327 matches
-
identificată palat abațial, latura nordică a clădirii identificate la vest de turnul-fântână, spațiului de la est de refectoriu, suprafața totală investigată fiind de 350 m2. Principalele descoperiri constau din amprenta unei bărci (lotcă), datată în secolul al XII-lea; fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment), la care se adaugă ceramică fină și uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete.
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
bolta. Coloana egipteană era foarte înaltă și construită din piatră. Avea nu numai un rol funcțional, acela de a susține construcția, dar și unul estetic. Coloana era viu colorată și inscripționată cu hieroglife. Uneori fusul coloanei imita tijele florale, iar capitelul imita floarea de lotus sau de palmier, sau capete de zeițe (Hathor, Isis). Cele mai cunoscute temple sunt: Acestea erau construcții complexe, de mari dimensiuni, destinate faraonilor și membrilor familiei regale, care îndeplineau și funcția de templu de cult și
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
utilitară, un obiect de interes arhitectural. Particularitatea castelului de apă rezidă în arhitectura sa, care disimulează scheletul de beton armat, printr-o ordonanță clasicizată, mult simplificată. În ansamblul său, compoziția arhitecturală respectă cele trei elemente ale oricărui ordin - bază, fus, capitel, succesiune frecvent întâlnită în toate categoriile de clădiri publice. Parterul este tratat drept soclu al clădirii. Partea principală, dezvoltată pe patru niveluri, are ca element arhitectural principal pilastrul, aflat decroșat în fața fiecărui stâlp al structurii. Legăturile dintre pilaștri se fac
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
o strană arhierească precum și tabloul ctitorilor pictat în ulei pe pânză. Biserica are formă de navă (corabie). Acoperișul este în formă de șarpantă învelit cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale, dispuși simetric, deasupra cărora se află un brâu alcătuit din mai multe linii drepte. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu mural, dințat la bază. Biserica are trei ferestre: câte una pe fiecare parte a naosului și una
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
nu a fost pictată, pe pereții ei aflându-se icoane pictate în ulei pe lemn în stil bizantin, aparținând secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de tei cu 8 colonete verticale, cu baze și capiteluri ornamentate cu ramuri și frunze de viță de vie, sculpturi aplicate și poleite cu aur. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în secolul al XIX-lea și au rame poleite cu aur. Ușile împărătești sunt sculptate cu ramuri și frunze poleite
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
din România. A întocmit peste 200 de proiecte pentru diferite edificii. A contribuit la Palatul Administrativ al Prefecturii Timiș, construit între 1938 - 1943 sub conducerea constructorului Constantin Purcariu, intr-un stil arhitectural modern, combinat cu elemente decorative arhaice la fațadă, capitelurile corintice fiind sprijinite pe coloane lucrate în terasit. Clădirea a fost proiectată inițial în 1933 de arhitectul Matthias Hubert și colaboratorii săi, Cornel Liuba și Edmund Stanzel Corneliu Liuba pentru Școala de fete „Sofia Imbroane”. Schimbându-i-se destinația, Victor
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
iar pe laturile de sud și nord cele ale sfinților ierarhi români Sava Brancovici și Calinic de la Cernica. Impresionează, de asemenea, modul în care arhitectul Toma T. Socolescu a tratat fațada bisericii, căreia i-a aplicat două coloane înalte, cu capiteluri în stil tradițional, care sprijină o arcadă amplă pe care sunt zugrăvite chipurile Sfinților Apostoli Petru și Pavel și ale Sfinților Evangheliști, în frumoase ornamentații florale. Pe frontispiciu se află un medalion cu Sfântul Pantelimon, executat în mozaic. După încheierea
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
de biserică, spre sud-vest, prevăzută și ca intrare în curtea bisericii. Este construită pe două nivele din cărămidă subțire la nivelul inferior și din cărămidă groasă la nivelul superior. Nivelul superior are ferestre mari construite din stâlpi de lemn cu capiteluri. Acoperișul este construit din tablă neagră vopsită. Clopotul cântărește 500 Kg și a fost adus în anul 1924. Clopotnița a suferit stricăciuni în urma cutremului din 1940 la nivelul superior (preot Marin Cilă). În anul 1997 (preot Nicolae Ion) este tencuită
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
