1,241 matches
-
zâna fericirii și-a iubirilor. Vor s-audă pianul pașilor, să audă sunetul clapelor. Triștii trandafiri portocalii stau în mlaștina singurătății. Nimic Tu faci pași mărunți, căci crezi că ești mărunt și nu ajungi unde vrei nici la vremea părului cărunt. Tu te zbați să trăiești, căci crezi că ești viu și nu ajungi să-ți numeri anii până mai târziu. Tu iubești prea mult, căci crezi că-i un sentiment și nu realizezi decât că ești un om fără raționament
TRIŞTII TRANDAFIRI PORTOCALII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360965_a_362294]
-
pus și cu ecouri De elodii care nu-s... Nu salvăm țara cu nurii Dezgoliți până la gât Și mizili(!) cu fleanca gurii Mai degrabă bot și rât... Nu salvăm țara cu chefuri Opulente pe la nunți Sfidând amărâte lefuri, Pensia celor cărunți... Nu salvăm țara cu cârca Pentru un venit stupid, Prea din timp, de coana Hârca, Duși la coanul Genocid... Nu salvăm țara cu coșul Pe la moluri cu otrăvi Ce nu le-a mâncat strămoșul: Chimicale-n raft și tăvi... Nu
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
povară a florilor de măr Și-nchide-n fluturi lacrima amară. UMBRE Iar sângerează-amurgul... Pe boltă trec cohorte Calești de nouri stranii ce vânturile-nfruntă Și roibii albi, bezmetici, se-nfruptă din retorte - Din jarul care-ncinge, azi, tâmpla mea căruntă. Doar umbrele valsează pe grinzi de floare castă De crini din care picur' miresme ce-amorțiră Sub candele din muguri de stele. Ce fantastă Îmi pare înserarea, cu degete de liră... O simfonie-nceată,-a speranțelor plăpânde, Înveșnicite-n umbre
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
mai concret cuvânt, Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe pământ. El te-a ursit floare de mină din străfund de munte Și-oi sădi-n tine sămânța ca un sfânt grăunte Din trupul acesta ca o sfântă harfă căruntă, Ce-n vreme te ascunde fără meseni și nuntă. 09.08.15 Referință Bibliografică: Odă femeii / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1685, Anul V, 12 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate
ODĂ FEMEII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368393_a_369722]
-
Și-mi dăruiește veșnicia. // Încerc, de dragul lor, de dor / Către urmași o plecăciune, / Să facă nemurirea lor / Icoană pentru rugăciune. // Și mă mai rog ca nemurirea / Acestui neam nemuritor, / Să-i fie veșnică menirea, / Să mor în locul tuturor.” „Argintul brazilor cărunți” îi vorbește poetei despre eroii care-au slujit țara, luptând pentru pacea gliei, ce le-a fost „stindard învingător”. Conștientă că datoria ei este să-i cinstească, poeta spune: „Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
luptând pentru pacea gliei, ce le-a fost „stindard învingător”. Conștientă că datoria ei este să-i cinstească, poeta spune: „Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi / istoria nemuritoare.” (Argintul brazilor cărunți). În spirit creștin, autoarea îndeamnă: „Aprindeți lumânări pe Caraiman!” acolo unde stau de veghe Sfinxul și Omul. Poeta îl amintește pe Mihai Viteazul, despre care spune: „Mă-nchin la candela aprinsă, / Te dau copiilor în dar, / Să fie harta lor
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Fac diferența între prostie și rea-credință Dar increderea în oameni mi-a luat tribut. Știu că sunt rari prietenii adevărați Sunt cei ce mă iubesc așa cum sunt De Dumnezeu anume îmi sunt dați Să m-aline când ochiul mi-e cărunt! Acum știu că lecțiile mai importante Le-nvățăm cu inima-n genunchi și ochii-n lacrimi Suferim prea mult pentru lucruri aberante Și ne lăsăm prea des conduși de...patimi. Referință Bibliografică: ACUM ȘTIU! / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ACUM ȘTIU! de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368483_a_369812]
-
Sufletul și-a prins dorul în izvoare, Ascultă cum cântă cerul și să crezi Frumusețea asta , astăzi iar mă doare. C-am lăsat acolo, toamna mea târzie, Lacrima albastră cerne peste munți, Amintirea voastră peste nopți învie, Luminând cărări, pașilor cărunți. Iarna îmi va fi primăvară-albastră Când la un hotar unde ani se-ating Eu îmi voi deschide în suflet fereastră Peste voi, prieteni, dalbe flori să ning... Referință Bibliografică: Geoagiu, un colț de rai / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GEOAGIU, UN COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367315_a_368644]
