312 matches
-
concepției și până la cel al realizării - i-a aparținut dirijorului Horia Andreescu în compania Orchestrei de Cameră. Întregul concert a fost dedicat unor pagini puțin cunoscute la noi, în circuitul vieții noastre de concert, literaturii vocal-instrumentale de cult, anume genului cantatelor. Menționez distincția de unicitate a concertului în contextul vieții muzicale bucureștene; este de amintit sprijinul consecvent pe care serviciile culturale ale Ambasadei Republicii Federale Germane îl acordă instituțiilor noastre de cultură. Căci - și de această dată! - materialele concertului, partiturile, au
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
a acordat un credit deosebit tinerilor interpreți de pretutindeni, concertele și spectacolele au gravitat în jurul bicentenarelor nașterii a doi piloni de susținere ai genului liric: Giuseppe Verdi și Richard Wagner, și, de asemenea, au fost luate în calcul centenarul premierei Cantatei Gurre-Lieder de Arnold Schönberg și centenarul nașterii lui Benjamin Britten. S-a scris abundent și s-a insistat asupra faptului că ediția din 2013 a Festivalului Internațional ”George Enescu” (1-28 Septembrie) ar fi fost cea mai reușită, ”un mix cultural
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
la ora 17,00, cvartetul ”Tammuz” cânta opus-uri de Robert Fuchs, George Enescu, Gabriel Fauré, iar la 19,30 se anunța o seară la care prezența era absolut necesară: pentru prima oară, după 50 de ani, putea fi auzită Cantata Gurre-Lieder de Arnold Schönberg, în versiunea Corului și Orchestrei Filarmonicii bucureștene, sub bagheta lui Leo Hussain - înlocuitorul de ultim moment al lui Bertrand de Billy! În fine, la 22,30 urma să te instalezi confortabil, în fotolii, sau...studențește, pe
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
și paradigmele arhitectonice, cum ar fi, de pildă, fugile cu două și trei subiecte. Nu sunt omise nici fugile speciale ("cu titlu împrumutat"): ricercarul, canzona, fuga canonică, fuga coralică, fuga pentru instrumente melodice solo, fuga vocal simfonică ("fuga permutativă în cantate"), ori ciclul de fugi pe aceeași temă ("fuga-variațiune", "fuga contrară", "fuga în oglindă", "perechea de fugi"). Autorul trece totodată în revistă câteva metode de analiză, surprinzându-le caracteristicile generale, precum și capacitatea de a limpezi traseele tematice și tonale ale fugilor
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
de Excelență Culturală pentru anul 2005, decernat de Austrian Airlines Timișoara (AUA). Distincția îi va fi înmânată sâmbătă, 19 noiembrie, ora 12, la Sinagoga din Cetate, în cadrul unui matineu multicultural organizat de AUA și Societatea Filarmonică Timișoara. Programul evenimentului cuprinde „Cantata Profana“, de Béla Bartók, moment teatral regizat de Ada Lupu (realizat prin colaborarea teatrelor Național, Maghiar și German) și interpretat de actorii Irene Flamann, Mátray László și Colin Buzoianu, precum și lansarea volumului autobiografic al lui Ioan Holender, „De la Timișoara la
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
La Valse și suita din baletul Daphnis et Chloé), Beethoven (Simfoniile nr. 6 și 9), Stravinski (baletele Le Sacre du printemps și Agon), Richard Strauss (Cavalerul rozei), Pousseur (Coulers croisées), Bach (Concertul brandenburgic nr. 1), Boulez (Pli selon pli), Webern (Cantata nr. 2), Stockhausen (Gruppen), Globokar (Accord)<footnote Vezi Ibidem, p. 52. footnote>. Concepția acestei părți, precum și structura întregii lucrări - una concepută în cinci părți - reprezintă o spectaculoasă declarație de intenție postmodernă, precum și un strălucit exemplu al plauzibilității tehnicilor de citat
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a lăsat să aibă grijă de ea și de afluenții ei. „Fluviul cu unde frumoase”, cum Îl numea Hesiod, va continua să fie slăvit de cântăreți, cu flautul și cu lira, cu verbul și cu culoarea, imortalizând În versuri, imnuri, cantate și pe pânze ipostazele de măreție ale acestei ape-rege a continentului Europa. (Din volumul „ARBORELE DE APĂ”,În pregătire pentru tipar.) (Fotografii realizate de Valentin Pițigoi) DANUBIUM NOSTRUM curge-n vecie - cântec de mamă. ea se adună, ea se destramă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
medievale. Destinat exclusiv, în secolul al XlV-lea și al XV lea, serviciului liturgic, motetul va solicita, în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, din ce în ce mai mult instrumentele, influențând mai ales în Italia genuri, precum messa -> ricercar, anthem -> oratoriu -> cantata, iar în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea un ultim și îndepărtat avatar cu Marele motet francez, după care va urma un iremediabil declin. Prin trăsăturile sale specifice, motetul va conduce ca gen aproape două secole (XIII-XV). Cel
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cu trăsăturile pompoase caracteristice cântării catolice. Motetul a devenit deosebit în Anglia, având în vedere cantitatea mare de lucrări ale lui Morley, fiind înlocuit însă de cele două forme de anthem. Anthemul, gen specific englez, apropiat de motetul francez și cantata germană, pune pe muzică un text în engleză. Henric al Vlll-lea așezat în anul 1534 în fruntea bisericii favorizează noul gen anthem. Anthemul va cunoaște mutații în formă și limbă, evoluând în timpul secolelor XVI, XVII-lea și XVIII-lea de la
