567 matches
-
anul 1327. Doi ani mai târziu, în 1329, a fost atestată documentar localitatea Copru, iar în 1956 localitățile Hagău, Hodaie și Valea Caldă au fost recunoscute documentar, până atunci fiind considerate cătune aparținătoare localității Cătina. Înainte de 1600, pe vatra satului Cătina a existat o mănăstire benedictină, o biserică și un cimitir. Vasile Turc a fost preot greco-catolic în Cătina - revoluționar, Tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania. În anul 1848, anul mișcărilor revoluționare și a războiului civil în Transilvania
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
Hagău, Hodaie și Valea Caldă au fost recunoscute documentar, până atunci fiind considerate cătune aparținătoare localității Cătina. Înainte de 1600, pe vatra satului Cătina a existat o mănăstire benedictină, o biserică și un cimitir. Vasile Turc a fost preot greco-catolic în Cătina - revoluționar, Tribun al Câmpiei în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania. În anul 1848, anul mișcărilor revoluționare și a războiului civil în Transilvania, Karacsay Sándor - fiul grofului Karacsay Sándor din Aruncuta, comandant al Gărzilor Naționale ale comitatului Cluj - a primit în
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
dispoziție de la comisarul regal Vay Miklos să-l aresteze pe Vasile Turc, "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie". Urmare a acestei dispoziții, Karacsay Sándor - fiul, în dimineața zilei de 30 octombrie 1848, trimite în Cătina un detașament de honvezi și călăreți aflați sub comanda căpitanului Bitó, preotul Vasile Turc fiind capturat și supus judecății statariale, respectiv executat prin spânzurare în dimineața zilei de 3 noiembrie 1848. . Comuna este situată în Câmpia Fizeșului, pe cursul superior
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
județul Cluj. Comuna se află la 60 km de Cluj-Napoca și 35 km sud-est de Gherla, legătura cu cele două orașe realizându-se pe direcția nord-vest - sud-est de drumul județean 109C Gherla-Cămărașu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina și comuna Buza din județul Cluj. Comuna Cătina cuprinde șase localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
de Cluj-Napoca și 35 km sud-est de Gherla, legătura cu cele două orașe realizându-se pe direcția nord-vest - sud-est de drumul județean 109C Gherla-Cămărașu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina și comuna Buza din județul Cluj. Comuna Cătina cuprinde șase localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
Gherla, legătura cu cele două orașe realizându-se pe direcția nord-vest - sud-est de drumul județean 109C Gherla-Cămărașu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legătura între comuna Cătina și comuna Buza din județul Cluj. Comuna Cătina cuprinde șase localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina. O caracteristică a reliefului
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
localități: reședința de comună, Cătina și localitățile componente Copru, Feldioara, Hagău, Hodaie și Valea Caldă Relieful comunei este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri și depresiuni largi, ușor înclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Cătina. O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spațiul geografic comunal și separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cătina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,67%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (17,41%) și romi (4,01%). Pentru 1,81% din populație, apartenența
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
o cetate, un loc întărit ? La 2 martie 1472, domnul îi întărește lui Ilie Huru comis, satul Huruești, unde avea curtea, satul Ochienii, seliștea Stânceoaia și Căpoteștii, formând o moșie compactă, plus satul Urecheștii pe Trotuș, în fața Adjudului și satul Cătina, pe Putna și satul Ivăneștii, în ținutul Sucevii. Ochienii și Căpoteștii fac parte din comuna Huruești, deci nu erau foarte mari, nu aveau atâția locuitori încât să îi furnizeze comisului o garnizoană cu ajutorul căreia, din spatele gardurilor de la Huruești, să îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
