453 matches
-
Sachelarie Visarion nr. 14 bl. 117C, sc. B, et. 5, ap. 68 sector 2 țel. 6533611 5122 CÂRSTEA JEANA (n. 1945) Sos. Ștefan cel Mare nr. 14 bl. 19, sc. B, et. 4, ap. 42 sector 2 țel. 2105230 5125 CĂTANA CORNELIA (n. 1948) Bd. 1 Mai nr. 126 bl. 2, sc. 1, et. 2, ap. 18 sector 1 țel. 6662267 5126 CATANOIU DUMITRU (n. 1936) P-ta Albă Iulia nr. 6 bl. I5, sc. B, et. 1, ap. 29 sector
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
parcurgă și să învețe cu coriștii întreaga Liturghie, precum și alte cântece religioase (colinde sau piese precum "Lăudați" - priceasna - sau "Îngerul a strigat", ambele de Ciprian Porumbescu) La 20 ianuarie 1990, Corul avea urmatoarea componenta: Tenor I: Bololoi Nicolae, Borlovan Florea, Cătană Ion, Cîrpan Marian, Goșa Ion, Marius Goșa, Herac Ion, Ioana Gheorghe, Izvernaru Ion, Izvernaru Petru, Miloi Ion, Miloi Gheorghe, Oprea Simion, Piescu Ion, Pitic Nicolae, Popiști Ion, Șuta Ilie Tenor II: Bihoi Vasile, Chetrinescu Iancu, Chetrinescu Marin, Ciocu Gheorghe, Cialma
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
lucrurilor ce s-au întâmplat în a treia Domnie a Domniei mele la veleat 7224. Început-au puternica împărăție turcească război cu Nemții; iară la veleatu 7225, trimis-au Nemții de la Ardeal pe un Căpitan anume cu o samă de cătane ș-au luat pe Domnul Muntenesc, anume Nicolai Mavrocordat din scaunul Domnesc din târg din București... cu toată casa lui și l-au dus în cetate în Sibiu. După care... Domnul Muntenesc, pus-au în gând și pentru noi ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu toată casa lui și l-au dus în cetate în Sibiu. După care... Domnul Muntenesc, pus-au în gând și pentru noi ca să ne ia, și au trimes pe un Franț Căpitan Vetroșanu, c-o samă de Nemți și cătane și cu multă adunătură ce au strâns de Moldoveni..." (Restul nu se poate descifra, monumentul fiind deteriorat). Sub crucea aceasta odihnesc rămășițele soldaților austriaci și ale șefului lor, căpitanul Ferenz, căzuți în lupta de la Nicolina. Pag. 272. Biserica Dancu, dărâmată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
izvor din care trebuie să se adape literatura înaltă, cu deosebire poezia”. În afară de I. Pop-Reteganul, au mai colaborat, cu texte populare culese din Banat și din zone ale Transilvaniei, V. Sala, F. Băiașu, I.P. Lazăr, Iuliu Bugnariu, Florian Danciu, G. Cătană, N. Ioviță, T. Dane și, cu folclor din Moldova, Bucovina și Muntenia, D. Stăncescu, P. Ispirescu, S.Fl. Marian. G.p. tipărește, de asemenea, din versurile și proza autorilor locali: I. Pop-Reteganul, T.V. Păcățian, I. Matei, Eutimie Vuia, D. Jurjovanul, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
răzbunări haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace rolul sacru-eroic, Sfântul Gheorghe coboară în lume, „la făgădău”, ca să bea „trascău” cu notabilitățile rurale, în timp ce țara, bântuită de „zauru-balauru”, e izbăvită de o cătană slobozită de la oaste, Gheorghe din Boiabârz (numele pare coborât din Țiganiada lui Budai-Deleanu), care devine astfel, prin „remitizare ironică” (Ion Vartic), noul sfânt. Sunt valorificate eroi-comicul grotesc, situațiile hilare, savuroase, susținute de o oralitate neaoș arhaică. Socotit al patrulea baladist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le pună pe fugă (Clopotarul din Rovine). Un aer tragic-elegiac învăluie aceste mici narațiuni, din care speranța dreptății dispare, eroii Transilvaniei murind „pentr-un hoț de împărat”. Atent la amănunte, S. schițează lapidar atmosfera, din câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
în casă. Ducea muncă de convingere cu Cinci Proprietăți cu mare măiestrie, și îi vedeam stând la sfat în hambar, Kreindl cu pantalonii suflecați și trecutul lui de ostaș afișat pe spinarea lui hulpavă și umilită, cu fața lui de cătană bătrână umflată până în vârful capului de harurile tinerei domnișoare în chestiune: de familie bună, hrănită de mâna maicii ei cu cea mai pură și mai imaculată mâncare, crescută fără grosolănii sau conflicte, cu pieptul îmbobocit la timp, fără vreun gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
