351 matches
-
obsesiile tale și disperările eterne. Horațiu i - a îndemnat pe poeți să desconsidere apa. Evident că o așa autoritate nu poate fi refuzată. La Gabriel Garcia Marquez și la Borges nu aș renunța chiar dacă s - ar dovedi că au fost canibali. Conjunctural, unii creatori de artă au îngurgitat fecale cu pumnul. Alții - cu lingurița de argint. Artiștii - acești sclavi ai sublimului. Se întâmplă uneori ca scriitorul să fie sublim în operă și stupid în biografie. Viceversa - e dezastru. Mulți dintre creatorii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Creația înseamnă o continua căutare a timpului. CUSURURI Adevărul general este un slogan. Fiecare crede doar în bucățica lui de adevăr. Medicamentele foarte tari nu pot fi suportate decât de oamenii sănătoși. Și dacă rebelul are totuși dreptate ? Au dispărut canibalii. Nu mai suntem deci interesanți nici sub aspect gastronomic. Viața este un concubinaj de amintiri, trăiri și iluzii. Lasă-l pe necăjit să vorbească. Este poate singurul lui pansament sufletesc. Fiecare om cu baricadele lui. Birjarul cu un limbaj de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a justiției are o oarecare toleranță. Nu știm de ce s - a supărat Dumnezeu pe noi, că doar postim de câteva secole. Unii au fără să fie, alții sunt fără să aibă. Tinerețea laicizează toate dorințele. În mod cert, nu suntem canibali. Ne hrănim doar cu cadavre. Ca orice comoară, femeia este foarte greu de păzit. Când fac ceva, unii își murdăresc mâinile, alții - sufletul. Și armonia universală a intrat se pare în criză de energie. Unele inimi păstrează amintiri, altele - amprente
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
talentul parcă nu e rotund. Impostorul are țâfnă, nu argumente. Când nu mai fac față altor vicii, unii se apucă de scris. Multe dintre marile spirite nu s - au întâlnit cu laude decât în propriile necroloage. Norocul fumătorilor : pe ei canibalii îi fac pastramă. Fustițele tinerelor secretare încep prea târziu și se termină prea devreme. Groaza bețivului începe când vede că i se termină gardul. Cei mai zgârciți sunt preoții. Ne dau la biserică vinul cu lingurița. Impostura transformă idealurile în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Groaza bețivului începe când vede că i se termină gardul. Cei mai zgârciți sunt preoții. Ne dau la biserică vinul cu lingurița. Impostura transformă idealurile în lozinci. Piedicile și îmbrâncelile intră în scenariul oricărui succes. Suntem gârboviți de suspiciuni. Omagiul canibalilor : „ vai ce om bun a fost ” ! La eschimoși, după ce îți cade prima măsea, semenii te duc pe banchiză și te abandonează urșilor. La noi, te ucid civilizat, în rate. Printre metamorfozele moralei, se află și transformarea impecabilă a binefacerii în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de vârstă dacă nu ne -am mânca reciproc zilele. EȘECURI In contextul multiplelor noastre preocupări, arta continuă să aibă același aer de câine bătut. Fără mistere, viața devine dietetică. Multe ambițioase proiecte umane mor de sete în preajma fântânii. Aștept până când canibalii vor deveni vegetarieni. Milioane de oameni mor pe planeta noastră de sete. Pentru că nu au după ce să bea apă. Cultura nu îl interesează deloc pe cel flămând. Și nici pe cel veșnic ghiftuit. Marile utopii au naufragiat în violență, sexualitate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se lasă greu descifrată. Civilizația este un conglomerat de pofte, mai mult sau mai puțin emancipate. Încruntă-te, dacă nu-ți convine! Dar nu da cep urii. Gardienii îi păzesc pe demnitari și pe infractori. In mod cert, nu suntem canibali; ne hrănim doar cu cadavre. Necazurile ne sunt date ca să ne putem proba generozitatea și iubirea față de semeni. Singura osteneală a celor mai mulți oameni e să existe. Mulți bărbații s-au domesticit: gătesc, spală, calcă și la nevoie latră prin curte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trăi fără suflet și se poate muri de prea multă inimă. Nu ștreangul m-ar speria, cât discursul care ar preceda execuția. Ce păcat că, în preajma morții, oamenii nu reușesc să devină lebede. Până la urmă, medicamentele ucid bolnavul, nu boala. Canibalii se bucură când sunt vizitați de misionari. Își mai diversifică și ei meniul. Ultimul meu cuvânt va fi : Pământ! Agonisește cât mai multe bunuri, dacă vrei ca urmașii să nu-ți cânte veșnica pomenire mormăind. Orice mormânt e un strigăt
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