și alte două turnuri octogonale mai mici, cu baze asemenea, ce flanchează vestibulul la fațadă. Pronaosul este acoperit cu o bolta cilindrica care se reazemă pe o galerie de arcade în registrul superior suprapusa peste arce sprijinite pe coloane cu capiteluri decorate, în registrul inferior. Interiorul este impunător prin dimensiuni. Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează culorile. Catapeteasma, amvonul și stranele sunt din lemn sculptat. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, măi scund decât pronaosul cu trei arcade
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
Lumină naturală, filtrată prin vitralii, estompează culorile. Catapeteasma, amvonul și stranele sunt din lemn sculptat. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis, măi scund decât pronaosul cu trei arcade semicirculare frontale, înălțate, sprijinite pe coloane cu socluri și capiteluri decorate floral. Fațadele au pe toată înălțimea un parament cu asize înguste marcate cu rânduri de cărămidă aparentă în culoare deschisă, alternate cu fâșii tencuite. La înălțimea pridvorului există un brâu care împarte fațadele bisericii în două registre inegale. Cel
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
nouă intrare. Cadrul acestei uși este format din baghete dreptunghiulare încrucișate și alte ornamente florale. Bolta pronaosului și cupola naosului prezintă ornamente arhitecturale formate din torsade de piatră cioplită în formă de arce simple și încrucișate, încadrând două calote, panouri, capiteluri și scuturi unice specifice Solcii, prin amplasare și măiestrie. În altar se află cele două nișe: diaconiconul și proscomidiarul. Un element specific al bisericii din Solca este tainița (camera tezaurului), unde se pătrunde printr-o ușă de fier camuflată de
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
trei părți. Din punct de vedere decorativ, pridvorul este partea cea mai elaborată în ansamblul construcției. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Stâlpii sunt și ei sculptați puternic cu fus răsucit, bază și capitel, după model preluat din arhitectura de zid din zonă. Semnificativ de remarcat locul pisaniei peste intrarea în pridvor și semnăturile meșterilor dulgheri pe dosul fruntarului, încă o dovadă a atenției deosebite acordate pridvorului în ansamblul construcției. Toate aceste eforturi de
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
dimensiuni mai reduse și se termină în formă de arc. Ușa de intrare se deschide în două canate de lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de plan dreptunghiular, are douăsprezece coloane rotunde, canelate, cu capiteluri de acant. Arcele sunt în acoladă, iar tavanul este făcut din scândură. Sub acest foișor se află o pivniță, care, un timp, a funcționat ca osuar. Prin programul său iconografic, bolnița se integrează perfect în întregul ansamblu al mănăstirii gândit
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
DC, Memorialul Lincoln, Jefferson Memorial etc. Multe dintre aceste edificii cuprind coloane grecești .Coloane grecești sunt împărțite în trei stiluri : doric , ionic și corintic.Toate cele trei împărtășesc aceeași coloana cutată. Ce diferă este partea de sus , ceea ce se numește capitelul coloanei . Soclul (fundația) este alcătuit din: stereobat (baza), krepis (treptele). Solul pe care se întinde fundația are o parte vizibilă, numită euthynerie. Treaptă superioară se numește stylobat și reprezintă fundamentul pe care stau coloanele. • doric, elaborat în perioada arhaică, se
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
arhaică, se carcterizeaza prin robustețe forme puternice și decorații sobre. • ionic, elaborat în aceeași perioada, este mai bogat decorat și are proporții mai zvelte și elegante. • corintic, apărut mai târziu, la sfârșitul perioadei clasice, este asemănător cu ionicul, dar are capitelul mai bogat decorat. Grecii au construit temple impresionante , precum și trezorerii , stadioane și teatre .Templele și teatrele grecești reprezentau clădiri mărețe ale Greciei antice. Templele erau construite pe piloni, fiind alcătuite din structuri rectangulare închise, cu acoperișuri joase, ce se sprijineau
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
pe coloane. Teatrele erau prevăzute cu locuri pentru șezut (gradene), amplasate circular și pe niveluri diferite (trepte). Arhitectură grecească a moștenit numeroase elemente din culturi și timpuri diferite. Coloana dorică a apărut pentru prima dată pe teritoriul Greciei antice îmbinând capitelul micenian cu o coloana verticală de formă conică, în stilul arhitectural al egiptenilor, cu care grecii au avut legături strânse încă din sec. VII i.Hr. Coloana dorică a fost apoi înlocuită cu coloana ionică, originară din Asia Mică. Prima coloana
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
