1,317 matches
-
țară!" "Hai, bre, că ai dat-o pă politică acuma, ezact ca Petrică! Că și el, una-două, îl bagă pă Vadim la înaintare", făcu blând colegul. Am dat-o pă politică! Nu, tată, da' așa suntem noi proști!" "Corect!", aprobă candid Anton. Tot agitându-se, nea Vasile ajunse pe lângă tomberoanele de gunoi. Cu toate că era transportat de un vădit avânt patriotic, zări cele două sticle dosite de Petrică. Se opri din nobilul puseu oratoric cu ochii holbați la ele. Icni uluit ca
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o bombă atomică, dacă s-ar fi aflat acolo. În benă erau, puse de-a valma și fără ambalaje, niște televizoare vechi, cam prăpădite, și câteva aparate de aer condiționat. — V-a mușcat vreun televizor, signor Guido? s-a interesat candid Gioconda. — Nu văd nimic În neregulă, i-am confirmat și eu mustăciosului. Guido s-a scurs lin și inutil, ca o picătură de șampon pe creștetul unui chelios, trecând de muchia dubei cam cu jumătate de ochi holbat, cât să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fi dat junghiuri În inimă și lui Alice Cooper. Pe urmă a zis: — Și... ceeee... creeezi... ÎÎÎÎ... seee... vaaaa... ÎhÎÎÎÎ... ntââââmplaa... uuuuhuu... noiiiii... ÎhÎÎÎÎ? — Șșșș, stai liniștită. Totul o să fie bine. Șșșșșșșșșș... În acest timp, culegeam un purice care țopăia candid pe lângă o rădăcină ce deja dezvăluia o culoare mai Închisă decât blondul tutelar. Ca să fiu sincer, biata Vera avea mare nevoie de-o baie și de-o revopsire. Demiurgul era un om tare răzbunător și misogin. În câteva minute, În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
am mâncat din caserolele lor, m-am bărbierit în băile lor, mi s-au oferit dubluri de la cheile lor și rafturi din dulăpiorul cu medicamente pentru folosință personală, m-am împrietenit până și cu mâțele lor - botezate Spinoza sau Clitemnestra, Candide sau Mâța - da, da, fete istețe și erudite, pline de împliniri recente în planul aventurilor sexuale și universitare la colegii respectabile din Ivy League, tinere pline de viață, inteligente, cu conștiința propriei valori, sigure pe ele, cu o conduită ireproșabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Stein, pufăind din pipă printre fraze și pândind cu coada ochiului cum se lungește scrumul la trabucul lui Myatt. Dar mi-ar plăcea - de dragul tradiției, Înțelegeți - să fie cineva din familie În consiliul de administrație. Scoase un chicotit lung și candid: — Dar nu am nici un fiu. Nici măcar un nepot. Myatt spuse gânditor: — Va trebui să vă Încurajați nepoata. Râseră amândoi și coborâră scările Împreună. Janet Pardoe nu se vedea nicăieri. — Domnișoara Pardoe a ieșit? Îl Întrebă el pe domnul Kalebgian. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la fețișoara dolofană, cu obrăjori rotunzi și nări în formă de O, Naomi se gândi deodată că are în față un homuncul micuț și inteligent, o prezență extraterestră. Fetița, în schimb, o privea pe Naomi cu o mirare sinceră și candidă. Era la vârsta aceea (cam paisprezece luni) când orice dimineață este, în primul rând, un triumf datorat Departamentului Continuitate. Bebelușul era siderat să vadă obiecte similare, în culori similare, care ocupau aceleași locuri pe care le ocupaseră și cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din iatacul desfătării apar, de obicei, sub înfățișarea unor fete. Dintre acestea, cea mai reușită este Xiao Cui, eroină din povestirea cu același nume, plină de intrigi și suspansuri captivante. Scriitorul a creat, cu o măiestrie extraordinară, imaginea unei fete candide, inimoase, inteligente și frumoase. Prozatorul arată abia la sfârșit că Xiao Cui este, de fapt, o vulpișoară. Odinioară, mama lui Xiao Cui, ca să scape de o năpastă ce s-a abătut asupra ei, s-a refugiat și adăpostit un timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
patronul îi liniști că la sosirea fetei va lua măsurile ce se impuneau. Ea apăru cu o cutie sub braț, în care înghesui puținele obiecte personale pe care le avea, apoi, lăsându-și demisia pe biroul patronului, ieși aruncând un candid " Rămâneți cu bine!" După câteva zile o căută Dorin Velea. Cunoștea pe cineva care avea nevoie de un designer vestimentar. Având ceva idee despre gusturile fetei în materie de haine, se gândise că era foarte indicată pentru acest post. Stabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Anului Nou, în rochița de barchet albastru cu bleu încrețită în talie. Pe urmă, metamorfoza s-a produs brusc, în gesturi, în cuvinte, în suflet, nici pistruii nu-i mai erau cei de odinioară, nu-i mai dădeau acel aer candid, înșelător. Ca o mică vietate adaptabilă ce era, Elena căpătase culoarea mediului în care trăia, nu mai păstra nimic, nimic din ceea ce fusese cândva, aruncase totul cu ușurință, insensibilă la goana copleșitoare a timpului. La nici un an după acel revelion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