soluții: exorcizarea ori umanizarea lor. Cultura generală este centura de ozon a spiritului. Sunt prea mulți supărați pe mine. De ce aș mai face-o și eu? Și limbile moarte duc în spatele culturi vii. Adevărul general este un slogan.. Au dispărut canibalii. Nu mai suntem deci interesanți nici sub aspect gastronomic. Întâmplarea favorizează, nu semnează descoperiri. Dimineața tușesc mai ușor. Pentru că exersez toată noapte. Viața este un concubinaj de amintiri, trăiri și iluzii. Lasă-l pe necăjit să vorbească. Este poate singurul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
În pictura modernă, autoreferința se intensifică odată cu autorul Olympiei, chiar dacă, în ciuda frumoasei butade a lui Malraux, el a făcut și portretul lui Clemenceau, nu numai pe-al său20. Ea s-a desăvârșit, probabil, în focul de artificii ironice prin care canibalul vizibilului, cel mai mare prădător de forme al nostru, a făcut pictura occidentală să treacă de la autonomie la autofagie. Odată cu el, al doilea și al treilea grad par să-i fi dat o lovită fatală primului. Precum "omul care consumă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sau și mai bine și având în vedere cât de mult același om, cu același spirit, trăind încă din copilăria sa între francezi sau între germani, se deosebește de ceea ce ar fi dacă ar fi trăit totdeauna între chinezi și canibali și cât de extravagant și ridicol ni se pare acum, în ce privește felul hainelor, ce ne-a plăcut acum zece ani și ce ne va plăcea înainte de alți zece, îmi dau seama că obișnuința și exemplul sunt mai convingătoare decât orice
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Limbile europene (franceza, spaniola, engleza, portugheza) au împrumutat multe cuvinte odată cu descoperirile geografice și colonizările unor teritorii, când vorbitorii lor au întâlnit realități necunoscute în Europa. Numeroase cuvinte au fost aduse pe bătrânul continent din limbile indigene din America (cacao, canibal, iglu, mocasin, puma, tobogan, tomată etc.), din Africa (banană, cola, gnu, rafie etc.), din limbi australiene (bumerang, cangur, dingo etc.), din limbi polineziene (tabu, a tatua etc.), din chineză (caolin, ceai, ketchup etc.), din japoneză (chimono, jiu-jitsu, judo, kamikaze etc.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
este cel al politicianului. Descoperim la Urmuz o inedită imagine a acestui tip comic în ipostaza lui Ismail, hidosul personaj care își satisface numeroase vicii "la adăpost de orice răspundere penală"56. Comportamentul anormal al acestui bizar travestit, zoofil și canibal cu influență și imunitate, este unul potrivit în "lumea pe dos" a politicii. Absurdul activităților sale diurne și nocturne poate fi eclipsat de interpretarea într-o cheie alegorică ce servește rechizitoriului antipoliticianist. Urmuz este foarte apropiat aici de Caragiale din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Îndemnă apoi pe Levy. Cred că Îi putem mânca fără probleme. După ce plecă Levy, Norman spuse: — Credeam că nu mai mănânci așa ceva. — Ere vorba de caracatițe, care sunt istețe și inteligente. Calmarii sunt mai degrabă... neînțelegători. — Neînțelegători... Ei bine, sunt canibali și destul de antipatici. Continuă, ridicând o sprânceană: — Iar mă psihanalizezi? — Nu. Sunt doar curios. — Ca zoolog, ar trebui să fiu obiectivă, spuse Beth. Dar eu am sentimente față de animale, ca oricare altul. Față de caracatițe am un simțământ cald. Sunt deștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
lăcustei lui John Schlesinger, wrestling, demonul, demonul care răsare din iepure, din alcool, din nimic, ca În Millenium, cînd te sperie un nesfîrșit șir de criminali imitații tot mai palide prin multiplicarea la xerox mîna a doua a lui Hanibal Canibal, Puccini, moartea reporterului executat cu spatele la copac sub privirea propriei videocamere, În stil clasic, dar ca o veștedă replică a dramei celui care moare În teatrul absurd, nici pe el nu-l poate simpatiza cineva, vorbesc de rege sau de reporter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ale fetelor torturate și sacrificate (să ne amintim că-n primele pagini Mundt dă un sens sacrificiului, aici nu e cazul. Jodie Foster nu e scriitoare.), și, plutind deasupra tuturor, cu Anthony Hopkins geniu rafinat al răului, fermecător, nemilos, psihiatru, canibal, lacom, ce ascultă un concert pentru pian În vreme ce mănîncă limba unui polițist aflat Încă la datorie și exercită constant o stranie fascinație asupra lui Jodie, asupra noastră și a lui Ridley Scott, ce-l va reedita Într-o construcție picturală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