merg de la confiscarea averii și închisoare până la pierderea vieții. Din nou, soția intervine și și vinde o parte din zestre pentru a-l elibera pe boier din închisoare, iar altădată pentru a face față cheltuielilor. După ce fuseseră je fuiți de cătane și ostași, vinde și cea lal tă parte de zestre. Între toate aceste evenimente, ei au cunoscut și satisfacția succesului politic, Grigore Greceanu ocupând dregătorii aducătoare devenituri, dar și de considerație socială: mare vistier, mare vornic și mare ban. Ascensiunea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în gura mare „să iasă din casa lor“, socrul aleargă la banul Dudescu să-i ceară ajutor împotriva blestematului de ginere. La rândul său, soțul amenință că va face moarte de om dacă nu i se dă soția înapoi. Apariția cătanei potolește pentru moment cearta, dar o transferă în spațiul juridic. În fața instanței, cei din Mântuleasa se află de partea lui Tudor, descris ca om bun și fără patimă, în timp ce pe ea au cunoscut-o încă de la început „că iaste femeie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
populare, București, 1920 (reeditat recent împreună cu alte studii, într-o ediție cuprinzătoare, 1966) ; Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922 ; C. Brăi-loiu, Bocete din Oaș, București, 1953-1956 ; de asemeni multe alte culegeri semnate L Pop Reteganul, D. Stăncescu, I. C. Fundescu, G. Cătană, A. Gorovei etc. Recent au apărut cîteva ediții monumentale, pe genuri : C. Chițimia și Dan Simionescu, Cărțile populare în literatura românească, 2 vol., București, 1963;. Al. Amzulescu, Balade populare românești, 3 vol., București, 1964 ; Miorița, volum masiv cuprinzînd toate variantele
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe Cătană, V. Flueraș). Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe Cătană, V. Flueraș). Mai colaborează cu versuri E. Camilar, N. Crainic, Al. Iacobescu, E. Ar. Zaharia ș.a. O rubrică specială, „Din viața scriitorilor”, prezintă și popularizează scriitori importanți din restul țării (M. Sadoveanu, O. Goga, L. Rebreanu ș.a.). O sumă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 366). footnote> . La festivitatea de depunere a jurămîntului în Piața Unirii din Iași, Goga punea în lumină marea schimbare din situația voluntarilor: „Voi ați fost oaste fără noroc, fără rădăcini în tabăra nemțească, voi, cătane pribege, voi ați fost batalioanele morții îndoite, numai trupul vostru vă murea în Galiția, iar sufletul vostru călătorea departe, se ducea să moară la București“ <footnote „România“, 10 iunie 1917. footnote> . În 1917 Goga primește însărcinarea de a scrie o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu ale oștenilor lui Ștefan. În vremea asta, Dumnezeu a dat o ploaie de gândeai că toarnă cu cofa. Retrăgându-se spre obârșia pârâului Berheci, prin mlaștinile din zona satului Oțelești, cătanele erau ude până la piele și oțelele puștilor ruginiră după atâta amar de ploaie. Ștefan nu zăbovi mult și în vreme ce poznașul sta prin corturi zgribulind de frig, se arunca asupra lui și-i alunga în valea cuprinsă de noroi, care fusese
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Andrei - Andreea, Cătălin - Cătălina, Dan - Dana, Daniel - Daniela, Ion - Ioana, IonelIonela. Câteva substantive se înscriu la un pol al opoziției de gen aflat în contradicție cu raportul semantic de gen; genul gramatical al acestor substantive nu corespunde genului natural; femininele cătană, ordonanță, sentinelă, calfă denumesc ființe de sex masculin. • Opoziția masculin-feminin pe baza sufixelor diminutivale caracterizează și unele adjective: frumușel-frumușică, curățel-curățică etc. B. Substantivele epicene se caracterizează prin nemanifestarea opoziției de gen; în interpretarea lingvistică a lumii viețuitoarelor, subiectul vorbitor a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de incidență cu alte enunțuri: „- Ce spui, cumnată! Da’ că l-aș ucide în bătaie, când aș afla că el a prins pupăza s-o chinuiască.” (I. Creangă), „Oamenii săriră buimaci care dincotro crezând că-i foc, ori ne taie cătanele, doamne ferește!...” (I. Creangă) „- Lasă-mă, unchiule! -... Bine! răspunde omul bătrân și joacă-nainte...” (I.L. Caragiale) • flexiunea; verbul predicat se situează la conjunctiv (foarte adesea, fără morfemul să la persoana a treia, care este și cea mai frecventă) sau