278 matches
-
a dobândi forță de muncă ieftină, materii prime ieftine și deschiderea de noi piețe pentru surplusul de produse. Rezultatul este că lumea devine asimetrică din punct de vedere al răspândirii centrelor de putere: un număr limitat de centre (state metropole) capitaliste exploatează vasta majoritate a statelor subdezvoltate. Astfel, decalajul între cele două zone crește progresiv. Teoria dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
capitalistă mondială sau în diviziunea internațională a muncii (Dos Santos 1970). Se pot distinge două abordări distincte (Palma 1980): școala "dezvoltării subdezvoltării" (Frank, Wallerstein) și școala "dezvoltării dependente" (Cardoso, Faletto, Evans). În concepția școlii dezvoltării subdezvoltării, statele periferice au devenit capitaliste încă din momentul cînd a început expansiunea capitalistă, altfel spus, de pe vremea colonialismului (Frank 1966). Sistemul capitalist mondial poate fi cel mai bine descris ca un lanț al extracției surplusului, în care surplusul generat în fiecare etapă, începînd de la relațiile
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sau Împotriva rămășițelor acestor concepții. Ne gândim la marele rol educator al acestei cărți, la faptul că ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești, În lupta Împotriva uneltirilor elementelor capitaliste la țară, punându-și În față cu cruzime un document autentic al vieții de exploatare nemiloasă, pe care aceste elemente caută s-o reintroducă În satul nostru. (Ă). Așa cum apare din paginile Desculților răscoala din 1907 a fost Îndreptată Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al acumulărilor capitaliste din interiorul statelor colonialiste europene, revărsat în exterior, în colonii, atunci când posibilitatea profiturilor era eliminată în plan intern, din diferite motive. La sfârșitul secolului XIX, argumenta Lenin, geografia globală era dominată de către puterile europene care, în virtutea dinamicii capitaliste care le anima, ar fi căutat noi și noi surse de exploatare economică, ajungându-se la un război imperialist global de pe urma căruia ar fi profitat mișcarea revoluționară comunistă (Lenin: 1945). Revoluția leninistă apare deci ca un proces politic, pe când cea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
scurt, se poate afirma că Iugoslavia a căzut în capcana revoluției maghiare, după ce inițial sperase, la fel ca și Uniunea Sovietică, să o utilizeze pentru a-și ameliora propriul capital de imagine în lumea comunistă și, de asemenea, în cea capitalistă. În timp ce Belgradul dorea o Ungarie comunistă adaptată modelului titoist, Moscova urmărea în schimb împiedicarea cu orice preț a ieșirii Ungariei din tabăra socialistă sau "iugoslavizarea" ei, eventualitate care i-ar fi subminat îngrijorător de mult credibilitatea și prestigiul în ochii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dintre statele capitaliste și în premisa conform căreia în fiecare "lagăr" se manifestă o tendință hegemonică a popoarelor mari și puternice de a le domina pe cele mici. Apoi, tabăra socialistă nu putea fi considerată, la fel ca și cea capitalistă, un simplu "bloc militar". Orientarea eminamente "pașnică" și profunda unitate ideologică având ca scop "construirea socialismului" era astfel impardonabil eludată, la fel ca și "contradicțiile" din interiorul lumii capitaliste, împreună cu orientarea internațională agresivă și belicoasă a acesteia (Canja et. al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care își putea testa tezele referitoare la surmontarea "politicii de bloc", RSR inițiind în acest sens relații cu statele din zonă în baza principiului "bunei vecinătăți". Alcătuită din state "mici și mijlocii" aflate "în curs de dezvoltare", socialiste dar și capitaliste, zona balcanică reprezenta un teren ideal pentru afirmarea RSR printr-o politică de cooperare care să transceadă barierele ideologice ale "politicii de bloc" și să evidențieze astfel meritele RSR și ale lui Ceaușescu în promovarea unei lumi noi, conformă noilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care aveau însă o țintă foarte precisă. A fost în discuție așa-zisa problemă a convergenței dintre socialism și capitalism, încercând să dovedească că (sic!) datorită industrializării țării noastre, noi de fapt mergem spre o societate care seamănă cu cea capitalistă. Totodată, a pus în discuție problema rolului tehnicii în construirea socialismului și a tehnicienilor în construirea socialismului, vrând și dând să înțeleagă acestui tânăr inginer că tehnicienii ar trebui să aibă acum un rol mult mai mare pentru că tehnica până la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
