298 matches
-
teatrul de păpuși. Cele mai inteligente primeau o educație aleasă dintre ele se recrutau favoritele sultanului iar dintre acestea se alegeau concubinele, cadânele sau odaliscele. Administratorii erau eunucii, împărțiți în două categorii. Eunucii negri, țineau legătura între Sultana- mamă, soții, cadâne și cu exteriorul. Șeful lor harem agasi care era al treilea dregător al statului, după marele vizir și după șeicul Islamului, avea rolul de a strânge donațiile pentru Mecca și Medina și răspundea de educația prinților. Eunucii albi, cu șeful
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
stat, să fie chiar urmașii sultanilor, femeile se antrenau în intrigi, dădeau mită, comiteau, direct sau indirect, crime pentru a oferi copiilor lor ranguri înalte și acces la tron. Se spune că perioada secolelor XVI-XVII a fost marcată de amestecul cadânelor în politica imperiului. Spre exemplu, Roxalana sau Roxelana, de origine ruteană sau slavă, convertită la Islam și devenită Hasseki Hürrem / Distinsa jovială, l-a cucerit pe sultanul Soliman Magnificul (1520-1566) cu frumusețea, inteligența și talentul ei literar, a devenit soția
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Hürrem / Distinsa jovială, l-a cucerit pe sultanul Soliman Magnificul (1520-1566) cu frumusețea, inteligența și talentul ei literar, a devenit soția lui și, pentru a-și impune fiul ca urmaș la tron, a uneltit pentru uciderea altui pretendent, fiul primei cadâne, Mustafa, și astfel fiul ei, Selim al II-lea, a devenit sultan. Unele femei din harem se distingeau de majoritatea orientalelor erau europence răpite de pirați și vândute sultanilor și vizirilor ca sclave. Dintre acestea, cele mai frumoase și mai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în societate. De-a lungul timpurilor, femeile libertine (curtezane, concubine, amante, prostituate comune) au avut ca modele zeitățile ocrotitoare: Inanna, Ishtar, Aphrodita, Venus etc., hetairele în Grecia, meretrices sau meretriculae în Roma, meretrices onestae în Italia Renașterii, hua în China, cadânele în Turcia, gheișele în Japonia, metresele en titre în Franța, Germania, Anglia etc. Acestea din urmă erau membre ale Curții, participau la dineuri, banchete și spectacole regale, îi însoțeau pe suverani la vânătoare. Au intrat în legendă și în istoria
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce a dăruit-o sultanului Soliman Magnificul (1520-1566), cel în vremea căruia Imperiul Otoman s-a extins considerabil și a atins apogeul puterii militare. Frumoasa și inteligenta Roxelana a primit numele Hasseki Hürrem, în turcă, Distinsa jovială. Era a doua cadână (concubină) în ierarhia haremului, după tătăroaica Gulbahar, mama prințului moștenitor, Mustafa. Invidioasă, Roxelana a provocat-o pe prima cadână, Gulbahar a lovit-o, ea nu a ripostat, conform protocolului, și a pozat drept victimă. Soliman (avea 30 de ani) a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a atins apogeul puterii militare. Frumoasa și inteligenta Roxelana a primit numele Hasseki Hürrem, în turcă, Distinsa jovială. Era a doua cadână (concubină) în ierarhia haremului, după tătăroaica Gulbahar, mama prințului moștenitor, Mustafa. Invidioasă, Roxelana a provocat-o pe prima cadână, Gulbahar a lovit-o, ea nu a ripostat, conform protocolului, și a pozat drept victimă. Soliman (avea 30 de ani) a fost revoltat de violența primei cadâne și a repudiat-o. I-a luat locul Roxelana, europeanca mignonă, frumoasă, ageră
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tătăroaica Gulbahar, mama prințului moștenitor, Mustafa. Invidioasă, Roxelana a provocat-o pe prima cadână, Gulbahar a lovit-o, ea nu a ripostat, conform protocolului, și a pozat drept victimă. Soliman (avea 30 de ani) a fost revoltat de violența primei cadâne și a repudiat-o. I-a luat locul Roxelana, europeanca mignonă, frumoasă, ageră, inteligentă și ambițioasă. Mulți o urau pe răzbătătoarea Roxelana, Soliman a fost cucerit de personalitatea ei, de frumusețea, inteligența și talentul ei poetic. Împreună au avut patru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