-
Sufletul și-a prins dorul în izvoare, Ascultă cum cântă cerul și să crezi Frumusețea asta , astăzi iar mă doare. C-am lăsat acolo, toamna mea târzie, Lacrima albastră cerne peste munți, Amintirea voastră peste nopți învie, Luminând cărări, pașilor cărunți. Iarna îmi va fi primăvară-albastră Când la un hotar unde ani se-ating Eu îmi voi deschide în suflet fereastră Peste voi, prieteni, dalbe flori să ning... Referință Bibliografică: Geoagiu, colț de rai / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GEOAGIU, COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367316_a_368645]
-
unui gând. Dorul nu te aduce,plutește la orizont în hau, Iti poartă de ieri urma trupului tău. A rămas de o parte marea cu care te-am legănat și, fără glorie, barca noastră de nuntă adoarme că o femeie cărunta și fără slip cu picioarele în mare și nasul în nisip. Femeia mea cea de toate zilele Din coasta lui Adam s-a întrupat jumătatea mea Mă arde carnea când suferință o supune, Când vine coborând din vremuri o simt
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOINĂ NETERMINATĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 8 Septembrie 2011. Frunză arsă de gorun, Cetină de brad căruntă, Numele pe care-l spun, Logodit fără de nuntă, Iancu, cel trudit sub stele, Pe o prispă de brutar, Obosit de Dor și jele Adormi-va iar și iar... Îl ard cântece surpate Într-un ochi de fluier sfânt, Doamne, dă
DOINĂ NETERMINATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367347_a_368676]
-
umeri, ochii săi mici, apropiați, căutau sfredelitori de sub sprâncenele stufoase, ridicate mefistofelic în sus către tâmple. Își proteja de soare capul pleșuv cu o batistă înnodată la cele patru colțuri, de sub care i se iveau niște perciuni zburliți cu părul cărunt. Mâna lui păstra umiditatea vâscoasă a unei băuturi răcoritoare, cumpărată cu puțin timp în urmă la automatul din vecinătate, cu toate că și-o ștersese, înainte de a mi-o întinde, de turul șortului. Apoi se așezase gemând lângă mine. Nu stau mult
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
încredințându-i conducerea Anei Pauker: „Mare și ciolănoasă, aceasta se propti în pumnii ei puternici pe masa roșie, aruncând peste mulțimea capetelor noastre o privire de ură și provocare. Fața osoasă și dură era încadrată de lațe groase de păr cărunt, aidoma șerpilor ce întregeau fața Gorgonei din mitologie, care împietrea pe oricine o privea. În esență, discursul ei recapitula sloganurile limbajului politic sovietic din care nu lipseau salvarea țării noastre de ocupantul fascist, luptând alături de Armata roșie eliberatoare; în concluzie
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
mistere din fulgere stoarse. Vuiește vremea șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai ierte? Acum Acum este acasă primăvară
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
de confuziiși-atâtea mistere din fulgere stoarse.Vuiește vremea șiroaie în clepsidre,Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidreîn apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluențaBlânde suspine în uitatele vești,Orașul cărunt își veghează cadențaCu ramuri stinghere în aceleași ferești.Destinul anemic scâncește-n amurg,Stau roată stejarii-n luminile certe.Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curgși cine pe cine ar putea să mai ierte? Referință Bibliografică: Poezii / Stelian Platon : Confluențe Literare
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
Flueraș, Romul Veliciu, Sever Bocu, Aurel Vlad ..., Alba Iulia, 1918, nu ar fi existat! Poate mai târziu, mult mai târziu... Documentele vremii o spun ! Documentele vremii, încă, există! Documentele vremii nu mint! O spune și unul , născut acolo, lângă tâmplele cărunte ale Apusenilor săi, unul care a copilărit toată viața prin adevărurile acestor Munți, unici în măreția și în durerile lor! Unul care a stat de vorbă cu cei plecați Acolo, la Reîntregirea Neamului ! Să nu uităm să ne aducem aminte
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! „- Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din țară? - Frumoasă ești, crăiasă, ca ziua luminoasă, dar acolo, ascunsă-n munți stă Albă-ca-Zăpada, la cei pitici cărunți, și-i mult mai frumoasă! Auzindu-i spusele, împărăteasa începu să tremure toată și să clocotească de mânie. - Netrebnica asta trebuie să moară, chiar de-ar fi să plătesc moartea ei cu prețul vieții mele! Se strecură, apoi, într-o
