1,623 matches
-
zone mai dens populate. În Oltenia, provincia de dincolo de Olt, așezările descoperite erau răspândite pe o mare suprafață-întreg sudul regiunii-concentrările masive de populație, întâlnite în Moldova și Muntenia, dispar aici. Se constată totuși mici nuclee teritoriale în zona Corabia, Craiova, Calafat și Turnu Severin. Partea de nord (zona subcarpatică) a Munteniei și Olteniei era mai slab populată, așezările erau sporadice, dar și aici avem nuclee de sate (așezări), în zona Bucov, Rm. Vâlcea, Slon (Prahova), Buzău.4 În Banat, se detașează
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de fier aurit, apărători metalice, două exemplare de căști cumane în județele Prahova și Covurlui (Galați) și vase cumane lângă București. Nume de locuri cumane pe pământ românesc sunt într-o serie de regiuni (vezi mai sus), Vadul Cumanilor, lângă Calafat, loc de trecere a negustorilor spre Vidin, apoi nume de râuri cu sufixul în -ui: Vaslui, Bahlui, Covurlui (estul și sudul Moldovei), Desnățui, Călmățui (sudul Munteniei). Putem menționa și nume de localități: Bârlad, Tecuci, Caracal sau ținuturi ca Teleorman sau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai mare, ce va deveni medic militar, I. termină Liceul „Carol I” în urbea natală și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. După absolvirea ei, în ianuarie 1930, va preda la școli din Craiova, Calafat, Târgu Jiu, Deva și din nou Craiova, în paralel desfășurând și o destul de susținută activitate publicistică. Încă student fiind, iscălește frecvent versuri și tablete în „Bilete de papagal”, pentru ca în 1934 să scoată la Craiova, împreună cu I. Mihăiescu și Constant
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
memorie profeția împăratului Napoleon, făcută cu jumătate de secol mai devreme, că „pe aceste șesuri se va hotărî destinul Europei“13. Urmele trecutului, mai îndepărtat ori mai apropiat, prezent la tot pasul, îi întăresc lui Noyes această convingere, întâi la Calafat, unde, cu numai trei luni în avans, turcii lui Ahmet Pașa dăduseră o puternică lovitură rușilor, apoi la Cetate („un sat neînsemnat destinat astfel să aibă un nume în istorie“), unde câmpul de luptă era încă acoperit de cadavre, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al domnitorului Cuza în problema armelor. Bătând în retragere reușește să-i găsească, totuși, și calități lui Cuza. Mai temperate, informațiile pe care ni le oferă acum sunt deosebit de interesante. Când un număr de turci trec Dunărea, în apropiere de Calafat, pentru a pune mâna pe convoaiele cu arme, o parte din armata română se concentrează în Oltenia, iar „sentimentul național - observă Tillos - a ajuns să aprindă spiritele, mai ales în clasele de jos, unde ura împotriva turcilor e tradițională... se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
traducător. Fiu de preot, G. a absolvit Liceul „Carol I” din Craiova (1909) și Facultatea de Litere a Universității din București (1913), dându-și examenul de capacitate în 1919, când funcționa deja ca profesor și director al Liceului „Independența” din Calafat. Profesor titular definitiv de limbile română și latină, va preda aceste discipline la Liceul Comercial „N. Bălcescu” și la Liceul „Aurel Vlaicu”, ambele din București. Între 1938 și 1944 este inspector general al învățământului secundar în ministerul de resort și
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
în „Universul” (1913), ziar al cărui colaborator va rămâne o lungă perioadă. Semnează numeroase articole, cronici literare și dramatice, memorialistică în „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Sburătorul”, „Cuvântul”, „Țara noastră”, „Preocupări literare”, „Tribuna școalei” și altele. Inițiază apariția revistei „Ecoul Dunării” (Calafat, 1929) și este redactor al revistei „Lanuri” (București, 1934). A fost un cunoscut și apreciat conferențiar al Societății Române de Radiodifuziune. Împreună cu V.V. Haneș și C. Fierăscu redactează și publică manuale de limbă română pentru clasele „secundare, gimnazii de băieți
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
Ion Ghiță, economist. A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova și Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din același oraș (1978), secția franceză-română. Și-a susținut doctoratul cu teza Paul Valéry și geneza poemului. Funcționează ca profesor de limba franceză la Calafat (1978-1985), redactor la revista „Ramuri” (din 1985), al cărei redactor-șef adjunct devine din 1990, director al Bibliotecii Franceze Omnia din Craiova, cadru didactic la Catedra de limbi romanice a Facultății de Litere și Istorie a Universității din Craiova. Debutează
