1,468 matches
-
în toate culturile, o postură sacră și sunt asimilate cu coarnele animalului, care îi permit să primească energia cosmică. Prin acest gest magic, subiectul își reîncarcă atât trupul, cât și sufletul. În timp ce brațele lăsate în jos semnifică pierderea de energie, capitularea, deziluzia («mi-au căzut brațele»). Simbolistica brațelor mai are și alte interpretări, în funcție de distincția stânga-dreapta, ce funcționează în mod tradițional în ezoterism. Brațul drept este cel care acționează, care comandă, care asistă (a fi mâna dreaptă a cuiva), care ține
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu o prea avantajează. ― Serios, domnule Stephanides, pentru o familie ca a dumneavoastră, cu copii mici, nu sunt sigură că e cea mai bună... Oricum, Înainte să termine ce are de spus, Milton Își ridică brațele Într-un gest de capitulare. ― Nu trebuie să-mi arătați mai mult. Cu anexe părăginite sau nu, o s-o iau. Urmează o pauză. Domnișoara Marsh zâmbește cu gingiile ei pe două nivele. ― Minunat, domnule Stephanides, spune ea fără entuziasm. Desigur, totul depinde de aprobarea creditului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fel făcură și lunetiștii, care nu mai încercau zadarnic să crape tablele noastre. O voce autoritară bubui apoi din acele boxe din care cu cinci minute înainte explodau ritmurile haotice: Aici este Armata! După codul de luptă, aveți dreptul la capitulare! Prin urmare, aveți trei minute să vă predați și să îi eliberați imediat pe piloții elicopterului pe care l-ați doborât! Altfel, suferiți consecințele acțiunilor voastre! Vocea de bariton se opri, lăsând în urma ei numai tăcere și așteptare. Ne puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ce s-a produs la 8 octombrie 1877, în ultima zi a sărbătorii musulmane a bairamului 248. După câteva zile bombardamentele rusești asupra Sulinei au încetat, Rusia dorind să evite complicațiile politice în legătură cu Comisia Europeană a Dunării, astfel că, până la capitularea cetății Plevna, în Dobrogea s-a menținut o stare de acalmie. Pentru asigurarea securității trupelor ce încercuiau Plevna, s-a decis ocuparea cetății Rahova, situată la jumătatea drumului dintre Plevna și Vidin 249. Rahova a fost eliberată la 9 noiembrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
După căderea Rahovei, blocada trupelor româno-ruse asupra Plevnei este completă. În aceste condiții, la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar fără succes. În aceeași zi, către orele 14, a fost nevoit să dea ordinul de capitulare a armatei otomane 251. Pierderile armatei otomane s-au ridicat la 6 000 de morți și de răniți, 77 de tunuri și 34 000 de prizonieri, în frunte cu mușirul (generalul) Osman Pașa, care s-a predat generalului român Mihail
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
251. Pierderile armatei otomane s-au ridicat la 6 000 de morți și de răniți, 77 de tunuri și 34 000 de prizonieri, în frunte cu mușirul (generalul) Osman Pașa, care s-a predat generalului român Mihail Christodulo Cerchez 252. Capitularea Plevnei a deschis calea armatei ruse spre Balcani, aceasta înaintând pe trei direcții spre Adrianopol. Concomitent, armata română a încercuit cetățile Vidin și Belogradcic și a asigurat garnizoane în cetățile: Nicopole, Rahova și Lom-Palanka, oferind posibilitatea trupelor rusești de acolo
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
adăugau cele ale: bulgarilor, bosniacilor și albanezilor ce luptau pentru eliberarea de sub dominația otomană. În aceste condiții, guvernul otoman a fost obligat să ceară încheierea unui armistițiu, la 19 ianuarie 1878, acesta fiind semnat la Kazanlâk 258. Încă din momentul capitulării Plevnei, Rusia și-a anunțat partenerii din cadrul alianței celor trei împărați (Germania și Austro-Ungaria) asupra condițiilor ce dorea să le impună Imperiului Otoman la semnarea păcii: recunoașterea independenței României, Serbiei și Muntenegrului, autonomia unui principat bulgar cu granițe ce urmau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fără să simtă vreo durere În afara disconfortului de a sta mereu În aceeași poziție, cu băieții care aprindeau focul și umbra lui alungindu-se peste corturi, fu cuprins iar de sentimentul că ar putea accepta tacit viața asta de plăcută capitulare. Ea era foarte bună cu el. După-amiază fusese crud și nedrept. Era o femeie de treabă, minunată chiar. Și tocmai atunci Își reaminti că era pe moarte. Gândul Îl izbi dintr-o dată; nu ca o rafală de vânt sau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