reflect? o realitate, dar mai mult de 99�% dintre evreii rom�ni nu aveau pozi? ia privilegiat? a bancherului Drucker/Au? nit ? i �ncercau s? supravie? uiasc? �n �mprejur? ri extrem de dificile. Atitudinea lui Au? nit este similar? celor a amoralit?? îi capitaliste ? i ra? ionamentelor din Occident, evreie? ți sau nu. �n Occident �ns? ele nu puteau fi identificate dup? religie. Mommsen spunea c? antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorit? faptului c? excesele comise sub nazism au dus la cea mai mare dec? dere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trunirea sociali? tilor unguri: �Timpul a trecut de mult peste idealurile economice metafizice ? i abstracte ale lui Karl Marx�. El explică �ns? clar c? nu li se poate interzice muncitorilor de a avea propriile lor organiza? îi sindicale, deoarece �n societ?? ile capitaliste exist? nedrept?? i uria? e. Dup? p? rerea lui Iorga, solu? ia nu trebuie c? utat? �n internă? ionalismul metafizic dep?? it, ci recunoa? terea nevoilor entit?? îi organice, na? iunea. Doar �n cadrul ei pot tr? i, evolua, prosperă ? i s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă. Ceaușescu, el însuși un tip cu puternice tendințe demonstrative, și-a fixat ca obiectiv prioritar industrializarea țării, neglijând agricultură 1 și serviciile și sacrificând, într-un dispreț total față de popor, calitatea vieții acestuia. Statisticile realizate la nivelul țărilor nesocialiste (Chirot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
educatie necesar] în orice situație mai puțin în cazul slujbelor marginale sau de a îmbină responsabilit]țile de a avea copii și cele ale muncii pl]tite. Acest lucru este adev]rât atât în economiile socialiste, cât și în cele capitaliste, deoarece în ambele sisteme economice femeile trebuie s] fac] fâț] responsabilit]ții duble a munci pl]tite și a celei casnice. Contracepția și avortul nu garanteaz] autonomie reproductiv], pentru c] mulți oameni nu își permit s] aib] (și s] creasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se distribuie variabil în spațiu, atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții moderne: capitalistă, comunistă și postcomunistă sau postmodernă) prin recursul la valori și modele tradiționale (religie, viață spirituală, relansarea strategiilor fertilității, nupțilitate mărită etc.) sau moderne. ("Asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atunci harnicul întreprinzător (pentru că întreprinzător leneș e un nonsens) își poate îngădui mica/marea plăcere a achiziționării unei lucrări de artă. Dar, vai, cît de puțini sînt acești semeni care, într-o structură statală atît de la începuturile ei, din nou capitalistă, încearcă nelucrativa "slăbiciune"! Pentru a ajunge ei la tine (în expoziție sau în atelier), pentru a ajunge tu la ei (în sediul firmei) e necesară o inimaginabil de complicată strategie comportamentală. Terminată în rateuri. De la care se poate pleca iar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
susținea limitarea cuantumului prelevărilor fiscale doar pentru finanțarea activităților considerate tradiționale (apărare, justiție) și evitarea celor ce puteau influența funcționarea mecanismelor pieței libere. Mutațiile survenite pe fundalul primului război mondial și crizei economice mondiale din 1929-1933 și al dezvoltării societății capitaliste industriale, confruntate cu fenomene dereglatoare de tipul crizelor, șomajului etc., au determinat reconsiderarea și amplificarea funcțiilor statului, dar și a cheltuielilor publice, respectiv a impozitelor din care se finanțează acestea. Constatăm, astfel, că de mai bine de un secol statul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai ales că mai existau activități considerate a avea un caracter privat În agricultură, cooperație sau un sector semiliber care făcea posibilă apariția unor venituri private impozabile, dar prelevările fiscale În țările socialiste au fost mai mici decât În cele capitaliste. Bugetele țărilor respective erau alimentate În principal prin prelevările din beneficii, care constituiau un transfer la bugetul de stat al marjei dintre cost și prețul de vânzare al bunurilor. Aceste prelevări nu pot fi comparate cu impozitul pe veniturile societăților
