2,267 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > MASCARADA Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Astăzi în marele stadion E un mare ,,emotion” Primul-ministru candidează Și ziua el și-o serbează! Din orașe și cătune S-adună, mare minune! Autocare roșii, verzi Lume multă să te pierzi... Străzile erau blocate, Numai ,,roșii,, pot străbate Restul lumii, ,,așteptară” Ore-ntregi stând pe afară... Steaguri mari și fanioane Flutură și-n megafoane Se aude cum se-mparte
MASCARADA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368337_a_369666]
-
nevinovate, sau lăudăroșenii dulci prin care poți explica iubitului său iubitei ce ai făcut sau cât de bun ești la ceva; până la urmă trebuie să cunoască și el-ea. La urma urmei nu contează că ești bădica lui opinca din fundul cătunelor în munți, dacă iubești cu adevărat asta nu are cum să nu se vadă și mai ales să se simtă..! În fata iubirii suntem toți egali!! Dar, din păcate în zilele noastre primează convențiile.. Acestea distrug celulele iubirii pas cu
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
luat cuvântul domnul Doru Moțoc, doamna Elena Stoica și Lucian An- tonie, primarul, care a mulțumit tuturor sătenilor prezenți și distinșilor oameni de teatru, oas- peții de azi ai comunei Tetoiu, care, unii, pentru prima dată, au putut să vadă cătunul și casa unde s-a născut, a copilărit și a bolit Bogdan Amaru. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1591, Anul
FESTIVALUL NAȚIONAL DE DRAMATURGIE „GOANA DUPĂ FLUTURI„ EDIȚIA A VII-A, 2015 de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368009_a_369338]
-
I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu s-a văzut că nu s-
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Autorului Spre satul fără drum, fără cărare, Spre satul fără porți și fără fum Pășesc acum cuprins de întristare - Din tot ce-a fost, cenușă e și scrum. Pe deal stau moții fără lumânare, Biserica-i ruină, în mijloc de cătun Miroasea liliac și a uitare O roată-mi râde știrbă din margine de drum. În vechi ogrăzi fântânile-s căzute Mai stă o cumpănă în așteptare, Potcoavele pierdute sunt martori de hotare Dar moții sunt plecati spre lumi nemaivăzute. Sate
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
Timp > PELERINUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1308 din 31 iulie 2014 Toate Articolele Autorului PELERINUL Prietenul meu când mă-ntâlnea, îmi reproșa că nu sunt umblat, că nu cunosc lumea și stau la arest într-un cătun de care puțini au aflat. Avea în mână o hartă rutieră și-mi arăta atâtea magistrale indicând cu degetul mare culori - - simboluri convenționale. El părea bine intenționat; avea itinerarul lui interior, la care, pentru anumiți prieteni, de mult trăsese un
PELERINUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349560_a_350889]
-
unică, de peisajele lor - pe care, se pare că s-a născut VEȘNICIA. Foarte multe dintre tablourile domniei-sale poartă nume de localități, ținuturi, așezări românești, încercând parcă să imortalizeze frumusețea aceea simplă, dar rarisimă a meleagurilor mioritice: „Bobotează la Tihuța”, „Cătun la munte”, „Vacanță la Moeciu”, „Vară în Bucovina”, „Spre Măgura iarna”, „Apus de soare la Fundata”, „Plai de dor”, „Septembrie în apuseni”, „Vara la Mălini, „Priveliște spre Valea Seacă”, „Undeva în Bucovina”, „Urcuș la Bîrnova”, „În pădurea Șorogarilor”, „Bucovina, Plai
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
cu vise chema pe Julia May Lumina murise mătușa căzuse din pod durerea ploua durerea se-ngrămădea O baltă de nemișcare - Treptele scării atinseră lucioase furtuna de mușchi tornada de oase picura calm Își terminase misiunea în negura nopții în cătunul cu tei vii și ceapă pe sfoară acolo să dizolve inimi solitare în cimitirul cel vesel pe al cărui zid bărbații tineri se înșirau să bârfească sau să strige pe tinerele fete din drum îmbrăcate în mode de la magazine comuniste
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