câți îi mai rămăseseră, Don Miguel capitulează, la 26 mai 1834, la Evora Monte, dând o proclamație armatei sale, în care explică de ce a fost aproape silit să pună capăt unui război fratricid, care durase aproape doi ani. În condițiile capitulării se menționa și dreptul pe care-1 aveau "migueliștii" de a se întoarce nevătămați la casele lor. Dar amănuntul acesta a indignat grupul de revoluționari de la Lisabona. Și când, în seara de 27 mai, Don Pedro se afla la Teatrul San
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
inamic învins. Îl vânau cum se vânează lupii și orice ofensă anterioară, orice crimă, era pedepsită cu o moarte fără judecată. Învingătorii, socotindu-se exponenții unei suveranități absolute, au plătit însutit tot ceea ce primiseră". Războiul civil, în loc să se curme prin capitularea de la Evora-Monte, se continuă mulți ani. Portugalia rămâne, de atunci, zdruncinată, lipsită de unitate, pradă ușoară societăților secrete. Înfrângerea lui Don Miguel n-a însemnat numai abolirea monarhiei legitime, ci, îndeosebi, orientarea Portugaliei pe o cale antitradițională, în care masoneria
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
discuții cu Guvernul, s-au mulțumit cu intrarea în Consiliul de miniștri a lui Tamagnini Barbosa considerat un sincer "sidonist" și omul de încredere al armatei. Prezența lui Barbosa în noul guvern indispune vechea lume democratică, fiind privită ca o capitulare în fața presiunilor armatei; Guvernul, așadar, nu avea sorți de durabilitate. Curând, însă, chiar militarii se conving că Barbosa îi trădează și că face tot ce-i stă în putință ca să zădărnicească realizarea planurilor Juntei. Tamagnini Barbosa încurajează câteva manifestații muncitorești
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
gest, lăsase cale liberă propriei supuneri? Și se întreba dacă ochii scânteietori ai tinerei și gura sa mândră, pe care o văzuse coborându-se într-o grimasă de repulsie în fața burgundului, ar fi știut, în schimb, să exprime cândva abandonul, capitularea în fața dorinței sale impetuoase. Avea să fie a lui, nu știa cum, dar avea să fie a lui, mai devreme ori mai târziu, avea să-i arate de ce era în stare, avea să-i cucerească până la urmă admirația și, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ar continua să facă afaceri până la ultima suflare, Însă Elya nu era așa, nu era atât de mărginit. Elya nu se lăsa până la urmă dominat de considerente de afaceri. Nu se afla În acea condiție mecanică, de insectă - așa o capitulare, așa un dezastru de insectă pentru ființele umane. Chiar și acum (acum poate mai mult ca niciodată) Elya era abordabil. De fapt, Sammler nu observase asta la timp. Ieri, când Elya a Început să vorbească despre Wallace, când a Înfierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
prezentarea succintă a unor momente istorice din existența Vietnamului. Vietnamul a făcut parte din Indochina Franceză, devenită colonie franceză în 1893, alături de Cambodgia și Laos. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Vietnamul a fost ocupat de japonezi, dar după capitularea Japoniei, în 1945, organizația Viet Minh a proclamat aici Republica Democrată Vietnam. Dezlănțuind primul război din Indochina, francezii au ratificat, în anii 1949-1950, tratate prin care recunoșteau Vietnamul, Cambodgia și Laos ca state, dar în cadrul Uniunii Franceze, cele trei țări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acuzându-se reciproc de încălcarea lui, dar trupele americane din Vietnam fuseseră substanțial retrase. Sfârșitul războiului vietnamez s-a realizat neașteptat de repede. Vietnamezii din Nord au hotărât în 1975 să invadeze Sudul, după care Vietnamul de Sud a decis capitularea sa în câteva luni. În 1976, cele două state vietnameze s-au unit formând Republica Socialistă Vietnam. În 1995, S.U.A. au restabilit relațiile cu Vietnamul unit. Cunoașterea datelor istorice prezentate mai sus mi-a folosit la pregătirea acțiunii mele diplomatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ca cinci sute de oameni cu vază, aparținând marilor familii din Granada, să-i fie lăsați ostateci pentru ca el să-și poată introduce trupele în oraș fără a se teme de vreo capcană. Iar noi avem tot interesul ca această capitulare să se petreacă fără nici o violență. Liniștiți-i și pe ceilalți, spuneți-le că vor fi bine tratați și că totul se va petrece foarte repede. Informația le-a fost comunicată tuturor fără a provoca altă reacție în afara câtorva murmure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
