3,764 matches
-
Latacunga -, trecea Încă o dată În revistă amintirile, evocînd chipurile bărbaților pe care-i iubise și Întorcîndu-se la zilele fericite din hacienda de lîngă Cotopaxi sau la frumoasa călătorie pe care o făcuse cu Germán de Arriaga În primăvara cînd căutau capela ascunsă În care voiau să se căsătorească. Toată acea fericire rămăsese pentru totdeauna În umbră și ea știa asta, dar Încă nu era În stare să-și explice de ce. Aproape un an mai tîrziu muri tatăl ei, iar la Înmormîntare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu totul absentă. Acea rochie de mătase gri pal cu dantelă neagră la gît și la manșete i-o dăruise Germán de Arriaga În urma unei fabuloase nopți de dragoste și o Îmbrăcase pentru prima oară cînd călătoriseră la Aranjuez, căutînd capela unde urmau să se căsătorească o lună mai tîrziu. Încă Își mai amintea neliniștea care o cuprinsese cînd intrase În bisericuță, neliniște motivată de faptul că știa că urma să „oficializeze” fericirea acelor momente, transformînd-o, dintr-un sentiment spontan, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ca atunci când puștoaicelor, după Îmbrățișări amoroase, li se Înfundă urechea de bătăile repezi ale inimii. La Început florile fură azvârlite una câte una, apoi În buchete, apoi jerbele trimise din mână‑n mână, ca la o clacă de flori, de la capelă până‑n zona cimitirului săracilor, unde brusc se răreau crucile și unde lespezile de granit și monumentele de bronz luau locul Însemnelor de piatră și al crucilor de lemn putred. Și nimeni nu va ști vreodată ce anume Îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
În pântece Îi Înflorea, ca dintr‑un bulb, o necunoscută plantă otrăvitoare. Enciclopedia, Într‑unul din paragrafele finale, relatează și despre desfășurarea ceremonialului Înmormântării, numele preoților care i‑au cântat Prohodul, descrierea coroanelor, lista celor care l‑au Însoțit de la capelă, numărul lumânărilor aprinse pentru sufletul lui, textul ferparului din Politika. Discursul ținut de Nikola Bešević, vechiul lui coleg de la Direcția de cadastre („Tovarășul Djuro a slujit patria cu cinste atât Înainte de război, apoi În timpul ocupației, cât și după război, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fac făraș, el se bagă în gunoi, schelălăie, sună frate-meu, nu vii? hai, acum te-ai sculat, vin în 20 de minute, scoală-te, Prințesă! da... și eu trebuie să merg să stau cu câinele, mama se duce la capelă și trebuie să-l scot afară, hai mai repede că m-așteaptă tata, doar își pune papucii și ieșim, cum am dormit, așa plecăm, ei, cine-și dă seama? Mișto! 4 sticle goale de vin, șoseta cu tutun în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
detașat de victoriile sale ca un premiant de carieră. Trăiesc atârnată de gâtul lui ca o cunună uscată de lauri. 8. A murit și bunica. Și tot În august. Doar eu și Szántó vegheam sicriul. Prin ușile larg deschise ale capelei se vedea cimitirul inundat de flori și verdeață: 6 August. Sezonul de băi nu era Închis Încă, dar lumina verii era mult mai blândă. Schimbarea la Față era, de când mă știu, Începutul toamnei. Cireșul din livadă, Înalt, bătrân, era primul care Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
faci saltea la vun partid? Păi, să te ocupi cu arta la noi e moarte curată. Dacă nu ești pictor de bisericii, ca nepotu' meu. El nu-și bate capul ca Michelangelo, modelul lui totuși, dar pe stil ortodox, cu Capela Sixtină pe care și noi am văzut-o. Enoriașii cu dare de mână ajung tocmai sus pe pereții bisericilor fără probleme și fără nici o aprobare. Legea gravitației e suspendată În acest caz și ajungi pe post de sfânt În funcție de danie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
al "Coloniei române" (instituționalizată astfel încă din perioada interbelică și constituită din persoane originare din România care s-au stabilit, din varii motive, în Austria). Sediul respectiv funcționa astfel în aceeași clădire în care se desfășurau slujbele religioase într-o Capelă special amenajată de Patriarhia română. În clădirea respectivă (Lovelstrasse 8), a fost și sediul "Societății România Jună", vatră spirituală și simbol național pentru studenții români care studiau la Viena, Societate din care a făcut parte și Mihai Eminescu. De aceea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
