359 matches
-
modernă experiență de de-stresare” acum aproape fix un an. E sora mamei mele și e foarte îngrijorată în legătură cu femeile de carieră. De fiecare dată când ne întâlnim mă apucă de umeri, se uită adânc în ochii mei cu o căutătură încruntată, și în felicitarea care a însoțit voucherul a scris „Fă-ți puțin timp pentru tine, Samantha !!!” Ceea ce chiar intenționez din plin să fac. Dar am avut câteva chestii urgente de pus la punct la serviciu și nu știu cum a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
partener ! Partener. Mai am un pic și izbucnesc în plâns. Dar... nu pot. E mult prea grav. Îmi vâr telefonul în buzunar și mă ridic iar în picioare. Încep să merg din ce în ce mai repede, amestecându-mă printre trecători, făcând abstracție de căutăturile ciudate care mi se aruncă. Îmi bubuie capul și habar n-am unde mă duc. Dar pur și simplu nu mă pot opri. Mi se pare că merg de ore întregi, amețită și cu picioarele pășind la întâmplare pe trotuar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
care se zice că te vorbește cineva de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului, și‐ l buchisa cu cleștele, să se mai potolească duș manul; și mai mult decât atâta; oleacă ce nu‐ i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbă lat, puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării, ori mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcăiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilaș
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
tale, Așa că, închipuindu-ți lăcrămoasele ei gene, Ți-ar părea mai mândră decât Venus Anadyomene, Și, în chaosul uitării, oricum orele alerge, Ea, din ce în ce mai dragă, ți-ar cădea pe zi ce merge. Ce iluzii! Nu-nțelegi tu, din a ei căutătură, Că deprindere, grimasă este zâmbetul pe gură, Că întreaga-i frumusețe e în lume de prisos, Și că sufletul ți-l pierde fără de nici un folos? În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună, Tânguirea ta de moarte în cadențele
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Da, nu cred că vrei să fii îndoctrinată de un fan al lui Iisus. —Nu-i rău să fii un creștin autentic. E bine să simți că ai multe de dăruit. Davey mă privește perplex, în timp ce Finn îmi aruncă o căutătură ironică, însă nici unul nu comentează. E în regulă, spune Finn cu seriozitate. Câți ar trebui să fim? Nu mai mult de zece, se pronunță Davey. Deci... eu, Rebecca, Daisy... vine și ea, nu-i așa? Probabil, îmi dau eu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
grosolan cu ramă argintie și sunt așezate de-a lungul unui raft de sticlă de deasupra canapelei din sufragerie. Doamna Jim nu arăta câtuși de puțin dulce. În ciuda rochiei albe diafane și a coroniței de flori din păr, are o căutătură feroce care-ți îngheață sângele în vine, iar ochii îi sclipesc de răutate. Este „mireasa-pădurii“. Mi-e foarte ușor să mi-o imaginez bătându-l cu buchetul peste cap dacă n-ar fi zis „Da“ destul de repede. Mama a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mulți... Care e planul tău, Dutrumof? Planul meu... Nu-l poți schimba. Nu pe ăsta... Adevăratul tău plan, Dutrumof? De a cui parte ești? Disperarea și paranoia dispărură de pe fața sa, iar trăsăturile îi reveniseră la normal într-o clipită. Căutătura animalică a ochilor săi fulgerător fu schimbată în acea aroganță, supremație îngâmfată și privire ucigașă. Sângele său clocotit îngheță într-o secundă și calmul i se impuse. N-a fost deloc surprins. În schimb, pe mine m-a șocat transformarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
A, și vezi că vine și Jack Harper. — Poftim ? Mă holbez la el consternată. — Vine și Jack Harper, repetă Paul iritat. — Și trebuie neapărat să vin și eu ? spun Înainte de a mă putea opri. Poftim ? Paul mă fixează cu o căutătură ușor Încruntată. — Tocmai mă Întrebam dacă... trebuie să vin și eu sau pot să... spun, din ce În ce mai stins. — Emma, dacă poți să servești ceaiuri și cafele prin telepatie, spune Paul sarcastic, poți să rămâi la biroul tău, n-am nimic Împotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