CÎnd nu e Hannibal Hopkins, după ce-a fost Picasso În regia aproape feminină a lui John Irving. De ce trebuia să fie Picasso pare cu neputință de răspuns. Un actor perfect pentru roluri de valet al rămășițelor zilei sau de canibal suprainteligent (un soi de Newton cu alte gusturi culinare), maestru În diferite științe cabalistice cum ar fi psihiatria. Filmul sugerează să-l simpatizăm. Și-l simpatizează toți, de la copii pînă la bunicuțe mare amatoare de Mozart, de Recviem, muzică admirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu Andrei Blaier, iar George Banu scrie despre Livada cu vișini pusă în scenă de Pintilie. La rubrica cu de pe la alții, o recenzie din Paris Match, a ghidului Cum să-ți scapi pielea (dacă încapi pe mîna unui trib de canibali...). Bine de știut. O revistă ținînd la normalitate, în vremuri ale revenirii din șoc - în trecere spre un altul, al anilor '80, și care nu i-ar surprinde foarte tare pe cititorii ei de azi. Nemaivorbind că primăvara îi ședea
Cîteva instantanee by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8715_a_10040]
-
piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei. O spunem de mai nainte, nici o scuză, nici o justificare, nici o esplicație nu ne poate mulțămi față cu această mizerie vădită și strigătoare la cer. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea stare? Nu mai întrebăm de au fost români sau nu. Suntem de mai nainte siguri că numai români n-au putut fi aceia cari i-au trimis pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
foarte mult sânge rece? se miră cineva, repetându-i cuvintele. — Ceea ce s-a mai întâmplat, confirmă Lebedev, neacordând nici o atenție întrebării. A existat deja un Malthus 56, prietenul omenirii. Dar un prieten al omenirii cu baze morale șubrede este un canibal al omenirii, ca să nu mai vorbim de orgoliul lui; căci ia jigniți-l în orgoliul lui pe unul dintre acești nenumărați prieteni ai omenirii și el imediat e gata să dea foc lumii din toate patru părțile numai din răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
foame și într-adevăr n-aveau ce mânca. Uneori chiar mă gândeam: cum de n-a pierit atunci cu totul acest popor și nu s-a întâmplat ceva cu el, cum a putut să reziste și să rabde? Că existau canibali și, poate, foarte mulți, nu mai încape îndoială și Lebedev are dreptate; nu știu însă de ce i-a amestecat aici pe călugări și ce vrea să spună cu asta. — Cu siguranță că, în secolul al doisprezecelea, numai călugării puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
comportamentale ale irlandezilor. Mai mult, atunci când citează aprecieri defavorabile la adresa irlandezilor, el le dezaprobă În mod hotărât, așa cum face Într-un articol din 1839. Reproducând aprecierile unui lider tory, care Îi numea pe irlandezi sălbatici bigoți, puțin mai civilizați decât canibalii din Noua Seelandia, cu o ură nestinsă de moarte Împotriva Angliei și cătră tot ce este englezesc, străini În sânge, limbă și religie, Bariț XE "Bariț" afirmă că prin astfel de atacuri conservatorii mai mult pierd decât câștigă, discreditându-se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atitudine deja prezentă În perioada Renașterii. ν Reînnoind atracția pe care Orientul bizantin și cultura arabă o exercitaseră asupra Occidentului În Evul Mediu, descoperirea Lumii Noi și relatările călătorilor au dat naștere unei imagini idealizate a tărâmurilor Îndepărtate ă naivul canibal al lui Montaigne, persanullui Montesquieu, huronul lui Voltaire, indianul Natchez al lui Chateaubriand ă, În vreme ce Încărcăturile de porțelanuri și mătăsuri soseau din Extremul Orient și erau imitate În Europa. Manufacturile de tapiserie franceze și pictura secolului al XVIII-lea amplifică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiu în vis și într-un somn al lui? vedeți că nu e geam! caligrafie din trei femei amănuntele posturale, gîndurile în regim nocturn orografie, dincolo de trupuri, pe cuvîntul lor nu garantezi, sînt oamenii ceva negrăit de dulce, semenul tău canibal! Ora 5,30, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, la Urechești, variabilă în lumina de zi mărfarul cu ștersăturile șoselei prin el, schelărie de pod La Răsturnica, haltă în pantă, personaj barbian, liturghie de pe centura simțurilor feroviare, cele văzute, cele auzite rit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în limbi cu albul, prea multă izolarea acestor catastrofe narative, Salina dusă cu zăpada, "2008 La mulți ani!" citim pe spate, gardurile fructifere iernile, la maxima recoltă de timp, cruce precedentă Oneștiului, nașterile condamnări la moarte în conservă, omul singurul canibal, cum îl numește și cuvîntul, eroarea perfectă să ai un singur sens, trenul are un singur sens, eu, scrisul, aici! zgrunțurii munților s-au potolit, pămîntul își scoate valurile și laptele condensat, pe văzduh netezime, urbană la Onești, bate indigo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]