duc cu gândul nu atât la Yahya, cât la vizirul al-Mulih. Căci atunci când negociase, după cum ne-a explicat îndelung, salvarea văduvelor și a orfanilor Granadei, omul ăsta nu se uitase pe sine însuși: el căpătase de la Ferdinand, ca preț al capitulării pe care atât de dibaci o grăbise, douăzeci de mii de castilieni din aur, adică aproape zece milioane de maravedis, cât și domenii foarte întinse. Alți dregători ai regimului s-au împăcat și ei fără probleme cu stăpânirea creștinilor, rumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
petreacă noaptea în orașul nostru, preferând să se întoarcă la Santa Fe înainte de apusul soarelui, însă neîncrederea sa, la urma urmei cu totul de înțeles, nu era însoțită de nici o măsură nedreaptă sau discriminatorie, de nici o violare a tratatului de capitulare. Solicitudinea lui Ferdinand, sinceră sau afectată, era de așa natură încât creștinii care vizitau Granada le spuneau musulmanilor: „Sunteți acum mai dragi inimii suveranului nostru decât am fost vreodată noi înșine“. Unii mergeau până acolo încât spuneau, cu extremă rea-voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
părăsiți țara spre a căuta refugiu altundeva?“ De acum, veți avea iadul drept locuință. În acel an de încercări și de sfâșieri se termina răgazul de trei ani acordat granadinilor pentru a alege fie supunerea, fie pribegia. Potrivit acordului de capitulare, mai aveam vreme până la începutul anului creștin 1495 ca să ne hotărâm, dar cum traversarea mării spre Maghreb se dovedea riscantă începând cu luna octombrie, era mai bine să plecăm primăvara sau, cel mai târziu, vara. Aceluia care voia să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nici de pace, nici de Cartea Sfântă, căci nu despre asta e vorba și nu la asta se gândesc stăpânii noștri. Încă de pe vremea când eram copii, nu izbutisem niciodată să susțin o discuție în fața Iscoditorului. Răspunsul meu aducea a capitulare: — Văd totuși un interes comun între stăpânul tău și al meu: nici unul, nici celălalt n-ar vrea să vadă imperiul lui Carol Quintul întinzându-se peste întreaga Europă, și nici peste Berberia! Harun a zâmbit. — Acum, că vorbim aceeași limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
evident În săptămînile următoare. Barcelona trecuse În puterea sindicatelor anarhiste. După zile de tulburări și de lupte de stradă, În cele din urmă a circulat zvonul că cei patru generali rebeli fuseseră executați În castelul Montjuïc, la scurt timp după capitulare. Un prieten al lui Miquel, un ziarist britanic care fusese de față, a spus că plutonul de execuție era alcătuit din șapte oameni, dar că, În ultima clipă, cîteva duzini de milițieni s-au alăturat festinului. CÎnd s-a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
au vrut să creadă că acela fusese finalul conflictului, că trupele fasciste nu aveau să ajungă niciodată la Barcelona și că rebeliunea urma să se stingă de la sine. Era doar aperitivul. Am aflat că Julián era la Barcelona În ziua capitulării lui Goded, cînd am primit o scrisoare de la Irène Marceau, care ne povestea că Julián Îl ucisese pe Jorge Aldaya În cursul unui duel În cimitirul Père Lachaise. Chiar Înainte ca Aldaya să-și dea ultima suflare, un telefon anonim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
aflat În ziua de 2 mai 1945, nu prea am mai avut lupte cu ei. Se retrăgeau și distrugeau armamentul, Îl aruncau de o parte și de alta a drumului, ici-colo se mai auzeau tunuri. Când ni s-a comunicat capitularea ne-a dus Într-o pădure numai de brad, eram plini de păduchi, ca de pe front, de, și am rămas acolo În refacere. Luna aia de refacere a fost cea mai grea. După o săptămână mereu Întrebam, când mergem acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem capitulării greului lor. Să amuțească în noi râvnirile slujirii cărnii, să nu ne cotropească țărâna, să nu ocolim martirajul. El ne apropie de Dumnezeu, lumină veșnică. „Toți tinerii din țara aceasta să știe că urmând calea credinței martirilor, vor birui și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
moldovenilor după Înfrângerea de la Valea Albă, iar Oană Înțelese că el reprezenta mult mai mult decât o lovitură dată otomanilor. Era o răsturnare În starea de spirit a celor asediați. O dovadă că pot avea inițiativa luptei și că problema capitulării nici nu se pune. În cetate, călăreții fuseseră primiți cu ovații. Era o victorie. Mică, nesemnificativă, dar o victorie. Trei sute de călăreți lăsaseră În urma lor peste o mie de ieniceri morți. Aceste cifre căpitanul le auzi de la cei care treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]