viitorul celor doi soți. Mai important, nu-i așa, este momentul de față, de fapt am venit să stabilim de comun acord ziua când se vor căsători copiii noștri. Ce spuneți, peste trei săptămâni e bine? În timpul acesta îi zâmbi candid Carminei, un zâmbet ce afișa multă afecțiune, mai plăcut, mult mai plăcut decât o promisiune incertă. Părinții și-au dat fără să răsufle acordul. Sigur, da, sigur, peste trei săptămâni era foarte bine. Tatăl, înviorat a plecat din nou în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de o ceață subțire melancolică, de visător incorigibil. Părea mai degrabă Încântat decât jenat că asistă la această scenă, ca și cum Împlinirea ei i s-ar fi datorat cumva Într-un mod miraculos chiar lui. Petru Însă Înțelegea că nu privirea candidă a intrusului Îl deranja, ci graba cu care Iolanda se desprindea de el, apropiindu-se cu voie sau fără voie de celălalt. Faceți cunoștință, zise ea: Flavius-Tiberius Moduna, vânzător de parabolice, Petru Șendrean, asistent universitar. Apoi, obosită parcă, după un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
număr la trei. (Închide ochii...) Vreau un răspuns sincer. Nu mai suport să fiu mințită. (Pauză...) Spune-mi totuși o minciună, măcar! Nu suport să taci. Ca și cum ai avea dreptul... Ca și cum eu n-aș fi îndreptățită să știu... Se apropie candidă de el. Își lasă capul pe umărul lui. El nu se mișcă. E foarte nervos și tensionat.) Trebuie să-mi spui. Accept și o minciună. Sunt atât de obișnuită cu ele... Spune-mi orice. Eu trebuie să știu... Țiitorul: Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu Prometeu sau viața lui Balzac sub braț, C. Dobrogeanu-Gherea și Titu Maiorescu cu o minge pe care scria Caragiale, Stendhal cu Jurnalul său Camus cu Caietele luminate de soarele Oranului, arpentorii din Castelul lui Kafka, Martin, filosoful pesimist din Candid de Voltaire, Céline ținând la piept Voyage au bout de la nuit, frumoasa Hélène Lorne din Méchamment les oiseaux de Suzanne Prou, Împăratul Alexe de Jean D'Ormesson, bolnavul Manuel din Vizionarul de Julien Green, Frédéric Legrand din Pluta Meduzei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
devenit mecanic, părul lung și de pe atunci, aspru și lucios de pe fruntea scăldată de soarele generos pentru a zări mașina cu șoferița și devenit, instantaneu, un exemplu de ascultare și cumințenie, i-a zâmbit Didiței cu acel zâmbet sfios și candid, parcă mulțumindu-i, biata fată topindu-se de iubire și fericire, apoi cu mișcări bine știute, se instală În mașina lui, atât de specială, coborând, nu...urcând. „Mașina”, În care stătea destul de confortabil pe o perniță veche, radiind de interes
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
limitau la săruturi pasionale, chit că pentru toate aceste mici „prostii frumoasî” Valerică desena, o ajuta la teme și-i lăsa În bancă lucrările scrise. Așa s-a aprins și s-a amplificat cea de-a patra mare iubire a candidului băiat. Cap. V - Cea de-a cincia mare iubire La vremea aceea, locuitorii Bogdanei erau oameni gospodari, harnici și hotărâți, știau să muncească metodic, după principiile moștenite de la Înaintașii lor răzeși și nu ca cei din Poiană care „calcî di
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Vorbiți numai În șarade, iar mie mi se zbate inima ca la un iepure, așteptând - s-a plâns Lia râzând. ― Eu aș fi spus, dar dacă nu am dezlegare de la „stăpânire”, ce să fac? - s-a dezvinovățit Nicu, cu râs candid... Despina și-a aruncat o privire fugară asupra Liei. „Da. Mami așteaptă confirmarea bănuielii ei ca pe o izbăvire. Trebuie să-i spunem. Dar cum? Să-l determin pe tati s-o facă”. Drept urmare, i-a șoptit abia auzit: ― Tati
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
întratât, atunci când se gândea la viitorul Mariei, cam pe cât se consumă o lumânare de ceară subțire, în apropierea sursei de căldură. Privea în împăienjănișul tot mai evident al ochilor ei și vedea amarul său chin, adunat tot în acele priviri candide încă, aidoma privirilor pe care le poți vedea la un sărman câine, bătut de niște forțe superioare alor sale; iar, pentru femeia aceasta, societatea, cu inerția și cu aberațiile ei, demonstrase prea bine că posedă puteri care le depășesc prea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
