5,189 matches
-
în bucătărie sunt de fapt variantele domestice ale unui instrument de tortură... Pe masa de bucătărie se spintecă, se toacă, se răzuiește, se strivește, se pisează, se jumulește, se jupoaie...”, dar tot bucătăria “poate fi... un salonaș monden sau o cafenea literară”, “un sanctuar bântuit de umbre”, un loc al “aventurii” scrisului. Între realismul “documentului” - căci nu lipsesc numele unor poeți cunoscuți dintre prietenii autoarei - și “transifigurarea” faptului comun jocul e continuu: poemele mizează tocmai pe nepotrivirea provocatoare de inconfort... poetic
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
roșii de rîs și de viață, musculos și-ndesat, zeul morții de-odinioară are barbă șugubeața, îi plac mezelicurile, să roada semințe și roșcove parfumate, să bea vin alb, să se scobească-n dinți cu furculițe cîrlionțate, să zacă-n cafenele, să joace zaruri, să asculte sporovăieli, să privească ruginitele corăbii aducînd de pe mare atîtea și-atîtea mironoseli. Îi mai place să se ungă cu ulei de măsline, că pielea să-i lucească diavolește, mustață și-o vopsește cu kohl egiptean, ca
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
Dionisie Trei Parale îl mai poate întrece, cu mutra să de zeu potlogar și nepocăit. Cînd soarele e ridicat cu prea multe sulițe, ca să mai fie numărate, Haidoș își troznește degetele cu inele de-agate, apoi trage la cea dinții cafenea din port, ca sa-si mai vină-n simțiri și să-și mai tăinuiască înc-o zi smolitul cap de mort.
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
carieră. În confreria de la Sămănătorul îl cunoaște, alături de ceilalți, pe Dimitrie Anghel, care "avea ceva de sfinx", impunându-se prin distincție și rafinament. Portretul, unul dintre cele mai izbutite al poetului, amintindu-l pe acela făcut de Sextil Pușcariu, în cafeneaua simboliștilor parizieni "Clauserie de LÎlas", unde stătuseră la o masă, numai cu vreo câțiva ani în urmă, ne dă icoana boemului și mult cultivatului "Mitif" inițiat ca puțini alții în poezia modernă și un fel de oaie neagră printre sămănătoriștii
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
cei înghețați dincolo de plăceri și dureri în grădina închisă în muzeul cuvintelor eu zac mereu în focul dorinței sprijinit de vechea terasă fericit cel ce crede cuvântul trezit de vântul de noapte la ce să sper din întâlniri în această cafenea în foșnetul de ziare clinchetul de lingurițe îmi ascult durerea de dinți văd o simfonie plină de clanțe din femei tăcute un cor de copii orfani mă gândesc la românia încet acolo încă se scriu manifeste frumoase și fără putere
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
care n-a făcut în viața ei rău nimănui, care n-a știut și n-a vrut să se bucure de reputația ei de mare poetă, care a trăit și a murit în indigență. Cea cu care colindam barurile și cafenelele, în care-și lăsa ultimul bănuț și unde stăteam ore-n șir vorbind numai și numai despre poezie. Madi, cea care n-a știut să mintă nici în viață, nici în literatură, cum mințim cei mai mulți dintre noi. Curată și bună
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
de cenușăreasă pentru decor, firme de croitorie care anunță că fac orice fel de modificări, pivnițe-birturi cu lumînări și celebrele Heurige, mici restaurante ale unei familii, unde se bea vin nou. Dar locul cel mai puțin schimbat al Vienei este cafeneaua. Să tot șezi, sorbind o cafea adevărată. Toate gazetele de azi îți stau la dispoziție, pe stativ, mai frumos ca la Biblioteca Academiei. Viena te face să-ți descoperi, neapărat, un ascuns fond biedermeier. O întîlnire neașteptată Domnul Leopold este
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
zvonuri și se glumea, bînd bere, sorbind cafea ori ingurgitînd mâncăruri tradiționale. Sunt amintite vechile hanuri (Hanul Roșu, al lui Manuc), noile hoteluri, mai mult sau mai puțin de lux ("Otelul" Continental, Hotel de Orient, "peste drum de Episcopie", Metropol), cafenelele simandicoase ori populare (Fialkowski, Capșa, Kübler, Brofft, oferind "singura rimă la moft", Garibaldi, Schreiber din Lipscani), terasele și grădinile de vară (terasa Oteteleșanu, "la deschizătura largă a Pieței Teatrului", Union Suisse, devenită celebra "Iunion", grădinile lui Iliad, Zdrafcu, Orfeu, "noua
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
