385 matches
-
ai zavistiei, ai minciunii. Acolo oamenii se pleacă legii împăratului și legii lui Dumnezeu - însă cu viclenie, alcătuindu-și dobândă numai pentru pofte și patimi. Vorbele dulci și zâmbetele au în ele otravă. Pe meșteșugari și pe plugari îi istovește camăta; pe robi harapnicul; pe neguțător vistieria și mita. Flămânzii și calicii împărăției s-au adunat aici, cerșind pe toate căile cetății, răcnind la hipodrom, pândind noaptea palatele, așteptând căderea domnilor. Palatul autocratorului e sub sabia străjerilor; ș-aceștia stau la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modelul de ură ideală, și anume, lupta de clasă: evreul bogat, capitalist, speculant la bursă și antreprenor era văzut ca dușmanul de clasă înnăscut și „sabotor al poporului”. În plus, tonul antisemit va fi înăsprit și de tradiționalele reproșuri de „camătă”, venite în mod direct dinspre dreapta și oarecum mascat dinspre extrema stângă. Cuplarea problemelor sociale cu cea națională va conduce în mod direct la național-socialism: în etapa protonațională de autodefinire, națiunile vechii Europe au recurs la un proces de răspândire
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Pe măsura dezvoltării legislației antisemite, evreii au început să fie încadrați în stereotipuri: „evreii nu sunt soldați”, (de fapt nu erau admiși în armată), „evreii nu lucrează pământul”, (de fapt nu puteau fi proprietari de pământ), „evreii împrumută bani cu camătă”, (de fapt creștinilor Biserica le interzicea cămătăria, dar beneficia din plin de serviciile evreilor). Comunitățile evreiești puteau dezvolta un anumit grad de autonomie, cu contacte limitate cu lumea exterioară, conștientizând astfel, numai sectoarele care le erau accesibile. Astfel, s-au
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
pregătit pe evrei să se integreze ușor în societatea neevreiască urbană, industrială din secolul XIX. Acest lucru a fost posibil pentru că ei nu veneau din sate, ci trăiseră mereu în orașe, economia modernă le era cunoscută, ei făcând comerț și camătă din Evul Mediu. În plus, majoritatea evreilor știau să scrie și să citească, ceea ce le-a facilitat accesul în universități și i-a făcut să progreseze rapid în lumea intelectuală. Modul lor de viață îi pregătise pentru a se integra
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
atent, îl înghesuie și-l tâlhăresc cu nerușinare. Odioasele nu au pensie, pentru că toată viața au făcut doar bișniță. Blugi, cafea, Kent de la arăboi, apoi valută falsă și trafic de țigări netimbrate la Vama Siret. Să nu mai vorbim de camătă, unde dobânzile lor erau astronomice, iar în caz de neplată ți-ar fi spart ușa și ți-ar fi tăiat un deget chiar în fața copiilor. Ba, unui vecin din bloc i-au dat drumul la gaze și când omul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ascultare; dacă în schimb vă cere ajutorul pentru alți nevoiași, nimeni nu trebuie să-l judece”. Iar această adversitate față de bani continuă și în secolele următoare. Conciliile africane din anul 345 și cel din Aquisgrana (789), considerau dezonorantă uzanța pretinderii cametei. Dacă sus-amintitele concilii au interzis oamenilor Bisericii împrumutul cămătăresc, în perioada succesivă interdicția a devenit absolută și generală pentru toți creștinii. De ex. [Decretul lui] Gratianus socotea camătă orice profit obținut peste capital; la fel și un decret al papei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
din anul 345 și cel din Aquisgrana (789), considerau dezonorantă uzanța pretinderii cametei. Dacă sus-amintitele concilii au interzis oamenilor Bisericii împrumutul cămătăresc, în perioada succesivă interdicția a devenit absolută și generală pentru toți creștinii. De ex. [Decretul lui] Gratianus socotea camătă orice profit obținut peste capital; la fel și un decret al papei Alexandru al III-lea (+1181), un altul al papei Urban al III-lea (+1187), și un canon al Conciliul ecumenic din Lateran III din 1179, reînnoit în Conciliul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
că «exercere usuras» ar fi fost o deprindere condamnabilă. Și nu vorbim aici despre Sf. Scriptură, unde e cunoscută adversitatea acesteia împotriva oricărei specii de profit obținut prin dobânzi, nici despre Părinții Bisericii, care au declarat război total împrumutului cu camăta. 77. Aparențe și realități ale burgheziei bisericești Fiecare situație este diferită. Lumea este dominată de bănci, de burse, de coaliții financiare, de trusturi și de întunecata putere a unui capital anonim care vânează dobânda maximă, fără scrupule de speculații. Așa