spune. — M-ai cam obosit, spune încet Comandantul, începînd să numere chiștoacele strivite din scrumieră, fără să mai pun că azi am fumat deja cît pentu o săptămînă. Deci ne-am înțeles, spune Regizorașul, privind la stema Republicii Socialiste de pe capela lui Santinelă, la o adică o să le arătăm noi cum se pune mîna pe putere. Dacă spuneți că la dom’ Comandant totul e cu chiu cu vai, că nu se lasă nicicum convins, spune Santinelă, o să vă rezolv eu cumva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Criticului literar nu-i rămâne decât să exclame, contaminat: „Monoton montaj, mon Dieu!“ Mihai Samson Petrescu, la rândul lui, oferă un recital de monolingvism, într-un stil, e adevărat, mai jucăuș, dar suferind de aceeași inconsistență literară: „capelmaistru capelan / - din capelă-n / capitală - / capișonul capitat / cap și (punct) și iar la cap // capra cu capriț capsată / capie fără / căpăstru / căpcăun cu căpeneag / capăt (punct) și de la cap // capsoman captând captură / capiște făr de / capitel / cap la capăt în capcană / cap și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
glas, preotul ne-a Împărtășit cea mai mare părere de rău a sa: i-ar fi plăcut ca poetul romantic Sándor Petőfi și Júlia Szendrey, fiica administratorului domeniilor Károlyi din Ardud, să se fi cununat În această biserică, nu În capela cetă ții. Înțelegea Însă că, intendentul contelui locuind chiar În incinta for tăreței, după ce s-a opus energic acestei căsătorii, văzînd că nu o scoate la capăt nicicum cu fiică-sa, și-a dat consim ță mîntul, rînduind pînă la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
că moartea este o adevărată mană cerească pentru om. De-atunci nu m-am mai temut niciodată de moarte. Copil fiind, chiar îmi părea rău că nu voi putea supraviețui morții mele, măcar un pic, atât cât ține drumul de la capelă până la groapă, ca să aud și eu, în sfârșit, vorbindu-se foarte frumos despre mine, adică rostindu-se adevărul gol-goluț. Este o satisfacție deosebită să vezi atâta lume care o viață întreagă te-a ponegrit, te-a urgisit, și acum, obligată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bașca lecțiile de echitație... M-am gândit chiar că ar trebui să-l vând, dar poți să vinzi un cadou? Să i-l trimit lui Majed? Dar unde Dumnezeu o fi Majed?... Între timp, Antu a gestionat fericit înălțarea unei capele în curtea căsuței mele. Este o bijuterie arhitectonică, futurístă rău de tot. Am lucrat un an la schițele ei. Am amestecat stilurile maramureșean și moldav și a rezultat un fel de mini-bisericuță de poveste. I-am școlit pe meșterii băștinași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
proveniți din vânzarea vreunui tablou din expozițiile prin care mai am expuse lucrări. Sunt la cheremul toanelor iubitorilor de artă. M-am îndrăgostit pur și simplu de pictura murală. Dar nu știu altceva despre ea decât faptul că pictura unei capele este, ca și cea a unei biserici, o frumoasă poveste care începe cu Geneza sau Răstignirea, continuă cu apostolii, cu patimile lui Hristos, cu păcatele oamenilor și, în sfârșit, se încheie cu caznele și suferințele celor sortiți Satanei... Citesc însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
celor sortiți Satanei... Citesc însă mult, încerc să joc rolul autodidactului. Am vizitat în ultimul timp multe mănăstiri și biserici creștine, peșteri cu picturi murale, am discutat îndelung cu pictori din multe așezăminte religioase. Am însă o problemă: sfinții din capela mea nu respectă niciun fel de canon. Dacă ar mai exista Inchiziția, aș fi hrană sigură pentru pofta rugului. Pictez după schițe aproximative. Pe măsură ce înaintez în proiect, mă îndepărtez foarte mult de schițe. Chiar uit de ele uneori. Ucenicii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