datorită probabil lui Gr. H. Grandea, ziarul include în coloanele sale și literatura. Afară de cronici în versuri, mai sunt tipărite pamflete care parodiază discursurile politice ale conservatorilor. Se reproduc poezii de G. Coșbuc, Miron Pompiliu, P.V. Grigoriu, Mihail Belador, Ion Cătina, Petre Rășcanu. În foileton apare o povestire polițista. Cu toate că, pentru a lovi în adversarii politici, redacția a privit cu circumspecție strângerea unui fond pentru ajutorarea lui Mihai Eminescu, după o vreme și-a schimbat atitudinea, publicând știri despre starea sănătății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289623_a_290952]
-
pietriș și niscai praf, avînd grijă să arunce resturile de pămînt cît mai departe, pe cîmp. După aceea se Întoarse În locul unde Își ascunsese bicicleta și pe care și-l alesese drept punct de observație, undeva Îndărătul unui desiș de cătină, la cîteva sute de metri mai la vale de intersecție. Își puse puloverul, fiindcă Între timp aerul se făcuse rece, apoi scoase din rucsac binoclul și un sandviș. Șoseaua era puțin circulată, rar de tot treceau vreun tractor, sau vreo
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) și fertilizări
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1993; Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, Târgu Mureș, 1994; Călătoria unui fiu risipitor, îngr. și pref. Ioan Pintea, București, 1995; Cartea împărtășirii, îngr. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1995; Drumul către isihie, îngr. Oana Cătina, Cluj-Napoca, 1999; Dumnezeu în care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngr. Monica Manu, București, 2000; Ispita lecturii, îngr. și introd. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2000; Eu însumi și alți câțiva, îngr. Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 2001; Pledoarie pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din satul natal, unde erau ajutați și consiliați de familie, Într-un alt sat la comunei, un cătun periferic, suit pe niște dealuri lutoase, unde se ajungea pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar. Erau trei camere ce dădeau Într-un cerdac lung. Într-una, mai Încăpătoare, era sala de clasă, În a doua trebuia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vecină Cîmpinei se numește Cornu (baza acestuia este apelativul rom. corn, care denumește un arbust de esență lemnoasă tare), iar în zonă există microtoponimele Măceșu și Muru, din același cîmp onomasiologic. Dealurile Cîmpinei sunt pline de arbuști mărăcinoși de tip cătină, păducel etc. Cîrlibaba Deși localitatea (sat în județul Suceava) nu este foarte impor tantă istoric, economico social sau cultural, numele o face inte resantă prin deformările multiple pe care i le-au adus deno mi natorii care devin „exemplare“ pentru
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
împreună cu Mihail Sadoveanu, concetățeanul și bunul său prieten. Și astfel am ajuns la scriitorii ieșeni, pe care Gorovei î i cunoșt ea bine; — Sadoveanu nu are stofă de om politic, domnule gazetar, a spus el răspicat, lovind cu bastonul niște cătină de gard. Nici tacit. El nu poate spune minciuni, nici vinde vorbe. Sadoveanu crede în literatura pe care o scrie, pentru care și-a vândut familia, tihna, chiar și sufletul (. Sadoveanu nu-i nici temperament de gazetar, el se chinuie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și orientarea politică a gazetei, prin articole de fond, si a scris relatări amănunțite ale evenimentelor importante. P.r. reprezintă publicistic o fracțiune a mișcării revoluționare, fracțiune condusă de I. C. Brătianu și de C. A. Rosetti. Tinerii colaboratori - poetul I. Cătina, C. I. Arion, Gh. Bacaloglu, Barbu G. Gănescu, V. Boerescu, G. Vernescu și I. Ionescu de la Brad - își redactau articolele sub imperiul unei stări de exaltare patriotică și revoluționară. Îndemnurile la lupta, care se succedă număr de număr, adresate către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289056_a_290385]
-
în coloanele P.r. nu este la nivelul publicisticii politice. Versurile poeților C. D. Aricescu, G. Crețeanu și Al. Pelimon rămân doar exerciții ocazionale, care ilustrează momentele memorabile ale verii anului 1848. Mai inspirat pare să fi fost doar I. Cătina, în ale cărui înflăcărate imnuri răsună ecourile revoluției. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289056_a_290385]