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Jos zace poporul, a cărui Voința se tipărește, al cărui nume se speculează, dar al cărui bine nu-l caută nimeni. Societățile de citire pentru dânsul sunt nume (...) oamenii din sate orbecăiesc între ispitele deznaționalizatorilor, ei gem greu sub povara cametei evreiești (...)” * ...”Ramura Onciuleștilor din Vilance și Zamostie reține ca importantă linia lui Grigoraș Onciul al cărui fiu Constantin, devine preot și care a avut ca fiu pe Mihail - tatăl lui Isidor Onciul, fost profesor universitar la Facultatea de teologie din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile dobândă = salam (cuman) Ciruleagă cad 50 zile după Paști camătă unghi sau ugri a brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sau nemți. Ca urmare a concurenței negustorilor „ghiauri” (cei menționați mai sus, n.a.), negustorii turci vor înceta să mai facă comerț. Numeroși evrei stabiliți în Moldova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, originari din Polonia, se ocupau cu comerțul, cu camăta, cu fabricarea rachiului sau erau meseriași (croitori, ciubotari, alămieri, sacagii etc.). În numai două-trei decenii, aceștia au prosperat și s-au mutat din cartierele sărace spre centrele urbane. Încetul cu încetul, zonele centrale s-au populat, îndeosebi cu evrei, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
7. Halmaghe Nicolae a fost proprietar al unei mașini de treier. 8. Iuga Ioan pentru că a fost comerciant. 9. Blendea Emilian, pentru că a avut mult teren agricol. 10. Udriște Paraschiva, pentru că a deținut mult teren agricol și da bani cu camătă. 11. Grovu Emilian, fost proprietar de mașină de treier. Rezistența oamenilor din sat la presiunile acestei administrații de sorginte străină de preocupările lor, de a nu achita cotele obligatorii, de a refuza înscrierea în noile forme de organizare a agriculturii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
În engleza americană, „a te târgui la sânge” sau „a Înșela la preț”. În celebrul lor Dicționar german (1852), frații Jacob și Wilhelm Grimm susțin că de la rădăcina Jude au derivat unele verbe (de exemplu, jüdeln) care Înseamnă „a face camătă, a Înșela, a da cu Împrumut, a te târgui ca un evreu etc.”. În Dicționarul comercial (1723) al lui Savary, cuvântul juif are următoarea definiție scurtă și clară, care ne scutește de orice comentariu : „Acest termen are diverse semnificații În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a accepta sau reproduce stereotipuri negative este generată de persistența lor În tradiția religioasă și În folclor, de pătrunderea lor În limbajul cotidian, cât și de existența unor false percepții colective” <endnote id="(213, p. 5)"/>. În Evul Mediu occidental, camăta a fost interzisă creștinilor. În acest scop, a fost folosită din plin autoritatea unor pasaje biblice, fie ele veterotestamentare ( Ieșirea 22, 24 ; Leviticul 25, 35- 37 ; Deuteronomul 23, 20 etc.), fie neotestamentare (Luca 6, 34 ș.u.). Părinții Bisericii și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bisericii și, ulterior, un șir Întreg de concilii (de la cel de la Clichy, din anul 626, până la cel de la Viena, din 1311) au așezat - cum observă Jacques Le Goff - „câte o piatră la zidul ridicat de Biserică pentru a opri valul cametei” <endnote id="(346, p. 23)"/>. În această situație, evreii au fost aceia care au ocupat sectorul profesional mult hulit, infirmând valabilitatea faimosului dicton aristotelian conform căruia Nummus non parit nummos („Banii nu fac pui”). Această zicală s-a răspândit În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mic. Banii (respectiv aurul sau bijuteriile) Înmagazinau cel mai bine averea unor oameni care erau mereu amenințați, mereu jefuiți, mereu expulzați, mereu rătăcind pe drumuri. Martin Luther observa prin 1523 faptul că societatea germană Îi „obliga [pe evrei] să practice camăta” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. De aceeași părere era și Nietzsche, la sfârșitul secolului al XIX-lea <endnote id="(598, p. 301)"/>. Nu cred că trebuie să insist prea mult. Din perspective socio-economice și cultural- religioase, Întregul fenomen a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și-a găsit un săcui cu bani”. În continuare, textul colindei prezintă cum, tocmindu-se la sânge, evreul reușește să cumpere foarte multe produse cu acești bani <endnote id="(184, p. 45)"/>. Revenind În spațiul românesc, Într-un articol intitulat „Camătă și cămătari” și publicat În 1907 - anul răscoalei țărănești și al pogromurilor antievreiești - poetul Alexandru Macedonski avea curajul să contrazică opinio communis : „Camăta nu este un sentiment sufletesc evreiesc, el este un sentiment al tuturor oamenilor de orice religie ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