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
, Dan (pseudonim al lui Avram Alfred Fechner; 8.I.1911, Calafat - 20.V.1961, București), poet și traducător. Este fiul Ernestinei (n. Jakobson) și al lui Iacob Fechner, „grânar”. Își începe studiile la Craiova și le continuă în București (liceele „Dimitrie Cantemir” și „Gh. Lazăr”). Ultima clasă o urmează la Liceul
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
al XIX-lea (1904), primește Premiul „Hillel” al Universității din București. Articole, note și comentarii îi apar și în „Noua revistă română”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Literatură și artă română”. După obținerea licenței în 1903, H. activează ca profesor secundar la Calafat, de unde se transferă curând la Liceul „Mihai Viteazul” din București. Colaborează în continuare la câteva dintre periodicele amintite, la care se adaugă „Conservatorul”, „Revista idealistă”, „Vieața nouă”, „Săptămâna”, „Buletinul Seminarului Pedagogic” ș.a. Scoate volumul Studii de literatură română (1910), precum și
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
, publicație apărută la Calafat, lunar, din aprilie 1922 până în decembrie 1924, sub îngrijirea Societății Căminul Cultural. Colectivul redacțional, consemnat în numărul 9/1923, este alcătuit din Constantin V. Gerota, G. Ștefanovici, A. Tănase-Măceș, Petre Al. Theodorescu. În articolul-program, intitulat Gândul nostru, este mărturisită intenția
SLOVE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289726_a_291055]
-
, Octavian (10.VI.1935, Ilișești, j. Suceava), prozator și niponolog. Este fiul Eudochiei (n. Botușanu) și al lui Marcu Simu, funcționar. Urmează școala primară la Hârlău și Sibiu și liceul la Sibiu, Calafat și Suceava (1945-1952). Face studii universitare la Facultatea de Medicină din Iași (1952-1958) și profesează, după absolvire, în județele Bacău, Suceava, la Iași și, din 1961, la București. În perioada 1966-1972 învață limba japoneză la Universitatea Populară din București. Debutează
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
înregistrat un număr record de 148 de cazuri cu temperaturi maxime zilnice egale sau mai mari de 40 °C. Comparativ, în luna iulie a anului 2004, maxima de 40 °C a fost atinsă sau depășită doar de două ori. La Calafat, în luna iulie s-a atins temperatura de 44 °C. Temperatura maximă absolută a verii s-a înregistrat în toate cele trei luni: la 53 stații în iunie, 94 stații în iulie și la 17 stații în august. Totodată, a
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
UNGUREANU, Dănuț (28.X.1958, Calafat), prozator. A absolvit Facultatea de Hidroenergetică din cadrul Institutului Politehnic din București. Debutează în 1981, la „Știință și tehnică”, cu povestirea SF Vis de familie, desfășurând o activitate susținută în fandem. Colaborează la „Almanahul Anticipația”, „Orion”, „Helion”, „Paradox” ș.a. După 1989
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
VELEA, Stan (29.V.1933, Poiana Mare, j. Dolj - 30.VI.2007, București), polonist, comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Jienescu) și al lui Marin Velea, țărani. A urmat școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Independența” la Calafat (1944-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția slavistică, specialitatea limba și literatura polonă (1952-1957). Și-a susținut doctoratul în 1968 cu o teză despre Wladislaw Reymont. După licență e cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
fi inventat, sui-generis, propriul expresionism. „Comedia tragică” Domnișoara Nastasia (pusă în scenă în 1927 de Compania Bulandra-Maximilian-Manolescu-Storin, la Teatrul „Regina Maria”) este o certă realizare a literaturii dramatice moderne românești. Anterior, scriitorului îi apăruseră compoziții teatrale în revista „Slove” de la Calafat (1924), i se reprezentase în 1925 o piesă în versuri pentru copii, Sfârlă năzdrăvanul, și în același an i se tipărise în „Năzuința” drama într-un act, inspirată din nuvela Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi, Cuminecătura, dovedind deja forță expresivă
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
se află trei poduri peste Jiu, distanțate cu circa 7 km între ele, în ordine de la nord la sud: podul Breasta, conducând spre nord-vest la Strehaia și Severin, podul Mofleni-Bucovăț, posibil pe amplasamentul podului roman, de la Craiova spre Dunăre, la Calafat prin Cetate, și podul Braniște-Podari, de asemenea spre Calafat, pe o cale mai directă decât precedenta. Este de observat că în secolul al XIV-lea se conturase cu siguranță vechiul și importantul drum legând Dunărea cu Muntele, de la vadul Diiului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