legături strânse încă din sec. VII i.Hr. Coloana dorică a fost apoi înlocuită cu coloana ionică, originară din Asia Mică. Prima coloana corintică se află în templul lui Apollo Epicurius din Bassae. Ea pornește de la stilul ionic, însă reprezintă un capitel floral elaborat. Acest stil a devenit popular odată cu dezvoltarea civilizației române.Arhitectură Greciei antice ilustrează interesul grecilor pentru organizarea orașelor-state, realizarea de construcții funcționale pentru necesitățile lor materiale și spirituale și stabilirea unor principii estetice. Poate cel mai faimos templu
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Marie Joseph, ducele de Trémoïlle, familie în sânul căreia se găsește și astăzi castelul Serrant. Acesta se preocupă de restaurarea castelului, încredințându-i proiectul lui Lucien Magne: din această epocă datează anumite completări ca: balustrada ornată cu ""pots à feu"", capitelurile ce împodobesc ferestrele de la etajul al doilea și blazonul familiei La Trémoïlle ce se găsește deasupra intrării principale. Astăzi castelul este o reședință privată ce aparține prințului și prințesei de Merode, descendenți ai familiei Trémoïlle. Cu acest titlu, ei sunt
Castelul Serrant () [Corola-website/Science/315478_a_316807]
-
ivorie brodată cu fire de aur, fiind separat de un "parochet" (cortină) greu de culoare roșu carmin, brodat și el. "Bima" (podiumul de pe care se citește Tora) este situată în fața Chivotului, înconjurat de patru coloane din lemn fin sculptat, cu capiteluri compozite, pe care se află felinare.
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur de un călugăr de la Putna. Pilaștrii și capitelurile turlei, cât și chenarele ferestrelor, sunt printre ultimele elemente de decorație gotica din Moldova. Biserică era inițial acoperită cu șindrila, dar în a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a pus învelitoare de tablă. Biserică nu este pictată
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
din dreapta și lumea cerească sugerată de această deschidere luminoasă. Scena cu cele trei personaje primește lumina soarelui venind din stânga, în timp ce scena biciuirii este luminată de o sursa de lumină puternică și misterioasă, venind de sus și din dreapta, ascunsă în spatele unui capitel. Această repartizare a luminii, care alungă toate zonele de umbră, face ca scena să se desfășoare într-o atmosferă de neliniște și mister.
Biciuirea lui Cristos (Piero della Francesca) () [Corola-website/Science/321942_a_323271]
-
la stânga navei centrale, la parter, se aliniază câte un rând de coloane din granit, aduse de la Efes. Nișele circulare de la colțurile spațiului central posedă opt coloane de porfir provenite de la Baalbek. Cea mai mare parte a coloanelor se termină cu capiteluri bizantine composite, ornate cu frunze de acant. Monogramele cuplului imperial, Justinian și Theodora sunt gravate pe fața și spatele capitelurilor. În total, biserica posedă 107 coloane, din care 40 la parter și 67 la etaj, la galerii. Cele mai înalte
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
colțurile spațiului central posedă opt coloane de porfir provenite de la Baalbek. Cea mai mare parte a coloanelor se termină cu capiteluri bizantine composite, ornate cu frunze de acant. Monogramele cuplului imperial, Justinian și Theodora sunt gravate pe fața și spatele capitelurilor. În total, biserica posedă 107 coloane, din care 40 la parter și 67 la etaj, la galerii. Cele mai înalte coloane de la parter măsoară 20 de metri înălțime, au un diametru de aproape 1,5 metri și o greutate de
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
statuia. La origine coloana era alcătuită dintr-o bază înaltă peste care se ridica fusul alcătuit din opt tamburi suprapuși din porfir, fiecare prevăzut în partea inferioară cu un cerc cu frunze de laur. La vârf se termina cu un capitel și un soclu peste care era așezată o statuie a împăratului, reprezentat drept zeul Apollo-Helios. Impăratul ținea o lance în mâna dreaptă și o sferă în mâna stângă. Pe cap purta o coroană cu șapte raze ce sugerau pe cele
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
iar cele de bronz au fost topite. Pe parcursul existenței sale aproape bimilenare, coloana a cunoscut o serie de deteriorări și alte și chiar un incendiu al cartierului înconjurător. O furtună din toamna anului 1150 a prăbușit statuia multiseculară din vârf, capitelul și trei tamburi. Împăratul bizantin Manuel I Comnen (1143-1180) a ordonat restaurarea monumentului și înlocuirea statuii cu o cruce. Astăzi, desigur, nu mai există nici crucea. Intr-o altă situație a trebuit reînlocuit un tambur superior și capitelul din vârf
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]