teama mea proverbială de înălțime, pentru că, atunci când urc pe schele vreo patru metri, simt deja că sunt în punctul cel mai înalt al cerurilor la care au acces muritorii. Habar n-am până în ce punct voi ajunge cu proiectul acestei capele. S-ar putea ca într-o bună zi să scriu pe frontispiciul ei ceva în genul: "Iată cum nu trebuie zămislită o capelă..." Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cerurilor la care au acces muritorii. Habar n-am până în ce punct voi ajunge cu proiectul acestei capele. S-ar putea ca într-o bună zi să scriu pe frontispiciul ei ceva în genul: "Iată cum nu trebuie zămislită o capelă..." Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea îndrăznețe. Lady, ce-i aia stareță? m-a întrebat unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
au acces muritorii. Habar n-am până în ce punct voi ajunge cu proiectul acestei capele. S-ar putea ca într-o bună zi să scriu pe frontispiciul ei ceva în genul: "Iată cum nu trebuie zămislită o capelă..." Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea îndrăznețe. Lady, ce-i aia stareță? m-a întrebat unul dintre ucenici?... De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
n-am până în ce punct voi ajunge cu proiectul acestei capele. S-ar putea ca într-o bună zi să scriu pe frontispiciul ei ceva în genul: "Iată cum nu trebuie zămislită o capelă..." Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea îndrăznețe. Lady, ce-i aia stareță? m-a întrebat unul dintre ucenici?... De ce mă întrebi?... Păi, uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aceeași dragoste și iscusință de aventurile lui Eol? Sau poate că dorința mea nu este decât o nouă vânare de vânt... Am început să am prieteni, să nu mai fiu singură: El-Zorab, țestoasa, familia lui Antu, vântul, marea, sfinții din capelă... Într-o seară stăteam pe țărm. Îl lăsasem pe El-Zorab să zburde în voie, ceva mai departe de mine. Era o încântare să-l vezi cum se juca, aidoma unui copil, cu valurile care ajungeau la țărm. Deodată El-Zorab a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
atunci la picioarele lui Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost atins de cancerul spleenului!"... Uneori îl înțeleg pe Dumnezeu. Nu ne poate lăsa mereu să locuim în preajma sa. Aglomerația L-ar stânjeni... Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea mari... "Lady, dacă nu vă supărați, soția mea zice că dumneavoastră meritați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Hristos și L-aș implora: "Iartă-l, Doamne Dumnezeule, pentru că a fost atins de cancerul spleenului!"... Uneori îl înțeleg pe Dumnezeu. Nu ne poate lăsa mereu să locuim în preajma sa. Aglomerația L-ar stânjeni... Dar e capela mea, orgolioasa mea capelă, dacă nu cumva cineva mă va pedepsi pentru îndrăzneala de a mă trage de șireturi cu sfinții, de a-mi lua libertăți prea mari... "Lady, dacă nu vă supărați, soția mea zice că dumneavoastră meritați să vă iubească și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
încă o dată secolul de aur. Dar niciodată, nicio tehnologie, nicio minune din lume nu va reuși să reclădească atât de fericit pe ruinele sentimentelor unui om... A fost ultima ei epistolă... Din micul port, ochii au început să caute contururile capelei. Era caraghios să solicite informații despre Frații Grimm, într-o lume în care locuitorii permanenți nu depășeau suta de suflete. Welcome to the Cayman Islands suna puțin aiurea, ca și vesela forfotă, atmosfera de vacanță înfrățită cu eternitatea. Acum convorbirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
despre mine. Îi înțeleg. Ce poți crede despre un om care-și închipuie că este fericit doar în compania a două ființe El-Zorab și Molly și a unui obiect: șevaletul? Uneori vorbesc și cu noii mei prieteni sfinții de pe pereții capelei și-i întreb dacă n-ar trebui să te chem, dacă n-ar trebui să încercăm să fim cei mai mari inventatori ai lumii, noi, cei care am putea reînvia sentimentele romantice ale studenției... Încearcă, A, încearcă, mă îndeamnă Marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sentimentele romantice ale studenției... Încearcă, A, încearcă, mă îndeamnă Marele Bronz. N-am găsit nici în ceruri un suflet mai mare decât al lui Z... Încearcă, A. Știi, îmi zice încătușatul Onuț, în viața cealaltă, pe când nu eram sfânt de capelă, eram așa de singur în garsoniera aceea a mea, încât, ca să scap de singurătate, aproape că-mi doream tovărășia securiștilor. Singurătatea este o boală mai mare decât ura. Când urăști, măcar ai pe cineva în preajmă, nu ești singur... Milică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]