7 km între ele, în ordine de la nord la sud: podul Breasta, conducând spre nord-vest la Strehaia și Severin, podul Mofleni-Bucovăț, posibil pe amplasamentul podului roman, de la Craiova spre Dunăre, la Calafat prin Cetate, și podul Braniște-Podari, de asemenea spre Calafat, pe o cale mai directă decât precedenta. Este de observat că în secolul al XIV-lea se conturase cu siguranță vechiul și importantul drum legând Dunărea cu Muntele, de la vadul Diiului (Vidin-Calafat), prin zona actualului oraș Craiova și apoi spre
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Craiova și apoi spre nord pe Jiu și prin pasul Vîlcanului peste munți, în Transilvania. Se știe că Vidinul 36 exista în secolele VII-VIII, în timpul primului stat bulgar, iar în harta lui Nicolaus Cusanul, din 1490, găsim alături de Severin și Calafatul, în forma Calafack. De aceea înclinăm a considera că acest Ponte de Zicho se afla fie la Mofleni-Bucovăț, pe vechiul amplasament al podului roman, fie - mai ales la Braniște-Podari, la sud de Ponssiona, așa cum pare a arăta și desenul din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
alcătuirea Stolnicului Cantacuzino 43, redă în scrierea grecească Zios fl și Kraiova, precum și două poduri peste Jiu, unul mai departe la nord de Craiova, la Țînțăreni-Filiași, pe drumul Severinului și altul la sud de Craiova, lângă Mânăstirea Jitia, pe drumul Calafatului și al vadului Diiului (fig. 5). Fig. 5. Jiul în harta Țării Românești a Stolnicului Cantacuzino (1700). În harta lui Schwanth 44, din 1723, Jiul se numește Syll; în preajma orașului Craiova este marcat un singur drum traversând Jiul la sud
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fig. 5). Fig. 5. Jiul în harta Țării Românești a Stolnicului Cantacuzino (1700). În harta lui Schwanth 44, din 1723, Jiul se numește Syll; în preajma orașului Craiova este marcat un singur drum traversând Jiul la sud de oraș, acela al Calafatului și Diiului, în apropiere de Sitian (cu consecvență Si în loc de Ji). Podul, marcat pe harta Stolnicului Cantacuzino lângă Jitia, există desigur, dar harta aceasta nu marca podurile cu semne convenționale (fig. 6). Fig. 6. Jiul, de la Țînțăreni la Secui, în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se află ca și azi la sud de gura Prodilei și un drum spre sud, prin viitorul amplasament al satului Podari, care a luat ființă abia după 40 de ani46; se menține încă, precum la Schwantz, ca drum principal drumul Calafatului, tot peste pădurea Radovanu, de-a lungul pârâului Prodila, dar la sud de acesta, în legătură cu noul amplasament al podului. Fig. 7. Jiul în zona orașului Craiova, în harta Specht (1790-1791). În anul 1920, încă se mai vedeau în albia Jiului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Dunării de către trupele ruse, Începând să bombardeze Vidinul, sub directa supraveghere și Îndrumare a comandantului suprem al armatei, care-și stabilise cartierul general la Poiana. Nu de puține ori, Suveranul s-a aflat În mijlocul trupelor sale, așa cum se Întâmplase la Calafat, unde câteva obuze au explodat În imediata sa apropiere <footnote id="61">61 În aceste Împrejurări, Domnitorul și-a scos chipiul, salutând obuzul turcesc ce tocmai explodase cu cuvintele: „Ha! asta-i muzica ce-mi place”. Atitudinea Suveranului și stăpânirea
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
București, str. Brezoianu 29; B-dul D. Golescu 9 B; str. Brezoianu 29; B-dul 1848 6; str. 13 Decembrie 4. 693. Bruner Ferdinand și Olimpia 4 apartamente, București, str. Barbu Lautaru 6. 694. Bitta Ion și Constantă 3 apartamente, București, str. Calafat 13, str. G-ral Crainiceanu 1. 695. Bratu Chiru și Elenă, 8 apartamente, București, str. Română 92-94. 696. Boc Maria Lăură și Ana Geta Molfeta, 9 apartamente, București, B-dul Banu Mantă 85. 697. Barta Ștefan, 3 apartamente, București, calea Moșilor 80
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Mily, 4 apartamente, București, str. Română 34. 1067. Brătescu Paunica, 4 apartamente, București, str. Dragoș Vodă 30, str. Arhitect D. Harzea 18. 1068. Bratu Nicolae, 6 apartamente, București, str. Mașină de Pâine 78. 1069. Batas Maria, 5 apartamente, București, str. Calafat 21. 1070. Baicoianu Nasta Lucia, 4 apartamente, București, str. Maria Rosetti 31, 33. 1071. Bandi Ecaterina și Petre, 4 apartamente, București, str. Viitorului 148. 1071.a. Biolau Stan, apartamente, București, str. Poliției 28. 1072. Blumenfeld Avram, 6 apartamente, București, Calea
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]