este mai Îngrijită, hainele sunt și ele mai curate, părul pieptănat, și unghiile tăiate. A ajuns la gura metroului, dar locul lui este ocupat de o cerșetoare bătrână, ai cărei ochi apoși și Înroșiți de băutură fixează trecătorii cu o căutătură ciudată și din gura căreia ies cuvinte numai cuvinte spurcate, amestecate cu sughițuri bețiv. Pe Antoniu nu-l neliniștește uzurpatoarea, și se retrage la câțiva metri de gura metroului, foarte aproape de chioșcul de ziare. -Ce mai faci Antoniu? Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Iar diacul Radu fusese crescut de starostele așezării! Pâlcul de călăreți cotiră spre Podu de Lut, urmând cărarea ce ducea la intrarea în sat. Câteva case de lemn și piatră îi întâmpinară, pe lângă care trebăluiau oameni și femei cu o căutătură aprigă. Oștenii se opriră lângă casa cea mai mare din sat, descălecând și lăsând caii să pască. Căpitanul Grigorie încercă poarta din lemn, fiind întâmpinat cu un potop de lătrături: Marș javrelor, strigă el la cei doi dulăi fioroși ce
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Acuși, o să joci la nuntă! se făli Mihai. Am de gând să plec să-mi caut un rost ! Și taică-tu știe? întrebă mirat moșneagul. D-apoi cum! El m-a îndemnat, răspunse mai puțin hotărât băietanul, ferindu-se de căutătura vicleană a moșneagului. „Tii, ista nu-i lucru curat. Băietul a fugit de acasă!” se încredință gospodarul, în timp ce carul ajungea la poteca care ducea spre drumul Hîrlăului. Îndemnă blând boii, care se mișcau pe drumuri știute, amintindu-și de anii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
năduful, spintecând vreun cârlan, rămas de pripas, pe imașul uscat, de la marginea satului, frigându-l în vreo casă părăsită. Și apoi să te ții petrecere, cu băutură și lăutari, la care se dedau și câteva localnice gospodine, înfruntând, cu semeție, căutătura bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile urmașilor muscalilor. Satul era pierdut sub stăpânirea rușilor. Ce nu dărâmase obuzele, reușiseră să distrugă o lună de ocupație rusească. Pe deasupra, seceta nu le dădea pace bieților oameni, care-și încropeau hrana zilnică din
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
măritat și mâine, mamă-sa o bătea la cap, taică-său îi aducea toți ofițerii neînsurați din cazarmă, ca să-i prezinte. Gabriel nu era iubirea vieții sale, o lega doar fluturatul acela al mâinii ca o zbatere de aripi și căutătura lui, câteodată pierdută, alteori aprigă, timp de aproape doi ani, ea în drum spre abatorul de curci, în autobuz, dimineața, el spre școală. Cu poșetuța ei caraghioasă și pantofii cu talpă EPA, la care mama ținea tare mult. „Îți pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
nepotrivire sufletească cu locul unde mă aflam și pe care-l încercasem în clipele când ezitam să apăs pe clanță, intuind că nu am ce să caut aici, erau privirile acestor oameni. În acele momente puteam să jur că niște căutături mai pline de ură și mai tăioase nu întâlnisem nicicând. Mă priveau toți, fără excepție, cu o răutate ce depășea cu mult puterea mea de înțelegere și pot spune, fără să greșesc, că se aflau acolo pe puțin cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ridicat capul, înălțându-și privirea, și atunci i-am văzut fața și am simțit cum mi se face stomacul ghem, tata era neras de multă vreme, slăbise foarte mult, dar nu de asta m-am speriat, ci de privirea lui, căutătura-i era goală, știam c-ar trebui să vadă, s-o vadă pe mama și pe bunica și pe mine, dar chipul i-a rămas fără expresie, de parcă nici nu și-ar fi dat seama unde se află, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cutie de bere. Îmi aruncă o privire mohorâtă - duritate, exasperare - și își ridică un deget la sprânceana însemnată. Pe Spunk l-am găsit în sufrageria întunecată și nefolosită din capătul apartamentului. Stătea pe marginea mesei, cu mâinile încrucișate, cu o căutătură de om nebun pe fața lui musculoasă. Mă privea cu ochi goi. Ce s-a-ntâmplat, Spunk? Îl omor, spuse el calm. Îl omor, repetă el în timp ce se apropia de mine. I-am pus mâinile pe umeri și am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mai bine să-și aprindă un