TABLETA DE WEEKEND (168): MERE OTRĂVITE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368648_a_369977]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > BRAȘOV Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Brașov Brașov, orașul meu de munte, De sub crestele cărunte. Perla sfântă din Bucegi, Inima de tine-o legi. Șcheii îți poartă coroană, Mare preț, ca și icoana. Rege-al munților tu esti, Așezare din povești. Verde de smarald te-mbie, Aer ozonat te-nvie. Oameni calzi și primitori, Ce
BRASOV de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363692_a_365021]
-
difuzate de principalul canal de știri local pe mama sa. Mama sa, proaspătă pensionară, cocoțată pe tocuri, proaspăt coafată și fardată, pupându-se cu domnul Dan, îmbrățișându-se - cu o tandrețe ce-i este îndeobște străină - cu el. Printre bărbații cărunți sau cu chelii și burți proeminente, Nuța Cefan-Cenan făcea notă discordantă, ieșea în evidență ca o lalea roșie deschisă în mijlocul unui câmp neted, acoperit cu zăpadă. Domnul Dan, aflând că doamna este magistrat recent ieșit de sub tutela Ministerului de Justiție
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
părut o stradă nouă, fără nume, fără case, trec pe strada aceea, se numește NICIODATĂ. Hai, nani, nani, ia banii. Sunt 25.000, eu o tulii. De când mă leagănă noaptea? În poalele tale, iubito, asta mi-e soarta. Un cap cărunt, un chip gălbui, un înger ești, am un cucui, sunt cel ce spală umbrele de vopsea, sorbim aceeași acadea. Țin amintirea într-o cutie, cheia-i pierdută, nu am simbrie, dacă te uit, Ierusalime, să mi se usce dreapta, sunt
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]
-
despuiat și nătâng, pe trunchi de salcâm, la umbră de brad, fără omul drag. Pe-acolo pe unde cărarea e-n cruce, nu știa, bietul dor, încotro s-apuce. Pe-albastru de clipă nu-i era frig, nici măcar frică; Pe căruntă zare n-ar fi vrut să spună nimănui ce-l doare. La el când ajunse sufletul mirat lacrima își curse în potir de îngeri. Dorul dus de Iele, La râu să se spele, să fie curat, sub cupolă de fluturi
PRIMĂVARA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350326_a_351655]
-
Devotament > LACRIMA DE DOR Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În satele uitate-n răscrucile din munți Doar clopote bătrâne mai tulbură tăceri Și lacrima de dor, a celor triști, cărunți, Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri. Zăvorul de la poarta l-a-nțepenit rugina, Postașul trece rar, scrisorile-s puține, O zi e cât un veac, îi macină rutină, Prezentul se deșiră-n risipă de suspine. În duh de rugăciune
LACRIMA DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350335_a_351664]
-
trecut Și un gând ce-a durut: N-a rămas decât o romanță”(Lumină lină) Iubirea este punctul de plecare al meditației poetice care duce, inevitabil, la introspecție și autoananliză, febrila căutare de sine: “Verde-i în tine și glasu-ți cărunt M-a adunat dintre sunt și nu sunt Streașina ta m-a dosit în cuvânt Unde mă-ntreb dacă sunt sau nu sunt”(Sunt și nu sunt) Meditația poetică gravă, cu accente imprimate de seriozitatea temei abordate, o întâlnim în
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
dansatoare. Simt adieri de vremuri vii, Se prăbușesc vechi catedrale, E-un timp păgân, lud, fericit, Religii noi devin formale. Țiganii?... Dorm sub coviltir, Spre dimineață, după nuntă, Pășesc tăcuți cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i mai cărunta... Nu au nici țară, nici trecut ( Monarhi ori dinaștii celebre ), Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: ȘATRA ( trec țiganii ) / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CRUCEA BIRUINȚEI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1353 din 14 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului La talpa crucii tale mi-am aplecat cuvântul Și trupul meu de humă împovărat de vremi, Pe fruntea mea căruntă, bătută azi de brumă, Cu semnul biruinței Părinte să mă-nsemni! Pe crucea răstignirii să moară tot păcatul, Durerile din lume să se prefacă-n scrum, Din noaptea de tăciune să se ivească zorii, În clopotul învierii să ne trezim acum
CRUCEA BIRUINŢEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349958_a_351287]