locul Roxelana, europeanca mignonă, frumoasă, ageră, inteligentă și ambițioasă. Mulți o urau pe răzbătătoarea Roxelana, Soliman a fost cucerit de personalitatea ei, de frumusețea, inteligența și talentul ei poetic. Împreună au avut patru copii: Cihangir, Selim, Baiazid, Mihrimah. Devenită prima cadână a sultanului Soliman, Roxelana și-a creat propria rețea de putere. Favorita lui Soliman era îngrijorată de întîietatea lui Mustafa, fiul lui Gulbahar, și a uneltit împotriva lui. Roxelana a profitat de faptul că avea o mare influență asupra Magnificului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fiul lui Gulbahar, și a uneltit împotriva lui. Roxelana a profitat de faptul că avea o mare influență asupra Magnificului Soliman, a reușit să-l monteze pe sultan și împotriva Marelui Vizir Ibrahim Pașa care a și fost executat. Prima cadână și-a făcut planuri de eliminare a rivalelor și le-a pus în aplicare. L-a convins pe temutul sultan să mute haremul în Marele Serai, Palatul Topkapi, de unde se guverna imperiul, și a devenit consiliera și confidenta sultanului. I-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a Roxelanei, Mihrimah, ca și consilieră a sultanului. Roxelana și-a continuat uneltirile împotriva fiului sultanului, Mustafa, acuzându-l de trădare prin organizarea unei insurecții. Soliman a fost convins și fiul lui a fost executat, o altă mare victorie a cadânei prime, și Selim, fiul sultanului și al Roxelanei, devenit Selim al II-lea (1566-1574) a fost desemnat succesor. Celălalt fiu, Baiazid, a complotat împotriva tatălui și a fost executat. La cinci ani după dispariția lui Mustafa, a murit și Roxelana
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a reușit să-i intre în grațiile bărbatului cu care a fugit iar acesta, descoperindu-i trecutul, a ordonat să fie cusută într-un sac și să fie aruncată în Dunăre, după legea musulmană, așa cum se întâmpla cu concubinele sau cadânele, devenite indezirabile în haremurile turcești, numai că acelea erau aruncate în Bosfor. Chira Chiralina Panait Istrati, Chira Chiralina Scriitorul român în limbile franceză și română Panait Istrati (1884-1935) este autorul unor apreciate volume de proză cu iz oriental: Povestirile lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
floarea de cais. Era o zi care își flutura mantia țesută din razele soarelui de dimineață senină aruncată peste dealurile albastre. Acea zi purta ciuboțica cucului în chip de conduri și își unduia grațios trupul de silfidă cu mersul de cadână. Era o zi de primăvară adevărată, care ne-a cucerit sufletele însetate de lumină și liniște. De undeva, un cântec de cuc sau poate numai un ecou ne însoțea pașii... Dragul meu, îți și aud întrebarea: „De când dăinuie acest han
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
al cărții), Bastarda Istanbulului (Editura Polirom, 2007, traducere din limba engleză și note de Ada Tănasă) chiar răspândește aroma mirodeniilor multicolore din bazarul Istanbulului. Vânzători ambulanți strigând din toți rărunchii „Mandarine proaspete!“, forfota interminabilă de pe străzile orașului, parfumul stins al cadânelor, rugăciunea de prânz învăluind clădirile și aerul strident-modern al unei tinere femei încă țintuite de tradiție fac parte din farmecul romanului. Și - cei care l-au vizitat o știu - al Istanbulului. Însă romanul lui Elif Shafak nu e unul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
lăsau până la orele amiezii, când bunica învârtea mămăliga. Mai în fiece seară, începând cu orele 18 mă vizita Geta lu’ Stan Cerbu, singura mea prietenă pe ulița Maiei. Era o fată frumoasă, cu un contur al ochilor ușor migdalat, asemenea cadânelor din raiaua Brăilei, mai mare cu 3 ani decât mine dar cu ceva probleme de relaționare și-o ușoară întârziere în plan cognitiv. Mi-era tare dragă și voiam atât de mult s-o ajut, mai ales că, paradoxal, eu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
din scânduri În fundul curții, și Înlocuind peste tot garderobul cu „coroană“ deasupra și cu stâlpișori sculptați la dreapta și la stânga oglinzii În care maică-mea Își potrivea corsetul, rochia cu turnură și mitenele, Înlocuind patul În tăblii de fier, cu cadâne zugrăvite barbar În „abțibilduri“, care m-au privit cu ochii lor galeși venind pe lume la 8 septembrie 1887 și mi-au ascultat, Înduioșate, primul meu chiot, Întovărășit de constelațiile și ursitele unui horoscop promițător, sub semnul ascendent al Leului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gagiul șucar al bufe lor“ (amantul frumos al prostituatelor), cu „crăcanii“ (panta lonii) lui marinărești, brâu roșu și că mașă de noapte cu arnici la gât, purtând legănat pe „bulanele“ (fesele) lui „pianul“, flaș netă mare cu poza Înrămată a cadânei cu icușari la gât și la urechi și privind galeș la tre cători, zicând din „zotcă“ (gură) cântece de „pârnaie“ (puș cărie), ieșite toate din mintea lui „zurlie“ (nebună): Decât o viață amară și-un trai nesuferit/ Mai bine un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ați recunoscut fără probleme deosebite