2013 Toate Articolele Autorului Mi-a spus un înger odată: Poeții nu mor niciodată! Chiar dacă azvârle nebunul în capul lor cu vreo piatră, Tramvaiul pe șine de-i calcă, de mână-i trage o fată Și se duc undeva,-ntr-un cătun, s-aprindă focul în vatră. Numai că, uneori, prea suferinzi de-atâta întristare, Se dezbracă de lut și, prea ușori fiind, se înalță la cer. Apoi nu mai pot să coboare și noi citim prin ziare: Ne mor poeții!” Dar
MI-A SPUS UN ÎNGER ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350420_a_351749]
-
comuna Fârtățești. După încheierea acestor momente, primarul comunei Tetoiu, Lucian Antonie, a mulțumit micilor artiști precum și distinșilor oaspeți care au contri- buit la reușita desfășurare a Festivalului Național de Dramaturgie “Goana după fluturi” aici, în Budele lui Bogdan Amaru, “un cătun la un strănut și o aruncare de praștie de Carpați”,cum îi plăcea lui să-l prezinte tuturor con- fraților săi de la “Colivia cu sburători” a lui Eugen Lovinescu. ION I. PĂRĂIANU Amaru”>. Din anul 2004 concursul se desfășoară sub
FESTIVALUL NAŢIONAL DE DRAMATURGIE GOANA DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350422_a_351751]
-
în această țară. Și lucrul care iese peste tot în evidență: �Turismul Internațional � - rolul jucat de turism în dezvoltarea și emanciparea țării, rolul jucat de veniturile realizate din turism în echilibrarea PIB-ului național, etc. Dacă pâna și în niște cătune izolate la 4.000 sau 5.000 de metri altitudine unde nici mașina și nici avionul nu poate pătrunde, unde întreg transportul de mărfuri se face pe yak (fratele nepalez și tibetan al bivolului european) există Internet - cafe-uri, pentru ca
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
în presa scrisă suceveană în anul 1959, carieră pe care a încununat-o ca director al primului ziar particular apărut după evenimentele din decembrie ’89. Șansa de a nu umbla desculț Născut la sfârșitul anilor ’30, în cel mai mic cătun din apropierea Sucevei, dincolo de apă, în „regat”, la Ratuș („popas” în vechea limbă moldovenească), în comuna Salcea, orfan de tată de la vârsta de 12 ani, Mihai Țânțar a luat în piept viața în perioada unor profunde transformări sociale. Dintr-o casă
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
copiii în sat pentru a înlesni legătura lor cu natura - această comuniune firească a trezit în spiritul micuțului Andrei actul creator. „Fericirea este în strânsă legătură cu copilăria mea. Îmi amintesc de perioada în care locuiam cu mama într-un cătun din apropierea Moscovei ca de o imensă fericire. A fost o perioadă foarte fericită pentru mine, întrucât eram încă un copil, unit cu natura, locuind în pădure. Mă simțeam pe deplin fericit. Mai târziu nu am mai simțit nimic asemănător...” [5
A.A. TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349361_a_350690]
-
te aduce, Nimicul te reia/Nimic din tine-n urmă/ Nu va mai rămânea”. Biserica Mânăstii Agapia, albă, impunătoare, se distinge, din depărtare, în pădurea de brazi seculari, mândri și sobri.Admir peisajul de vis. Vizitatorul este întâmpinat de un cătun cu mici gospodării ale măicuțelor, îngrijite și înnobilate de varietatea florilor. Căsuțele vechi, curate, proaspăt zugrăvite, parcă sunt desprinse din cărțile cu povești. Bat la una din porți, poposesc pe acolo și se face cum se face că leg prietenii
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
Acasa > Impact > Scrieri > IUȚMAN Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Iuțman Aveam o rudă îndepărtată, un frate de-al bunicii dinspre tata, care locuia într-un cătun ascuns lumii, în văi și păduri, într-un sat numit Secrieș. Acestui om îi zicea lumea Iuțman, poate din cauza numelui său de botez Gheorghe, adică Iurii în limba huțulilor. Prea arătos nu era acest uncheș, pipernicit de statură, vârsta îi
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