grădină" Stavri), alte feluri de stabilimente (ospătăria Sarafoff, berăria Gambrinus etc.) Evident că nu uită să amintească localurile pe care le-a gospodărit el însuși, singur sau cu asociați, precum "Berăria cooperativă", care a funcționat în clădirea ce adăpostea și cafeneaua Fialkowski. Trebuie să fi fost un bun cunoscător al Bucureștilor, devreme ce în cele peste trei decenii cît i-a fost cetățean, a locuit la destule adrese, a vizitat rude, prieteni, cunoștințe, colaboratori, autorități rezidînd în alte multe locuri, a
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
cititor de reviste și de poezie, ca și confratele său de breaslă Miron Nicolescu, viitorul președinte al Academiei Române. Era prieten cu Ion Barbu și cu Alexandru Rosetti, fiind numiți "cei trei stâlpi de la Nestor" pentru că se întâlneau zilnic la această cafenea, "punând ordine în regatul poeziei și al imaginației". Alt frate, Nelu sau Neluș este poetul Ion Ciorănescu, mort de tuberculoză la 21 de ani. El a întemeiat la liceul "Spiru Haret" revista Vlăstarul, unde au colaborat și au fost directori
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
pe strada principală a orașului, și totul se schimbă. Magazine strălucitoare se întreceau în a da străzii, printr-o excelentă iluminare cu gaz, un aspect cât mai sărbătoresc și mai frumos cu putință. Din două în două case vedeai o cafenea elegantă, plină de domni și de doamne împodobite; în multe locuri, mesele și scaunele fuseseră mutate, din cauza căldurii, afară pe trotuar, iar la urechile mele ajungeau râsete și discuții purtate cu glas ridicat, când nu erau acoperite de zgomotul numeroaselor
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Doctorul avea un zâmbet care-i destindea și lumina obrazul. Era obosit și mersul său devenise șovăitor, poticnit. Ne mărturisea cu bonomie cât de mult îi plăcea să privească oamenii umblând vioi pe stradă, plimbându-se sau tăifăsuind nepăsători prin cafenele. A fost eliberat din închisoare în mai 1962, înainte de venirea lui Dinu, și a murit la 26 aprilie 1963. A fost adus acasă de fiul său, Dr. Radu Voiculescu. Era surd, cu trupul micșorat, chircit de durere, cu vertebrele putrezite
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
sa sînt cu atît mai interesante, azi, cu cît ele ar putea părea spații literare conexe; și, apoi, cine și-ar putea reprima pornirea de a identifica "structuri dramatice" în poezia, din, să zicem, Poeme ulterioare (2000) sau în romanul Cafeneaua Pas-Parol (1992)? Matei Vișniec plasează acțiunea romanului undeva în Nord (toponomia e, firește, convențională: Valea Albă, Bălți), pe la sfîrșitul deceniului patru, în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Tema este, însă, de o acută actualitate: soarta intelectualului în vremuri
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
această iluzie, "datul" intelectualilor sub dictatură: se pun în funcțiune stimulatorii de realitate a căror manifestare stimulează senzația de absență a dimensiunii temporale. Interesul textului constă, mai ales, în descrirea spațiilor de mișcare, în dinamica unui topos care face din Cafeneaua Pas-Parol ceea ce se cheamă un "roman document", receptat astfel poate chiar împotriva primelor intenții ale autorului; nu atît felul de a gîndi al intelectualului din carte și nici "soluțiile" proiectate de el impresionează conștiința cititorului, cît structura atent explorată a
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
fumători pe o rază de câțiva metri patrati, iar aerul capătă culoarea, mirosul și consistentă gazelor de eșapament. Știu (din cărți și din experiența) că așa că le propun să-și imagineze că într-unul dintre restaurantele sau într-una dintre cafenelele lor preferate, la câțiva metri de ei, cineva ar praji niște ceapă într-o tigaie în care uleiul n-a mai fost schimbat de câteva săptămâni. Cam așa mă simt eu. Intru într-un restaurant sau o cafenea, simt un
Aer curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82362_a_83687]
-
una dintre cafenelele lor preferate, la câțiva metri de ei, cineva ar praji niște ceapă într-o tigaie în care uleiul n-a mai fost schimbat de câteva săptămâni. Cam așa mă simt eu. Intru într-un restaurant sau o cafenea, simt un iz neplăcut, dar îmi zic că e suportabil. Îmi deschid laptop-ul să lucrez ceva sau încep o conversație cu interlocutorii mei și nu observ că localul devine tot mai populat. Apoi, deodată, încep să curgă vălătucii de
Aer curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82362_a_83687]
-
mine.o singură dată am băut o cafea,cafea,la Mamaia făcută în ibric și la nisip. sunt locuri în lume create anume ca să iți creeze tabieturi!... fără să vrei, nu ai nicio apărare!... un simplu pahar cu carton, o cafenea cu lumina difuza, ah... merg să îmi mai pun o cafea!...