pe cel care, având mâncărimi la limbă și luându-l gura pe dinainte, a rămas la un moment dat fără partea superioară a trunchiului, aceasta fiind pusă ulterior pe o tipsie și prezentată de o cadână în ritmul unui dans lasciv, provocator și excitant. De aceea, pentru a menține veșnic treaz în memoria urmașilor acest episod tragicomic, în fiecare an evenimentul este comemorat cu mare pietate pe 6 ianuarie, moment în care se sfințesc mii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate cadâne ca „ieșite din haremurile turcești” : Arghira (grecoaică ; „unii susțin că chiar domnitorul Caragea Îi da vizite secrete”), Calmuca (tătăroaică) și Rozolina (nemțoaică) <endnote id="(657, pp. 26-27 și 108-109)"/>. Într-un „roman național” (Manoil, 1855), Dimitrie Bolintineanu imaginează În cârdul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uimire: Cât?! O mie?! Fantastic! Atâta bănet pentru un cap de pașă?! se miră el cu un surâs șăgalnic. Poate... poate cu turban cu tot. Așa mai înțeleg... Juga, cu un zâmbet misterios: Pe deasupra, oferă și... ce credeți? câte cinci cadâne pe cap de pașă. Pe ales... Se produce rumoare în boierimea dezlănțuită. Fantastic!... Boieri dumneavoastră, chicotește Ștefan, deschidem harem în Cetatea Sucevei?! Numai obiceiuri sănătoase am luat de la turci! Deschidem! Deschidem! strigă boierii înferbântați. Dăm de belea cu ale noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Deschidem! Deschidem! strigă boierii înferbântați. Dăm de belea cu ale noastre, mormăie cu spaimă o voce din adunare. Ferice de turci! Halal să le fie! oftează Mihail răzbunându-se pe Cotnarul din ulcică. Mângâie-te, îi alină Ștefan, durerea. Avem cadânele noastre moldovence, har Domnului cu mult și mult mai frumoase. Să lăsăm gluma. Vorba e: ce alegem? Aurul?... Capul? Aurul! se repede Juga cu disperare. Visteria-i goală! Ar fi păcat atâta bănet să se ducă pe Apa Sâmbetei, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e mai greu de realizat, până una-alta promit pe cea "viitoare", "Raiul" tot nu costă nimic. Vând pielea ursului din pădure. Mahomed le promite celor ce mor în luptă, le promite tot ce n-au avut în viață: șapte cadâne pe un picior, toate bunătățile din lume pe săturate, le promite fericirea veșnică. Profeții mincinoase!! izbucnește Alexandru mânios. Îi vom distruge!! Îi vom nimici!! Din fericire pentru popoare, toți acești descreierați pierd simțul realității, și asta îi pierde mai curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turcii, spune și zâmbetul se transformă în încruntare. Turcii!... Turcii!... Mereu turcii!... oftează el și se întoarce spre Maria. Au plecat?... "Slobozenia"?... Unde să se ducă? Ea nu știe ce cere... Știai că "Frumosul Radu", la tinerețile lui, a fost "cadâna favorită" a sultanului? Știam. Era pribeag, ostatic, zălog de domnie la Înalta Poartă, tânăr, singur, părăsit, sub puterea Sultanului... "Poți să arunci piatra"? spune Maria blajin, cu înțelegere. Ești bună, Maria... Tocmai noi care am cunoscut umilința pribegiei... Și acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gurile rele șușotesc că la Cetatea-Albă, cu boambele tale, ai dat la pește cu carne de turc. Doi galion, numai doi... Kaputt! se căinează el, cu regretul că n-a trimis la fund, mai multe. Barem să fi pescuit vreo cadână, ceva... visează Mihail. Boierii râd, gâfâind încă: Unde pune neamțu' mâna... Au bătut-o cu pușcile, da' nimică n-au folosit. Cetatea s-a ținut tare. Au încercat și ei marea cu degetul. Am scăpat ieftin. Le-am tras una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
batjocura e o armă ce intră în socotelile mele, pe lângă altele... -De-i așa, am tăcut, murmură Vlaicu. "Neînțelese sunt cărările Domnului". Întocmai, boier Vlaicule, întocmai... Ștefan tace. Tac și boierii. Logofete, de unde, de ne unde, să cumpărăm un pașă, o cadână, vreun eunuc, o iscoadă apropiată Marelui Vizir, să ciulească urechile ce gânduri negre se urzesc la Înalta Poartă despre Moldova. "Un domn informat a câștigat jumătate din bătălie." Cu ce să-l cumpărăm? mormăie Juga, dar Ștefan se face a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
salută cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Salamalec Strălucire! Athletul Creștinătății ți se închină!" Dacă altfel nu se poate... Numai domn să nu fii... Plătim haraci padișahului, plocoane Marelui Vizir, peșcheșuri pașalelor, bacșișuri dregătorilor, ciubuc slugilor și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine și damblagesc pe viață? Șuncile pe boier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]