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o parte (o mică parte doar) a acestui proces. Resentimentele nu puteau fi îndreptate numai împotriva lor. (Să ne amintim printre altele cuvintele lui W. H. Vanderbilt: La naiba cu naționalul ăsta!"). În România, tranziția de la economia națională la cea capitalistă ar putea fi cu ușurință identificată cu minoritatea neasimilată și nedorită. Problemele apărute datorită prezenței unei burghezii străine interpusă între clasele superioare și țărănime au echivalente și în afara României. Cel mai bun exemplu îl constituie dificultățile întîmpinate de chinezi în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru imaginea regimului comunist din Germania de Est. În decembrie 1959, amabsadorul sovietic În RDG comunica plin de tact Moscovei că „prezența În Berlin a unei frontiere deschise și, ca să spunem lucrurilor pe nume, necontrolate Între lumea socialistă și cea capitalistă invită, din păcate, la comparații Între cele două părți ale orașului - iar concluzia nu e Întotdeauna favorabilă Berlinului democrat”. Situația din Berlin avea și avantaje pentru Moscova, ca și pentru ceilalți: orașul a devenit centrul de ascultare și principalul post
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aveau un ideal sau un scop general care să le mobilizeze discipolii. Fascismul, comunismul și războiul fuseseră eliminate de pe continent, Împreună cu cenzura și pedeapsa capitală. Avortul și contracepția erau la Îndemâna tuturor, homosexualitatea era permisă legal și practicată deschis. Ravagiile pieței capitaliste nerestricționate, fie ele globale sau locale, continuau să atragă criticile intelectualilor de pretutindeni, dar, În absența unui contraproiect anticapitalist impunător, aceasta era o dezbatere mai potrivită experților decât filosofilor. Singura arenă În care intelectualii europeni mai puteau Îmbina onestitatea morală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea romanului constă În Îmbinarea elementelor narative: redarea unor tablouri de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în vreme ce comunismul a fost o problemă globală de primă însemnătate, postcomunismul a fost repede catalogat ca o problematică regională, de prioritate secundară. În perioada în care comunismul s-a prăbușit ca sistem geopolitic european (1989-1990), principalele eforturi politice ale lumii capitaliste dezvoltate erau îndreptate deja în alte direcții prioritare, de la construirea NAFTA (1992) și întărirea Comunităților Europene către securizarea Orientului Apropiat și a piețelor asiatice. Nu a fost o simplă conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pătrunderea capitalului occidental în economie (World Bank, 2004). În măsura în care avea o opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă îndepărtarea cât mai rapidă și mai radicală de infrastructura instituțională a organizării socialiste a societății. Or, conform tuturor teoriilor și ideologiilor, esența acestei infrastructuri consta în două instituții: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru a o considera o schimbare de paradigmă. În esență, ea constă în înlocuirea paradigmei „îndepărtării de comunism” cu paradigma „binefacerilor capitalismului”, care impune ca măsură a tranziției postcomuniste capacitatea de dezvoltare socială și economică a societăților postcomuniste devenite, deja, capitaliste. Saltul este radical. El a fost consemnat științific prin includerea tranzițiilor postcomuniste în problematica generală a dezvoltării (Pleskovics, Stern, 2001), prin consacrarea constatării empirice că nu există diferențe notabile între tranzițiile bazate pe terapia de șoc și cele graduale, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de capitaliști. Ceea ce le lipsea acestor oameni, cel puțin o parte dintre ei fiind, probabil, purtători ai ethosului capitalist (Sandu, 1996, 1999), era tocmai capitalul. Către jumătatea primului deceniu al tranziției, România crease o economie de piață, dar nu una capitalistă. Aproape 40% din populația ocupată a societății românești lucra în agricultură, în sistem privat. Cea mai mare parte a consumului populației era asigurat de un sistem de piață, dominat de comercianți privați. Dar producția și finanțarea acesteia se aflau încă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]