produse cu acești bani <endnote id="(184, p. 45)"/>. Revenind În spațiul românesc, Într-un articol intitulat „Camătă și cămătari” și publicat În 1907 - anul răscoalei țărănești și al pogromurilor antievreiești - poetul Alexandru Macedonski avea curajul să contrazică opinio communis : „Camăta nu este un sentiment sufletesc evreiesc, el este un sentiment al tuturor oamenilor de orice religie ar fi, [dar] e folosit pentru a pune Într-o lumină odioasă pe o anumită clasă de israeliți”. Poetul Macedonski se lupta, fără șanse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În urma analizei făcute celor „trei ovrei” din literatura universală : Shylock al lui Shakespeare, Gobseck al lui Balzac și Moise al lui Alecsandri. Pentru Hasdeu, „Înrudirea cea mai cate gorică” a acestor personaje constă În faptul că „sunt câteși trei cămătari”. Camăta este „ocupațiunea cea națională” a „ovreiului”, conchide Hasdeu <endnote id="(246, p. 45)"/>. Nu numai concluzia lui B.P. Hasdeu este eronată, dar și premisa pe care se Întemeiază : Jupânul Moise, personaj din piesa Lipitorile satului de Vasile Alecsandri, nu este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dar el n-a vrut să generalizeze și nici să cadă În capcana unui clișeu facil : „Zicătoarea populară : «Avar ca un evreu» este falșă. Paul Morand spune că evreii sunt mai generoși decât creștinii ; dar Înainte vreme ei trăiau din camătă. Din cauza aceasta au făcut confuzie În privința lor și Plaut și Molière și Balzac” <endnote id="(879)"/>. Iată ce scria Tudor Arghezi Într-un pamflet din 1930 : „Legenda cere ca evreul să fie, una peste alta, milionar [...] Un evreu trebuie să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iaste rodul bălgarilor, buni și iubitori la oaspeți și credincioși...” ș.a.m.d. „Al doilea soare sunt grecii, că ei de trei ori credința sa au lepădat și cu toate limbile să ameastecă, iubitori de argint și luotori de adămană [= camătă]...” ș.a.m.d. Specialiștii În istoria literaturii vechi consideră că textul a apărut În prima jumătate a secolului al XIV-lea, În cadrul literaturii bulgare, dat fiind că bulgarii sunt prezentați În mod pozitiv, iar adversarii lor, grecii, În mod negativ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
El a pus acest fapt nu doar pe seama antisemitismului teologic cunoscut (popor deicid, căruia i s-a „Închis o dată pentru totdeauna calea mântuirii”), dar și pe seama antisemitismului economic : „În Moldova - scria W. Podlacha -, evreii s-au făcut urâți prin practicarea cametei, de aceea voievodul Petru [Șchiopul] a poruncit În anul 1579 să fie scoși În masă din țară” <endnote id="(12, I, p. 258)"/>. Ulterior, Grigore Nandriș a considerat această interpretare ca fiind eronată, „nu numai din punct de vedere ideologic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
știe. N-am întâlnit un zgârie-brânză mai mare! Să ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te la zarafi, la armeni, la ovrei!... Cu camătă!... Spune-le că de dau turcii, le înșiră mațele pe gard! Să aleagă! Spune-le că din zi în zi aștept de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept să mă fericească cu un sac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
secolului XlX, de către mozaicii cazari. Într-un amplu articol publicat în Timpul din 12, 13, 14 și 21 iunie 1879, M. Eminescu arată cum în perioada 1865-1876 Bucovina a fost depopulată de o mare parte dintre țăranii români și ruteni datorită cametei practicată de cazarii mozaici care i-au ruinat. Peste 800000 de imobile țărănești au fost executate iar foștii pro-prietari au fost obligați să plece în America, stăpîni rămînînd cămătarii. El citează studiul Der Wucher in der Bucovina scris de Platter
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit bine? Bir pe numărul ferestrelor, întrun sat românesc." Despre birul acesta gazetarul - scriitor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]