1,506 matches
-
atacuri împotriva sistemului, asociere în scopul subminării autorității statului, manifeste, propagandă, într-un cuvînt e de belea, și s-ar putea ca toată secția să cadă la mijloc dacă n o să iasă conform planului. Tușica și Angelina rămîn cu gura căscată, nu le vine să creadă, adică nu cumva...? Prin minte le fulgeră același gînd care le face să se înmoaie de frică, în timp ce Delfina are cîteva secunde de răgaz ca să și mai tragă sufletul, să se gîndească, nici n a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să caute printre umerașe. — Ia uitați-vă, le atrage atenția Părințelul, holbîndu-și ochii în direcția intrării, încercînd să străpungă cu privirea perdelele de fum care l împiedică să vadă clar. — E prea frumos ca să fie adevărat, rămîne Curistul cu gura căscată, privind și el la cele trei siluete care se apropie pășind cadențat în direcția lor, apropiindu-se din cealaltă parte a ringului de dans. — Sincronizarea e partea cea mai importantă a oricărei acțiuni, se distrează Roja, urmărind și el atent
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
n-am dreptate? — Spuneți-mi și părerile voastre, spune Roja, cercetîndu-i cu privirea pe Gulie și Dendé. — Eu sînt perfect de acord, se aude tot vocea lui Tîrnăcop după un moment de liniște, de ce ați rămas cu toții așa cu gura căscată? Localul era pustiu. Nu se auzea decît zgomotul făcut de dozatoarele de suc și mașinile frigorifice. Vînzătoarea zăcea pe un scaun în dosul tejghelei dezlegînd pe genunchi o integramă Maxim și observă cu întîrziere că are clienți. Tușica se apropie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
eu cu același rahat din cap pînă în picioare. Iar în privința lui Milițică și a Părințelului, e vorba de principii. Niciodată nu m-am lăsat călcat în picioare și nici luat de fraier. — Cum adică știați? rămîne Tîrnăcop cu gura căscată. Și nu ne-ați spus nimic pînă acum? Ne ați lăsat să ne zbatem degeaba, să dormim pe străzi pentru nimic, să ne riscăm viața? — Calmează-te, că nu e chiar așa, îl temperează Gulie, e doar un fel de-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de parcă e făcută anume ca să privești pe săturate. Nu trebuie să te temi că ar putea veni de undeva gospodarul cu o coasă sau o furcă sau cu un ceatlău ca să te calicească. Poți privi în siguranță și cu gura căscată, deoarece în timpul acelui fascinant spectacol stăpînul nu-i acasă. Dacă ești un om norocos și femeia te simte, sau te vede pe aleea puternic iluminată, atunci poți lua, preventiv, un distonocalm, ca să nu te apuce damblaua. În situația existenței unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dar ce credeți, băi tovarăși? Fiecare grăduleț l-am cîștigat cu sînge. Ați fost rănit? Da, uitați-vă! Își dezgolește pulpa piciorului și ne arată o cicatrice care putea fi și de la un furuncul. Un furuncul, spune un coleg cam căscat. Mă, Dinule, ești șmecher? La gard adunarea! Dinu aleargă spre gard și, cînd aproape ajunge, aude ordinul: La loc comanda. Se întoarce gîfîind și comenzile se repetă: La gard adunarea! La loc comanda! Lui Dinu îi curge sînge din nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tremurînd ca varga. La ușă se aude un bubuit cumplit și ușa se face țăndări. Polițiști mascați țipă ca apucați de satana. Culcat! Nu mișcați! Băieții se culcă, pun mîinile pe cap și tremură de frică. Maria rămîne cu gura căscată, paralizată complet. Culcat! țipă un mascat. Acesta o înșfacă, o trîntește de pămînt și-i duce mîinile pe cap. Se pun cătușe tuturor și Maria vrea să plîngă, dar nu poate. Se roagă la polițiști: Luați-mă pe mine, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
trăia o adevărată frenezie înaintea renumitului bal, care avea un scop caritabil. Rochia era superbă, machiajul o adevărată operă de artă și ploșnița... se plimba cu distincție, etalîndu-și pietrele prețioase. Toate femeile, frumoase rău și ele, au rămas cu gurile căscate, numai că nu se dădeau de gol și le țineau închise (adică gurile). Cu coada ochilor priveau mica spurcăciune împopoțonată cu măiestrie de mexican. Bărbații erau mai interesați de ce se afla pe sub ploșniță și chiar pe sub-sub ploșniță, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
