198,527 matches
-
în numărul mare de personaje care intră și ies din scenă. Deși poate unele tușe regizorale mi s-au părut groase, exagerate, ele sînt coerente cu ideea care este suportul montării, și anume, actualizarea tentațiilor ce i se pun în cale lui Pinocchio. Copiii de astăzi deviază altfel și din alte pricini de la drumul drept. E bine să nu neglijăm această realitate, deși farmecul și parfumul poveștii își au puternice vibrațiile. Teatrul "Ion Creangă": Pinocchio de Carlo Collodi. Dramatizare de Cornel
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
și la „bine” și la „rău”. Au apărut Împreună În multe spectacole. În anul 1977 au emigrat În Israel. Aici trioul Stroe - Eugen - Rolanda a jucat un timp, În spectacole organizate pentru originarii din România. Apoi Eugen și-a urmat calea lui, integrându-se În societatea israeliană că regizor de teatru, p e d a g o g , d r a m a ț u r g s i compozitor. Iar Dana, care n-a vrut să meargă pe linia teatrului
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
fi iubit, trecând prin proba pasiunii: moarte promisă unei Vita Nova, contrar iluziilor celor care ar fi vrut să îngroape laolaltă pe amant și pe iubită, ale căror corpuri s-au contopit finalmente dispersându-se la nesfârșit, ca într-o Cale Lactee. Ultima reviviscență a galaxiei barthesiene a primit recent o expresie parcă mărită cu lupa, o dată cu reeditarea Operelor Complete, îngrijite de Eric Marty și adăugate cu texte noi - la cinci ani după prima ediție scoasă de Servil - și cu publicarea
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
greșeala să le accepte cărțile, cu telefoane la ore posibile și imposibile prin care îi somează să scrie o recenzie sau să-și exprime („cinstit") părerea față de poezia sau proza în cauză. Terorizat de cohortele de veleitari care îi țin calea la tot pasul, un critic important, Alex. Ștefănescu, a făcut un gest care nu este la îndemîna tuturor: a citit o sută de cărți complet lipsite de valoare literară și apoi a scris despre ele. Experimentul, derulat săptămînă de săptămînă
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
voce..." Borges citează în continuare câțiva comentatori printre care și pe severul Grousac: Dacă ar fi - scrie acesta - să descriem lucrurile așa cum sunt, ar trebui să mărturisim că o bună jumătate a operei (lui Cervantes, n.n.) are o formă din calea afară de șubredă și de neglijentă... Și prin aceasta nu mă refer numai la improprietățile verbale, la intolerabilele repetiții, ori la crâmpeile de anevoioasă grandilocvență care sfârșesc prin a ne copleși și la structura în general dezagregată a acestei fraze menită
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
această generație care începuse foarte bine a fost stopată odată cu începutul războiului. A fost o generație dezavantajată de istorie, „scoasă din circulație" exact la începutul maturității, cînd ar fi putut da lumii tot ce avea mai bun. Mulți au luat calea exilului, și mai mulți au înfundat pușcăriile... - E un semn bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
mine e totuși sigur. De unde locuiesc, de câte ori mă uit pe fereastră, văd neclintită firma cât toate zilele a supermarketului de peste drum: The Best. Este fosta noastră Alimentara care, urmând cursul istoriei, s-a americanizat. În schimb, dacă ies și traversez Calea Moșilor, luând-o spre Foișor, dau peste La Fourmi, un bastion al francofoniei, probabil ultimul. Și The Best și La Fourmi gem toată ziua de lume, cumpărătorii intră și ies în valuri. Nu par stresați de inscripționările în limbi străine
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
că nu mai mult decît cele ale originalei Doamne T, care și ele, la vremea lor, au dus în eroare mulți cititori. Oricum, T.(anța) e personajul cel mai "misterios" din jurnalele lui Livius Ciocârlie (m-am întrebat de altfel cale de multe sute de pagini de ce, dintre persoanele apropiate diaristului, ba chiar cea mai apropiată, doar ea se ascunde constant în spatele inițialei), dar și cel mai intens prezent. Acum își regăsește (i se dă) o voce proprie, care, la rîndu-i
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
succed ororile într-o sublimă demonstrație a crimei susținută remarcabil de Ștefan Iordache în rolul titular. A fost una din mizele interpretării regizorale a lui Silviu Purcărete. Dincolo de cortinele albe, diafane, transparente și aproape inocente, în spatele lor, se puneau la cale și se înfăptuiau oribile crime, mutilări, tragedii ce-și sporeau nu doar numărul, ci și gradul de bestialitate. La Darie, totul este mult mai crud într-un fel, mai violent, pentru că se petrece la vedere, într-un soi de demonstrație