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
atunci când venisem. Din sală am fost trimis la masaj, unde am dat peste un maseur care a lucrat o vreme în Egipt. După o oră, trag concluzia că le-a făcut masaj faraonilor - mai aveam puțin și levitam... Următoarea destinație: cafeneaua din parcul Floreasca, unde n-am mai călcat decât o singură dată în viața mea. Are un aer puțin interlop, deși, probabil, toți clienții sunt afaceriști cinstiți. La o masă mă așteaptă Amalia, un amic care chiar e, stricto sensu
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
Fac un efort și discutăm chiar despre fotbal, un subiect la fel de abscons pentru mine ca si geometriile neeuclidiene. Dar îmi spun că și asta face parte din viața de băiat de bani gata și că e bine. Când plecăm din cafenea, limuzină pornește de pe o stradă lăturalnica și oprește în fața mea. Urc nonșalant în ea sub privirile nedumerite ale fotbalistului care nu-nțelege cum ..., dintr-un salariu de ONG-ist, ... La Casa di David, care, ca punct geometric al protipendadei bucureștene
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
oamenii sunt foarte gălăgioși. mie nu-mi pare rău de astfel de lucruri, fără ele nu am fi avut acum minunatele rânduri așternute de caragiale, pentru că știi doar că avea obiceiul să se așeze în locuri cu vizibilitate bună, din cafenele de renume sau bombe ieftine ce duhneau a alcool, de unde observa comportamentul diverșilor indivizi. personal simt o plăcere vinovată de fiecare dată când sunt într-un loc aglomerat să descopăr și să cunosc cât mai multe tipuri de oameni.....și
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
de la ea înveți fără să-ți dai seama și fără să-și dea seama. Pentru că e pură și dură, harnică și darnică. Pentru prietenii ei și pentru că nu e mondenă și nu-i place cînd e multă lume, pentru că, la Cafeneaua Einstein din Viena, s-a simțit ca-n sânul lui Avram. Pentru că scrie caligrafic, cu creionul (ca Handke) și șterge cu guma (ca-ntr-un poem de Henri Michaux). Pentru că fără ea nu s-ar putea imagina România literară. Pentru că
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
într-un caftan greu îmbinat din cele șapte belele. În jur râdea de el lumea aia tâmpă zornăind fel de fel de parai și lovele și mai și cântându-i manele: Ghiujul ăsta bătrân s-ar tot deda la rele! Cafeneaua de noapte De la o vreme-n-coace poetul m.c. pătrat adormea spuindu-i doamnei Lubeniță poezii. Seara-n pat. Fă ce vrei da' eu mă fac ovrei, dragă, și pace; spunea poetul m.c. pătrat de la o vreme-n-coace. Grăind cu glas feeric
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
și cu mintea deschise ceea ce vede și destul de matur pentru a observa lucrurile cu adevărat relevante. Pentru a înțelege sufletul Parisului, nu își refuză nici o experiență. Străbate, pe ritmuri de Yves Montand marile bulevarde, dar și străzile laterale, frecventează micile cafenele de cartier, participă, cu însuflețirea unui student tomnatic la cursurile lui Roland Barthes și Jean-Pierre Richard (la un moment dat își propune chiar să facă un doctorat sub îndrumarea reputatului critic literar), stă ore întregi în bibliotecă, discută fără complexe
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
dreptate cu Aron), Timpul trăirii. Timpul mărturisirii este cartea care a oferit românilor perspectiva exactă a vieții într-o democrație. Dezbaterile din presă și de la televiziune la care participă intelectualii cei mai proeminenți, disputele intelectuale, purtate în ambianța confortabilă a cafenelei, fără teama că eventualele idei incomode ar putea atrage repercusiuni asupra celor în cauză, bogăția piețelor și a magazinelor de tot felul, naturalețea cu care pot fi comandate la orice restaurant mâncărurile cele mai fine și vinurile cele mai bune
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
Cartea Clujenilor provoacă delicii culturale și spirituale. Călătoria lor este și a ta, cititorule. Am savurat toate nuanțele detaliilor surprinse de vocile celor patru călători într-o Moscovă ce " așa văzută și descrisă, atrage teribil. M-am lăsat purtată prin cafenele și cotloane, am citit cu sufletul la gură serialul scrierilor grafitti de pe scara blocului unde de află apartamentul lui Bulgakov, am vrut să pricep raportul lui Mihail Afanasievici cu contemporanii mei, am vrut să înțeleg rostul venirii lor acolo, ceea ce
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]