lucrurile din
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
și noutățile politice din afară și dinlăuntru, precum și cu întîmplările zilii, izgonind orice traduceri din scrieri străine, care neavînd nici un interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot îmbogăți literatura, Foaia noastră nu va cuprinde decît compuneri originale românești". Dar cărturarul avea știute, și în epocă, preocupări de istorie (publicînd cîteva lucrări, în 1837, cînd mai era la studii, în germană și franceză). De aceea, în noiembrie 1843, i se încredințează, la Academia Mihăileană de la Iași, un curs de istorie națională
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Curentul literar (1939-1941) și România literară (1939-1940). Despre aceasta din urmă ne vom ocupa în articolul de față. Cel puțin trei reviste au purtat acest nume în perioada interbelică: România literară (1930) de la Aiud, în redacția poetului și, mai ales, cărturarului Ovidiu Hulea (1893-1952), secretar de redacție fiind Emil Giurgiuca (1906-1992). Această revistă avea și o redacție la Arad. A doua apariție a fost România literară (1932-1934) în redacția lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la București și a treia (1939-1940) condusă de către
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
corăbiile lor, se mirau de acest obicei, pe care-l socoteau înapoiat, cu toate că despre aceștia unii eschimoși mai umblați povesteau cele mai urâte lucruri. Întâmplarea a făcut ca în acea noapte din Alaska, tatăl viitorului băiețel să fi fost un cărturar tânăr, englez, pripășit pe la ei. Și astfel, mama băiețelului, cea mai frumoasă fată a tribului, pe care o chema Ka, să nască pruncul binecuvântat de Zeița-focă și căruia i se puse numele duios de Ugu, care pre limba lor, înseamnă
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
clișee mentale echivalate, adesea, de chipul evreului real au creat o întreagă colportare invectivantă. Firește că evreul negustor este și un înșelător prin profesiune, deși inteligent. Un astfel de stereotip simplist a fost preluat și folosit pînă și de un cărturar de talia lui N. Iorga, mereu păcătuind printr-un antisemitism consecvent. Și clișeul fals e întîlnit și azi, citîndu-se un exemplu din recenta dar, acum defuncta, revistă Europa. Dar ar trebui recunoscut faptul că, prin comerț, evreii din România au
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
mondiale, în speță din al doilea volum, consacrat analizei poeziei, apărut în 1974. (M-am ocupat, atunci, cu grijă infinită, de publicarea acestei vaste exegeze, la Editura Minerva). Fundoianu (născut, în 1898, Benjamin Wecsler, la Iași într-o familie de cărturari evrei) nu și-a ascuns evreitatea, colaborînd și la publicații evreiești ca Hatikva, Lumea evreie și Mîntuirea, la aceasta din urmă publicînd densul eseu Elenism și iudaism. Mărturisesc că din poezia sa, adunată în 1930 prin grija lui Ion Minulescu
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Catrinel Popa La apariția volumului despre tragic al Ilenei Mălăncioiu (Vina tragică - tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Editura Cartea Românească, 1978), mulți critici și cărturari de prestigiu și-au exprimat părerile în legătură cu cartea proaspăt ieșită de sub tipar, dar foarte puțini au îndrăznit atunci să remarce caracterul ei profund subversiv. Dacă înainte de 1989 asemenea observații nu s-ar fi putut face, nici măcar aluziv, fără riscuri considerabile
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
laude pentru felul în care a tradus proza lui Klima. O mare parte din farmecul acestor povestiri constă în felul în care sînt scrise, nu doar în construcția personajelor sau în intrigă. Iată că nu doar o singură persoană, un cărturar atît de neobișnuit ca Heim, a avut răbdarea de a învăța limba cehă într-atît de bine încît să păstreze firescul acestei proze, ritmul și fluența, în tiparele altui univers lingvistic. Măcar de ar apărea un Gerald Turner sau un Michael
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
însuși! Iar șirul surprizelor nu se oprește... Alături de excelentul bas rus Pavel Daniluk - tânăr artist a cărui carieră cunoaște astăzi o ascensiune remarcabilă, în spectacolul de la "Komische Oper" mai apar în roluri episodice, septuagenarul, celebrul bas Theo Adam, în rolul cărturarului cronicar Pimen, de asemenea octogenara soprană Martha Mödl, în rolul doicii, artiști ce cumulează în continuare un imens capital de simpatie din parte publicului berlinez. Tot aici, tot într-o montare adusă în actualitatea acestor ani, poate fi urmărit celebrul
Un stat în stat by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16021_a_17346]
-
sale. Revenind la paginile scrise în memoria lui, să spunem că acest om minunat a lăsat în urmă o lumină caldă și o seninătate care răzbate în scrisul celor care îl evocă, dincolo de respectul și admirația lor față de acest mare cărturar. Cu un singur lucru nu putem fi de acord, deși înțelegem ce va să zică. Zigu, care era un specialist în alcătuirea unei ediții și un neobosit scotocitor prin arcanele Bibliotecii, nu făcea parte dintr-o specie pe cale de dispariție - a persoanelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
Simforozei (Revista Română, an II, ianuarie-martie 1942, p. 19-32). Apoi iar și iar în revistele teologice ca, de pildă, în Studii teologice, nr. 7-8, 1951). Pe lîngă toate acestea, atît la București, cît și la Sibiu, am citit în cercul cărturarilor noștri teologi, interpretarea mea cea nouă (pentru mulți uimitoare) a prigoanei lui Saul. Scumpe Dle Președinte, știu azi mult mai multe lucruri decît acum cincizeci de ani. Dar și azi, cînd vă scriu - 14 iulie 1953, știu mai mult, înțeleg
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
Marx, preluată și adăugită de ceilalți ideologi, șapte-opt secole după ceilalți patru doctori din veacurile XII-XIII pe nume Bulgarus, Martinus, Hugo, Jacobus. Glosatorii venerabili, urmați în secolele XIV-XV, de comentatorii scolastici sub numele Bartoliștilor după cei doi: Bartole și Balde, cărturarii moderni după bezna veacurilor ideologice XII-XIII și atât de vorbăreți, făcând comentarii lungi, verbioase, după cum aveau să și zică urmașii: Verbosi in re facili, in difficili muti, in angusta diffusi... că erau palavragii în lucrurile ușoare, în cele grele, muți
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]