doar în raportul pe care îl au cu istoria. Dacă Sven, imbujorat de rușine, ezită să recite vechiul imn al Germaniei (conținând celebrul refren preluat de naziști, Deutschland, Deutschland über alles), prefăcându-se că a uitat versurile, Chikako se miră candid când îi povestesc despre atrocitățile comise de niponi în Asia de Sud-Est, spunând că nimeni nu se mai preocupă astăzi de greșelile bunicilor și că, în plus, Japonia a plătit zeci de miliarde de dolari în reparații de război, în special Chinei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
copii, ca să mai pălăvrăgească despre una-alta cu mine, cu profesoara. La un ceai. Nici măcar. Rezvan urăște chiar și asepticul ceai verde la pliculeț, pulberea amară folosită pentru ceremonie nu poate intra, de la bun început, în discuție. Cu franchețea ei candidă, cu monstruoasa ei inadecvare, cu imensa ei impudoare metafizică, Rezvan participă la ceremonia ceaiului, dar refuză să guste din licoare. Este ca și cum copilul care urmează să fie botezat ar refuza scufundarea în cazanul cu apă. Urmăresc, în timp ce mâinile mi se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de sărac și de șters! Fără îndoială, îl putem admira și noi pe cel care se mulțumește cu datul imediat, fără freamăt în fața promisiunilor orizontului larg, dar să fim serioși: cine, cu capul pe umeri, îl va prefera vreodată pe Candide, cultivatorul de varză, sublimului Don Quijote? Cultura noastră, spre deosebire de cea japoneză, a glorificat și glorifică în continuare, sub diferite forme, dorul de nestăvilit pentru absolut, căutarea cu orice preț a fericirii totale, a împlinirii de sine pentru sine, fie în această
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
beatitudo) și noroc (luck, fortuna), în timp ce în germană se folosește Glück în ambele cazuri. Probabil că o serie de întâmplări fericite pot determina o viață fericită? Și pentru mine fericirea momentului este importantă: o dimineață în care soarele luminează peisajul candid de zăpadă sau dacă cineva mi-a zis ceva frumos, a manifestat un gest de prietenie față de mine, sau dacă am reușit eu însumi să fac bucuros pe cineva. Zilnic, o fericire cât de mică. Dar nimeni nu poate să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
posibile se stinsese, după doar cincizeci de ani de la publicarea operei: pe 1 noiembrie 1755, în seara Solemnității Tuturor Sfinților, pământul se cutremurase la Lisabona, iar numărul victimelor ajunsese zece mii. Fusese ușor pentru Voltaire să ridiculizeze teodiceea în opera sa Candide sau despre optimism, publicată în 1759. Iar în 1791 Immanuel Kant avea să scrie o carte despre teodicee cu un titlu foarte rece: Despre eșecul tuturor studiilor filozofice în teodicee. Deși nu este ușoară înfruntarea logicii tăioase și sistematice a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Gheorghe Grigurcu Pe palierul ființei artistului cuvîntului, "deopotrivă tenace și fragilă, trufașă și umilă, spontană și contrafăcută, sinceră și mistificată, candidă și perversă, inaccesibilă și dezgolită, glorioasă și ratată", după cum o adnotează, cu o nedisimulată contrarietate satisfăcută de sine, Dora Pavel, vom semnala două cazuri oarecum simetrice. Pe de o parte unul al poeziei ce absoarbe substanțele realului (firește, un real
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
singur prin Iași, "în orele toride ale amiezii, pe străduțe necunoscute, la periferia orașului, închipuind scene tandre și obscene, ascunse în spatele geamurilor căscate, negre, mistuitoare". Sedus tocmai de imaginile caracteristice liricii d-sale aflate avant la lettre, joacă rolul unei candide dezinteresări de asamblarea lor în stih, cu folosirea unui liant lasciv: "Mă îndrăgostisem, la modul cel mai senzual cu putință, de case cu verande și scări, de răscruci de drumuri, de cîte o pompă cu mînerul vopsit în verde, de
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
Dacă ești sau nu fan iPhone contează mai puțin. Însă cu siguranță căutarea unei comorii te tentează. Dezvoltatorul de aplicații Candid Innovations pretinde că o comoară cu monede de aur, în valoare de 2.000 de lire sterline, este îngropată undeva în Marea Britanie, iar indiciile sunt "îngropate" într-o aplicație de iPhone. Compania și-a postat pe YouTube un video pentru
O aplicaţie iPhone te poate umple de bani: vânătoarea de comori - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68895_a_70220]