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a patrimoniului coralului luteran, precum și refacerea liturghiei luterane a condus la organizarea autorizată și uniformă a imnologiei protestante germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem”, 93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat, iar scriitura sa se evidențiază prin folosirea frecventă a imitațiilor melodice ale diverselor voci, ca factor de unitate. Termenul de anthem derivă din antifonie, fiind specific englez. Structura anthem-ului este foarte diversificată datorită
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
we adore thee de Henry Van Dyke (scris după o melodie din Simfonia a IX-a de Beethoven, 1907), sau God of grace and God of Glory de Harry Emerson Fosdick (scris după o melodie galeză Cwm Rhonda, 1930). 5. Cantata<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “118-140”. footnote>, apărută la începutul secolul al XVIII-lea în Italia (1620), avea o formă muzicală modestă, căreia Giacomo Carissimi (1605-1674) îi conferă eleganță și claritate, precum și o nouă amploare, atât vocală cât
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “118-140”. footnote>, apărută la începutul secolul al XVIII-lea în Italia (1620), avea o formă muzicală modestă, căreia Giacomo Carissimi (1605-1674) îi conferă eleganță și claritate, precum și o nouă amploare, atât vocală cât și instrumentală. Cantata religioasă poate fi definită în termeni funcționali ca principală muzică a serviciului religios luteran, iar în termeni structurali ca o lucrare vocală ce cuprinde un număr relativ de momente muzicale independente. Recitativul și aria constituie baza formei seculare a cantatei
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Cantata religioasă poate fi definită în termeni funcționali ca principală muzică a serviciului religios luteran, iar în termeni structurali ca o lucrare vocală ce cuprinde un număr relativ de momente muzicale independente. Recitativul și aria constituie baza formei seculare a cantatei, la care în perioada lui Bach s-au adăugat corurile, ariile și coralele cu texte biblice. După anul 1660, în mai multe orașe ale Germaniei, au apărut publicații cu așa zisele cantate-sacre, având o muzică convențională sau de calitate inferioară
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
apărut publicații cu așa zisele cantate-sacre, având o muzică convențională sau de calitate inferioară, scrise de Andreas Hammerschmidt (16111675), Johann Rudolph Ahle (n. 1650) sau de Karl Wolfgang Briegel. Stilul german protestant se va impune mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Wolfgang Briegel. Stilul german protestant se va impune mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J.
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J. S. Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J. S. Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral și cantata-psalm, având texte de psalmi și de coral sau versuri poetice și combinații de texte scrise
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J. S. Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral și cantata-psalm, având texte de psalmi și de coral sau versuri poetice și combinații de texte scrise pentru cantate-funebre. În cantatele funebre, Bachtratează textul cu multă claritate și simplitate, el preluând din coralele protestante ideea
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral și cantata-psalm, având texte de psalmi și de coral sau versuri poetice și combinații de texte scrise pentru cantate-funebre. În cantatele funebre, Bachtratează textul cu multă claritate și simplitate, el preluând din coralele protestante ideea de speranță și fericire eternă asociată cu prezența lui Iisus printre oameni, ca aducătoare de izbăvire. Cantata religioasă intră în competiție spre sfârșitul secolului al XVIII
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
poetice și combinații de texte scrise pentru cantate-funebre. În cantatele funebre, Bachtratează textul cu multă claritate și simplitate, el preluând din coralele protestante ideea de speranță și fericire eternă asociată cu prezența lui Iisus printre oameni, ca aducătoare de izbăvire. Cantata religioasă intră în competiție spre sfârșitul secolului al XVIII-lea cu opera, concertele publice, manifestările muzicale de la curțile princiare, pierzându-și treptat poziția privilegiată pe care o deținea în timpul lui J. S. Bach. Tipurile moderne de cantate protestante au texte
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
aducătoare de izbăvire. Cantata religioasă intră în competiție spre sfârșitul secolului al XVIII-lea cu opera, concertele publice, manifestările muzicale de la curțile princiare, pierzându-și treptat poziția privilegiată pe care o deținea în timpul lui J. S. Bach. Tipurile moderne de cantate protestante au texte mixte și corale complete, cu texte biblice. Prin cantatele religioase ale lui Mendelssohn se poate spune că se continuă istoria genului de după Bach. 6. Pasiunea<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Pasiunea”, 140182. footnote> este un
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
XVIII-lea cu opera, concertele publice, manifestările muzicale de la curțile princiare, pierzându-și treptat poziția privilegiată pe care o deținea în timpul lui J. S. Bach. Tipurile moderne de cantate protestante au texte mixte și corale complete, cu texte biblice. Prin cantatele religioase ale lui Mendelssohn se poate spune că se continuă istoria genului de după Bach. 6. Pasiunea<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Pasiunea”, 140182. footnote> este un gen muzical insuficient definit, dar foarte apropiat de Oratoriu care se inspiră
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]