Carpați. — Vasile, mă Întorc imediat, așteaptă-mă aici, a mai zis Cristian și a dispărut În clădirea oficială În care partidul credea că Își concepe veșnicia. Căreală l-a măsurat pe Vasile cu o căutătură asasină, se pregătea să Îl atace, când Vasile a izbucnit brusc, lăsându-l cu gura căscată: — Cine se crede ăsta de Îmi dă mie ordine? Să-l aștept eu pe el... „aici“? Ați auzit, tovarășul maistru? Și dumneavoastră cum de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un dobitoc, o fiară cu patru picioare sau, să zic mai bine, făr' de picioare și făr' de cap. Gura lui afumată și răsuflă vorbe păgânești și neînfrînate, ocărând toată lumea; răsuflările lui - râgâituri, hazurile lui - borâturi, dragostele - lovituri de pumni, căutătura - nebunească și încredințările - urâte și grețoase. Gândind la toate aceste necuviințe, mă plec a lăuda oprirea care Mehmet au făcut pentru băutul vinului la toți acei ce ar primi legea lui. La cea de pre urmă asupra acestei băuturi, găsesc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să verifice că rochia avea lungimea potrivită ca să atingă solul fără să-l măture. Se ridică mulțumită și Își Întoarse fiica spre oglindă. - Parcă ar fi fost făcută pentru tine. Marie Își privi chipul din oglindă și se Încruntă ușor, căutătura ochilor verzi marcînd un soi de Întrebare, ca și cum imaginea pe care i-o trimitea Înapoi oglinda Îi era necunoscută. Aproape străină. Albul rochiei Îi sublinia tenul sidefiu și Îi punea În valoare pletele bogate, de un blond venețian, de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se aplecă spre Loïc. - Prefer să nu-l slăbesc din ochi. Și să mai arunc cîte o privire și prin lucrurile lui dacă e necesar... Fratele ei o privi cu neîncredere, ca pe o străină și avu pentru ea o căutătură pe care nu izbuti s-o priceapă. Își goli paharul dintr-o sorbitură, Își Înșfăcă impermeabilul, luă cheile mașinii și trecu fără o vorbă pe dinaintea ei, Îndreptîndu-se spre ieșire. - Unde te duci? - Să iau aer, zise el laconic Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu sînii rotunzi Înălțați... Fete frumoase mai văzuse el destule, și chiar cunoscuse cîteva, dar Marie era mult mai mult de atît. Recunoscu că era tulburat gîndindu-se la ea. Cu pragmatism, Încercă să analizeze de ce: să fi fost de vină căutătura directă a ochilor ei verzi, modul ei de a-i ține piept, firea ei afurisită? Nu, era ceva greu de definit, era... Soneria telefonului Îl salvă de o visare care devenea primejdioasă. Se mulțumi să-și asculte interlocutorul și Închise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și Începu să-i povestească În amănunt descoperirea făcută, Împiedicîndu-l pe Fersen să-și continue interogatoriul. Marie aprecie sprijinul și prezența de spirit a tatălui ei. În mod discret, făcu cîțiva pași În direcția drumului, dar Lucas Îi azvîrli o căutătură severă. Se așeză oftînd pe o bornă de piatră. Polițistul se enervă văzîndu-l pe Morineau, cu un aer nefiresc, manevrînd stîngaci cadavrul, fără nici o precauție, ștergînd poate eventualele indicii ce ar fi putut permite cercetătorilor de la laborator să reconstituie scenariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de pietre și să mă apuc să Învăț dialectul breton. Ryan arătă spre far. - Dacă Îți pot fi de folos În vreun fel, știi unde să mă găsești. Lucas dădu din cap, Îl privi cum se Îndepărtează, Întîlnind din nou căutătura fixă a lui Pierric, și puse mîna pe mobil pentru a-i cere lui Morineau să vină să-i Îndepărteze pe curioși Înainte ca situl să capete Înfățișare de bîlci pentru tăntălăi. Apoi se apucă să dea ocol menhirului, trăgînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fața Întoarsă. - Ai spus: o să crăpăm cu toții... De cine vorbești? - Tu vorbești cu mine ca un polițist, nu ca o soră! azvîrli el cuvintele. Nu vrei să-mi pui și cătușe, să mă bagi la pîrnaie? O sfida cu o căutătură urîtă. Ea scrută privirea aceea pe care n-o recunoștea, care părea să se adreseze altcuiva decît ei. Jeanne se interpuse. - Marie, dacă faci asta, nu mai ești fata mea. Cum putea mama ei să-i spună un asemenea lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]