potențial-optativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neamului [...], pentru care conștiința unității e suprema dogmă. La festivitatea de depunere a jurămîntului În Piața Unirii din Iași, Goga punea În lumină marea schimbare din situația voluntarilor: Voi ați fost oaste fără noroc, fără rădăcini În tabăra nemțească, voi, cătane pribege, voi ați fost batalioanele morții Îndoite, numai trupul vostru vă murea În Galiția, iar sufletul vostru călătorea departe, se ducea să moară la București. În 1917 Goga primește Însărcinarea de a scrie o broșură destinată propagandei pentru cauza Ardealului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de istoria literaturii române,1893). Literatura originală este mai puțin reprezentată, cu versuri imnice sau religioase (semnate de Iosif I. Ardeleanu, Sava Șoimescu ș.a.). Lui Al. Vlahuță îi aparține poezia Cristos a înviat (1897). Versuri de factură folclorică semnează G. Cătană, Maria Ciobanu, Ion Drincescu, iar proza este ilustrată de Carmen Sylva și Ion Pop-Reteganul. Sunt preluate, din presa de dincolo de Carpați, cuvântările funebre și necrologurile la moartea lui V. Alecsandri, I. Creangă, M. Kogălniceanu, G. Sion. Rubrica „Bibliografie” recenzează scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
Ciobanu, Leonida Grigoriță, N. Ivan, At. M. Marienescu, N. Petra-Petrescu, I. Rațiu, Sebastian Stanca ș.a. Literatură populară publică Vasile Bologa, Ilarie Chendi (sub pseudonimul Fidelio), Ioan Duma, Nicolae Densușianu, Iulian Grozescu, Viora Magdu, Ion Pop-Reteganul, I. Bota, I. Broju, Gh. Cătană, G. Coșbuc, S. Fl. Marian, At. M. Marienescu, Iuliu T. Mera. Se tălmăcește și din folclorul altor popoare. Sunt traduse scrieri de Horațiu, Benjamin Franklin, Schiller, Heinrich von Kleist, Wilhelm Hauff, Lamartine, Hugo, Al. Dumas, Lev Tolstoi, Dostoievski, Korolenko, Maupassant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
și Năsăud, preocupat în același timp de culegerea folclorului de aici. Citea, de predilecție, studii de pedagogie, folcloristică și etnografie. Întreținea legături cu alți folcloriști, printre care T.T. Burada, Elena Niculiță-Voronca, Artur Gorovei, Jan Urban Jarník, At. M. Marienescu, G. Cătană. În 1894 și 1895 a fost secretar al Astrei. La sfârșitul secolului al XIX-lea numele lui P.-R. putea fi întâlnit în mai toate publicațiile vremii. A condus el însuși „Cărțile săteanului român”, „Convorbiri pedagogice”, „Revista ilustrată”, „Foișoara”, „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
același eveniment, la încercarea nemților de a prinde pe Mihai Racoviță - Vodă... După copiile ce avem se zice că nemții fără de veste au lovit la 1716 scaunul lui Mihai Racoviță în Iași cu gând ca să-l iea cum au luat cătanele și pe Mavrocordat, domnul muntenesc, dar Vodă i-a biruit, i-a risipit și apoi trecând muntele Mestecăniș au ieșit în Țara Ardealului, prădând și arzând până la cetatea Bistriței și Maramureșului de n-a rămas nimică, ce se va pomeni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
am fost bucătar acolo, dar m-am îmbolnăvit de plămâni și nu pot munci. N-aveai ce face, asta i-am spus. Acolo am întâlnit un oarecare cetățean, gardian, care era responsabil cu alimentele. C. I.: Cum îl chema? S. M.: Cătană, și vă pot face cunoștință cu el dacă vreți, că stă pe undeva în cartier Deal în Bârlad, îl văd din când în când prin piață. Și îmi spune: "Am o rugăminte la dumneata, vino diseară la mine la magazie
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe toți...! Era un miros, un aer închis, greu. Erau paturi suprapuse câte trei. Imediat ce am intrat m-am uitat să văd dacă cunosc și eu pe cineva din Iași. I-am filat pe toți - că dacă aveam ochiul de cătană format, obișnuit cu oamenii, cu soldații... - și am văzut un om înalt, frumos, care părea și cult. Și mi-am zis: "cu cine să mă împrietenesc și eu pe aici, să discut?" - că îmi era tot frică după ce trecusem prin
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
negustor ambulant"), într-o vreme când iernile sunt blânde și lumea "bicisnică", iar coropcarul își ducea marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe Todiriță Cătană urma să-l închidă în turnul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]