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
ai generației s-au îndreptat spre extrema-dreaptă, spre legionarism și spre ortodoxismul naționalist: Mihail Polihroniade, M. Eliade, E. Cioran, C. Noica, Haig Acterian, Petru Țuțea, Marietta Sadova, Dan Botta, P.P. Panaitescu, Tr. Herseni, Radu Gyr ș.a. Nu mulți au luat calea politică inversă, spre comunism: Belu Silber, Petre Pandrea, M. R. Paraschivescu, Al. Sahia, Alfons Adania, Șt. Beldie etc. În fine, unii au rămas pe poziții de "centru", adică democratice: E. Ionescu, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, M. Sebastian (cu oarecari înclinații
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
lectură prin a căror atingere succesivă se deschide în profunzime cartea. Primul coincide cu reabilitarea eseului ca mod întru totul legitim de a fi al științei, ca voce distinctă a ei, cu drept deplin de cetate. Pentru Gramatopol, eseul este calea liberă (de prejudecăți, preconcepții, predeterminări etc.) care pune în slujba rigorii teoriilor științifice ale unei discipline sau alta fantazarea creatoare. Ceea ce înseamnă ieșirea - pragmatică, poate chiar cinică de la un punct încolo - din tipare cu ajutorul tiparelor înseși: "ingeniosul bine temperat" - ca să
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
pe tine însuți»? Uitarea de sine e condiția dăruirii de sine. Cu cît e mai aproape de centru, cu atît poetul își este sieși mai indiferent, neputincios a se vedea pe sine, dar mai capabil de a revela ordinea universală". Pe calea unei asemenea interpretări putem ajunge la descoperirea unor similitudini între doi poeți foarte deosebiți precum Claudel și Mallarmé. Poetica claudeliană, stăpînită de chemarea ordinii supreme, era normal să fie o poetică a aflării cheilor, a descifrării lumii, a dibuirii misterului
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
lor știm dintr-un studiu recent al d-nei Iudita Călușer care s-a ocupat de biblioteca episcopală cu pricina, și la care dl Mihoc face trimitere). Între altele, Șincai scrie (traducerea Daciei Pleș) despre obstacolele ce ar fi stat în calea progresului material și spiritual al românilor ardeleni din secolele XVII-XVIII: Între obstacole primul loc îl ocupă odiosul nume de «tolerați», care nu s-a consfințit prin vreo lege publică sau drept pozitiv, ci a fost introdus, în Constituțiile Transilvaniei, doar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
Simenon a văzut-o aievea, la Odesa. Numai că bijuteriile se terminaseră demult, iar lumea pieței de vechituri nu mai avea forța de a încerca salvarea vreunei aparențe de bunăstare. În Odesa anului 1933, totul se sfârșise. Nu există altă cale spre viitor, așa cum nu există o altă opinie despre tot ce se întâmplă în lume, decât cea expusă în "Pravda". Aglomerarea de situații stranii sfârșește prin a-i provoca și lui Simenon senzația clară a coșmarului: "Încep să am senzații
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
multe altele, și soluția regionalizării. Schimele perplexe ale omnipotenților guvernanți nu pot ascunde însă infatuarea iminentei reușite, știindu-se prea bine (neștiindu-se de către masa votantă) că modelele ne stau deja, în detaliu, la dispoziție. Concluzie stenic-patriotică: sîntem aici, în calea tuturor răutăților, de două mii de ani, nu? și cu imensul nostru dar de a mima originalitatea, trăgînd bine cu ochiul în jur, ne putem legitima cu mai multă (sau mai puțină) demnitate în corul european. Rămîne, de fiecare dată, iar
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
intelectualilor), stângistul Paul Johnson demonstrează încrâncenat că tocmai aceia care au pretenția să conducă destinele omenirii sunt niște vicioși incapabili de asemenea încredere, ba chiar periculoși, fiindcă preferă ideile oamenilor și nesuferita lor putere de convingere duce mai repede pe căi greșite. Dovedind (nimeni nu contestă) că Rousseau, Shelley, Marx, Ibsen, Tolstoi, Hemingway, Brecht, Russel, Sartre, Orwell ș.a - dintre care unii, între noi fie vorba, au avut doar influență literară, iar alții citați nici atât (Evelyn Waugh sau C. Connoly) - au
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
zi oamenii de pe stradă, educați cu toții, cunoscători de ei înșiși, iubitori de semeni, nu vor mai avea nevoie de sfaturi; fiecare om își va fi propria călăuză pe propriul drum (care va decurge în armonie cu toate miliardele de alte căi spre aceeași Romă). Numai că deocamdată numai unul din zece locuitori ai planetei știe să citească. Rătăcirea, neîncrederea și lipsa de cunoaștere duc milioane la moarte în fiecare zi, iar alungarea "intelectualului laic" de pe soclu nu are alt rezultat decât