obraznică pe care s-o domolească cu moliciune, dar degeaba. Disperată, încearcă ea o ofensivă și pune mîna pe piciorul profesorului, ceva mai sus de genunchi. În acel moment, Rîmbu a înghețat. Ochii i s-au bulbucat, gura a rămas căscată și a înțepenit total. Enervată puțin, fata pleacă nervoasă, grăbindu-se ca să-l găsească treaz pe Eugen, un handrălău care vagabonda prin tîrg. În urmă, Rîmbu căuta să dezlege ascunsele mistere ale femeii. Oare o fi pus mîna intenționat? Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
copiii, se stropșește baba. Nesimțiți, asta sînt, ai auzit? Daa? Baba Catinca ia cana de vin fiert și o varsă cu încetinitorul în omăt. Moș Ilarion tocmai întindea mîna după cana cu vin și, ca atare, a rămas cu gura căscată. Copiii mei nu-s nesimțiți, să știi tu! Întoarce spatele supărată, alunecă și cade jos. Văleu babo, s-a rupt ceva? Sufletul mi l-ai rupt tu! Începe să plîngă, fără a se ridica de jos. Să te ajut? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și să-l asigure că au suferit enorm cît a lipsit. Romeo le oferea cîte ceva, le vorbea despre viața lui de șofer de TIR, despre aventurile amoroase cu tot felul de pupeze întîlnite pe traseu. Neamurile ascultau cu gurile căscate și cereau amănunte. Și cît i-ai oferit? Ce? Cît ai dat fetei care..., întreabă o verișoară de departe. Nimic, ce să-i dau? Așa, pentru... știi tu. Păi, să zică mersi. Așa un băiat frumușel, spălățel și să... Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vorbeam de cele spuse de Moruzi. Deodată vorbește un primar român, într-o franceză aproximativă: Cred că a învățat-o (cuvîntarea) pe de rost într-o lună. A fost scrisă de un ambasador, amicul lui. Străinii au rămas cu gurile căscate și ochii holbați a mirare. Era o situație jenantă, cei prezenți la masa noastră regretau că nu și-au ales un alt loc. Intervin ca să salvez aparențele: Domnul primar glumește. Poate puțină invidie, ar fi vrut și el să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Tu le desfaci cu o lamă să audă prostimea glasul sângelui, dar prostimea râde de tine ca de un clovn ce se destramă precum un pulover putred, ca de un gramofon cu discul zgâriat. Râde prostimea cu guri de morminte căscate, în timp ce tu, tristul aleilor, îți asumi rușinea frunzei de brusture crescută lângă statuia poetului și atât. Destinul, o lașitate asumată. Când vrei să renunți, ești eroul fiecărei secunde. Când renunți pur și simplu, devii cu adevărat stăpânul propriei umbre. Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la vale. De cum zvîntau butoiul, muncitorii Își schimbau hainele, dar nu tocmai cu cele de sărbătoare, și mergeau la bal În - spunea mama Floare - „Pemnița lui Levandowsky“. Rostea Însă acest nume ungurește, cu accentul pe prima silabă și cu gura căscată bine ca să poată slobozi vocalele deschise. Mai adăuga că „pemnița era bugăt de lată, da’ tare era lungă față cu cît era de lată. Iară trîmbițașii ședeau deasupra pe o cadă mare cu gura-n jos și cu dobașu’ lîngă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mezat n-ar fi acoperit toate datoriile către bănci. Curtea fiului său s-a umplut iarăși de oameni de-ai legii, de jandarmi de la oraș, de slujbași cu genți și cu ochelari. Satul Însă n-a mai stat cu gura căscată ca Înainte. Pișcăranii s-au adunat la casa Pomeanului și n-au lăsat să se pună popreală pe nimic. — Ne judecăm pînă la Dumnezeu, dar nu dăm nimic din casă, a proclamat Învățătorul, cerîndu-le conțopiștilor să vorbească În limba locului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
carne și oase, fără coarne, dar cu copită la un picior, apoi un călugăr din munte plin de har, o sanie doldora de zurgălăi În susul Tisei Mari și al Tisei Negre În ziua de Crăciun, un țintirim și un mormînt căscat, oricum, imagini care nu se pot Întrețese, de intense ce sînt, nici cu profilurile limpezi ale Americii, nici cu strigile ju căușe care te poartă prin văzduh noaptea pînă aproape de liman ori cu pricolicile de treabă cărora le dai de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