vom fi bravi. La locul nostru din tării Ne pregătim de bătălii. Arma lui albă, orice nor Va arunca de sus, din zbor Omătul să acopere Pământul ce descopere Covoarele de frunze moarte De pe aleile deșarte. Livezi și câmpuri, casele, Cătunele, orașele, Ca o centură peste zare, Splendidă-n soare irizare, Sub strălucirea lui bălană, Se va topi apoi în hrană. Atât mai zise norul mic, Căci vântu-l mai purtă un pic Spre casa Domnului, din cer, Pe el, războinic efemer
RĂZBOINICUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349992_a_351321]
-
talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților care colindă de Crăciun, este o confirmare
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile, unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu, s-a văzut că nu s-
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
cu el. Providența a făcut ca tocmai atunci pe plaiul de pădure unde zăcea nefericitul Mihai fără cunoștință din cauza înghețului, să treacă un om din sat, care urca ducând de căpăstru un cal trăgând o sanie goală, venind dintr-un cătun vecin, unde a fost să care niște fân la cumnatul său. Nu-i veni a crede când văzu un om căzut nemișcat de-a lungul plaiului. Se apropie de el, îl întoarse într-o parte. Da, acum îl recunoscu, era
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
la cumnatul său. Nu-i veni a crede când văzu un om căzut nemișcat de-a lungul plaiului. Se apropie de el, îl întoarse într-o parte. Da, acum îl recunoscu, era Mihai al lui Macovei. Doară erau vecini de cătun. Văzu că trupul celui căzut încă mai era cald. Nu stătu mult pe gânduri, dezbrăcă cojocul său cel gros și cald, înveli cu el pe cel înghețat, puse repede niște crengi pe sanie, așternu multă cetină de brad, apoi mână
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
Mehedinți, de lângă Tribunalul județean. În contextul manifestărilor științifice și volumului de față redăm partea din această catagrafie inedită care se referă la plasa Dumbrava a județului Mehedinți, subîmpărțire administrativă reprezentativă pentru județul Mehedinți 19. Aceasta cuprindea 62 de sate și cătune, toate cu biserici de lemn sau zid, mai vechi sau noi. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEȚULUI MEHEDINȚI LA 30 MARTIE 1840 / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1083, Anul
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
dintre moșieri adică stăpânitorii marilor proprietăți funciare, adevărații conducători regionali. O condiție esențială a alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas în multe localități denumirea anexă de Ungureni. Cu alte cuvinte ungurenii nu puteau candida la magistraturi, adică funcțiile eligibile ale comunei. Satele mai chivernisite aveau grijă ca, cei dotați dintre membri comunității, să urmeze școlile necesare îndeplinirii
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în cătunul Coasta Dealului a trăit o adevărată dramă anul trecut spre sfârșitul toamnei când începuse să se lase frigul. Se afla în pădurea din Corbu cu cele cinci oițe și vreo douăzeci de capre și, cum un vânt rece bătea nemilos
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
cât mai avem nevoie încă de un tutore, spre o carieră de „succes”. Adică să fie o meserie „curată” și nu una grea de care au avut eventual parte părinții noștri. La oraș și nu pierduți în cine știe ce sat sau cătun pe care-l găsești numai pe hărțile agricole județene. Și bineînțeles plătit destul de bine ca să ne bucurăm de toate facilitățile. Viața modernă nu se mai concepe decât plină de confort. Confort real, total, confort cu literă mare dacă se poate
CE-MI DORESC EU OARE? de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365819_a_367148]
-
pe alocuri, Drumul Romanilor îi zicem, tocmai ca să se apere, dar mai mult nu o putut răzbate. Cine nu știe munții ăștia nu are multe șanse... Pe-aici au fost doar daci liberi. Și-au făcut așezările risipite în mici cătune. N-or avut soartă ușoară, că veniră prin secolul XIII ungurii și i-o transformat în iobagi pentru latifundiarii lor. Unii or luat din nou drumul pribegiei și or trecut munții în Moldova, dar mulți or și rămas, că doară
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]