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
-se conexiunilor semantice, ceea ce demonstrează că încă din antichitate sensul era mai mult utilizat și rescris decât descifrat". Asociindu-se unei tradiții de emancipare în mare măsură laică și franceză ("ocol prin grădina filologică înspre filosofie"), Jean Bollak își propune calea tehnică de investigare a conceptelor: "A face istoria medierilor culturale, adică istoria lecturii, a textelor și interpretării lor în chiar cadrul practicii filologice". Studiile sale despre Empedocle, Heraclit, Epicur, Platon rețin importanța acordată criticii antichității ca sursă de informație. Atotputernicul
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
care-l caracterizează că toată pedeapsa lui Prunea a fost un aranjament în trei: între președintele Ligii, președintele clubului local unde Prunea e portar, care e primarul marelui oraș și președintele F.R.F. Așa dar, cei trei ar fi pus la cale o joacă de-a pedeapsa. Prunea se cădea penalizat pentru că l-a atacat pe dl Dragomir: asta, dl Dragomir n-o neagă. Dar cum d-sa era prieten cu președintele clubului unde era Prunea portar, nu voia să-i prejudicieze
Sfînta mare nerușinare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14294_a_15619]
-
care începe», într-una din Marile sale Ode triumfale, și închinînd la capătul acelorași ode un Procesional festiv timpurilor ce vor să vină, poetul dă glas credinței sale: a început zodia nouă a unei lumi «acum totale». Peregrin diplomatic pe căile mari ale globului, spirit deschis perspectivelor celor mai diverse, proaspăt convertit la o credință universalistă, catolică, el exclamă în acele zile, acolo la «extremitatea lumii»: «O, crez întreg al lucrurilor vizibile și invizibile, te accept...»". Poet modern, Claudel nu e
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
credibilă. Alți poeți nu și-au permis astfel de acte de vehemență în scris, dar au pagini cu mult mai valoroase. Aceste strigăte de revoltă veneau, în general, din partea unor autori mediocri care voiau să iasă la suprafață pe această cale, pentru că a fi contra însemna, poate, o speranță de a beneficia de norocul de a fi pus în discuție și nu interzis și de a ajunge în primele pagini ale unor reviste din afară. - Nu cred că toți acționau cu
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Noi n-am avut cărți valoroase care să fi rămas în arhive ca niște opere interzise și care să poată fi astăzi luate ca mostre despre cum ar fi putut să devină literatura noastră dacă ar fi mers pe o cale extrem de curajoasă. Nu am avut asemenea cărți pentru că scriitorii noștri s-au adaptat și au curățat cărțile de elementele care păreau inoportune, care supărau. Le-au luat acea patină de ascuțime. Astfel, literatura noastră de după război până în 1990 se compune
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
unic a dispărut, dar au rămas unicatele partidului, cei care știau cum se face propriu-zis o afacere de stat. Să-i adăugăm și pe tehnocrații experți în sugerea de bani de la buget. Direct sau prin interpuși, toți aceștia au întreținut calea corupției după '89. O cale presărată cu îmbogățiri șubițe, cu VIP-uri cu discurs liberal și cu un trecut de securiști impecabil, dar și de tineri cu inițiativa cărora dacă le cauți mai cu atenție în biografie descoperi că au
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
rămas unicatele partidului, cei care știau cum se face propriu-zis o afacere de stat. Să-i adăugăm și pe tehnocrații experți în sugerea de bani de la buget. Direct sau prin interpuși, toți aceștia au întreținut calea corupției după '89. O cale presărată cu îmbogățiri șubițe, cu VIP-uri cu discurs liberal și cu un trecut de securiști impecabil, dar și de tineri cu inițiativa cărora dacă le cauți mai cu atenție în biografie descoperi că au ținut aproape de nucleul corupției post
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
la a indica faptul că, pentru generațiile în formare, referințele culturale originare încep să se piardă. Le iau locul referințele de gradul doi, comentariile, în cel mai bun caz. Iar aceste referințe de gradul doi sunt obținute, în general, pe calea cea mai ușoară a informației vizuale. Ecranul televizorului și cel al calculatorului au devenit principalele canale referențiale. Civilizația vizualului, năravurile "sintactice" ale mediului informatic (copy și paste, open, save, meniuri, help, ferestre, multitasking, print, zoom), viteza și frenezia "surfing"-ului
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]