după Marcu, În capitolul 8, 22-25, pre zintă un astfel de caz pămîntesc de inițiere În simțul vizual nou dobîndit. După ce Iisus Îi dăruiește vederea orbului din naștere, scoțîndu-l pentru asta În afara satului Betsaida și ocrotindu-l astfel de gura căscată a mulțimii, tămăduitul spune că vede oamenii umblînd, dar i se par a aduce cu niște copaci. Adică, fără vedere fiind, omul sesizase poziția verticală atît a făpturilor omenești, cît și a arborilor pe lîngă care trecea, fiindcă, În dreptul lor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-l atingeai cu ea. "Ei bine, nu numai fierul dar și piatra ne spuse, ca pe un mare secret, bătrânul. Și uite-așa, era ușor de tot să șlefuiești bolovanii, ce spui ?!" Ce să mai spunem, văru-meu rămăsese cu gura căscată, fiindcă auzisem toți de iarba fiarelor, dar că ar fi fost de-adevărat, asta n-o mai crezuserăm. Și oamenii erau mulțumiți, le mergea bine, primăvara nu mai erau inundații, făcuseră case frumoase, cu înflorituri din lemn la cerdac, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
dar mie-mi plăcea mai mult "unchi". Fiindcă nimeni, dar nimeni nu are un unchi ca al meu ! De data asta, chiar mergem ! a zis tata. Nu mi-a venit să cred. Îmi pierise graiul și am încremenit cu gura căscată. Hai, du-te, mișcă-te odată, spală-te și să te găsesc gata când mă întorc cu mama lui, că o luăm și pe ea să-l vadă. E fiul ei și i s-o fi făcut dor de când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pe astăzi. La revedere! ― Și unde vă duceți așa grăbiți? - a vrut să afle Vătrai. ― Dumneata ai auzit de primul secretar al Comitetului Județean de partid? Ei bine, acolo ne ducem. Primind acest răspuns neașteptat, securistul a rămas cu gura căscată. Cu acestea spuse, profesorul și Gruia au pornit să coboare scările. Securistul a rămas și mai năuc, rostind din capul scărilor un „bine” prelung... Când au ajuns la intrarea pe ulița Muzelor, Despina s-a desprins dintr-un loc umbros
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vârful degetelor, ușa putredă din lemn, care se căscă cu un scheunat jalnic. Înăuntru nu era nici o mișcare și nu se întrezărea nimic deslușit. Totuși Culae dădu binețe și întrebă dacă putea să fie și el primit acolo. Din golul căscat ca o gură știrbă al ușii nu veni nici un răspuns și nu se ivi nici țipenie de om. Atunci copilul își luă inima în dinți și păși dincolo de prag, ținându-și strâns în mâini găidulca, de teamă să nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dușumele, extrem de încântat. Ia mâinile de pe scârboșeniile alea!... se răsti el supărat la copil și, sărind de pe scaun, adună la repezeală toți banii de pe jos și îi azvârli încruntat în focul din sobă. Uluit, copilul rămase câteva clipe cu gura căscată, privind la grămada de bancnote colorate, verzi, roșii, albastre și portocalii, care ardeau sfârâind în sobă, apoi începu să se bocească cu lacrimi amare. Surprinsă de ieșirea soțului ei, Mariana se înroși, rostind câteva cuvinte drept scuză, în timp ce Grigore, la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe numele vostru, ca să nu bată la ochi... Că ăștia sunt cu ochii pe noi, ca niște încornorați... Ei, ce zici, ginere, facem noi treaba asta?... Ce zici?... Hai?... Aflând de una ca asta, Virgil rămase câteva clipe cu gura căscată de năstrușnica idee a socrului său. Zici că vrei să cumperi pământ aici?!... zise el, ținând să se asigure că nu înțelesese cumva greșit. Ce să faci cu el?! continuă aproape strigând. Pentru ce?!... Speriat, Grigore îi făcu semn să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bătrână țeapănă și sfrijită, de pe la țară, stând în capul oaselor și primind, din mâna unei femei mai tinere, care putea să-i fie fiică, iaurt cu lingurița. Alt pat era ocupat de o pacientă la fel de bătrână, care dormea cu gura căscată, sforăind de se zguduiau pereții, iar într-un al treilea pat stătea, încercănată și palidă, o femeie încă tânără, la care venise în vizită soțul cu copiii. Pe Felicia Victor o văzu în patul din dreapta ferestrei, înconjurată de colegele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se apuca să-i istorisească tot felul de moși pe groși, făcând grimase grotești, gesticulând ca un scamator de bâlci și manifestându-se în general într-un fel atât de original și de pitoresc, încât Virgil îl asculta cu gura căscată, atent să nu-i scape nimic. Omul se arăta extrem de convingător, chiar și atunci când susținea lucruri dintre cele mai extravagante. Dar și mai interesant era spectacolul pe care-l dădea acest om atunci când se apuca să-și amintească isprăvile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]