517 matches
-
și tăcut. M-am Îndreptat spre camera mea și am furișat o privire pe geam. A doua santinelă era tot acolo, În poarta bisericii Santa Ana. Mi-am scos hainele ude și mi-am pus o pijama groasă și un capot care fusese al bunicului meu. M-am Întins pe pat fără să mă mai deranjez să aprind lumina și m-am lăsat În voia Întunericului și a sunetului ploii În geamuri. Am Închis ochii și am Încercat să Încheg imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
le avea sub balon. Blocul pe care-l căutau ei de mai bine de o jumătate de oră se afla chiar alături, așa că intrară și urcară pe jos până la etajul șase. Fata care le deschise ușa era Îmbrăcată Într-un capot matlasat, roz, era durdulie, negricioasă și probabil că nu se epilase niciodată În viața ei. O chema Ileana și lucra la Tricodava În schimbul de noapte, era verișoară cu Mariana, fata pe care Zare o cunoscuse la Constanța și de la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
așezate frumos pe umeraș, așteptând să fie îmbrăcate în ziua de Paște. Pe pieptul fiecărei rochițe, în dreptul inimii, mama brodase cu dragoste și îndemânare câte o floare. Pentru că ai fost cuminte și harnică, îți dau voie să te îmbraci cu capotul cât face eu ordine aici, spuse mama. Fetița îmbrăcă grijulie capoțelul care se lipi de ea moale și pufos și simți că parcă mama o cuprinse într-o îmbrățișare caldă și duioasă; în atingerea aceea catifelată simți toată dragostea pe
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
un chimono indiscret, pe care, strîngîndu-1 printr-un gest permanent în jurul corpului, părea a se dezbrăca astfel la fiece minut. Pe bună dreptate Mini se mira ca de o anomalie de o Lenoră aiurea și altfel decât în cadrul amorului și capotului conjugal. In taior clasic de culoare închisă, cu o pălărie cu borduri mari, Lenora, în fotografie, părea o moșiereasă la oraș, și toată frumusețea ei era denaturată. Așadar, Lenora, când venea la București, găzduia la ei? Da! Lina n-ar
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
din uși, o babă cu ochi senili mă urmărea cum sunam. Emoții vechi mă încercau din nou. Simțeam că mă sufoc. Eram gata să cobor cînd ușa se crăpă. Răvășit, în crăpătură apăru chiar obrazul Patriciei. Era înfășurată într-un capot nu foarte curat, cu o cîrpă albă pe cap. Fără podoaba coamei sale blonde, chipul îmi părea lipsit de farmec, ba chiar aspru. Timid, am vrut s-o sărut pe frunte. Fata mă împinse și, lăsînd întredeschisă ușa, ieși afară
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Din cutioare verzi de Zeppelin, de sub plafon, atîrnau benzi cleioase, pline cu muște. Patricia se cocoță în patul cu tăblii de lemn și, cuprinzîndu-și genunchii în brațe, se sprijini pe pernele murdare de la căpătîi. Abia atunci am observat că, sub capot, era goală pușcă. Carnația sidefoasă a brațului masca, la subțioară, o dungă neagră, sclipitoare. Eram atât de stingherit încît am scos caietul. Numai din obișnuință am întins mîna s-o mîngîi. Vînătă de furie, fata scrîșni: - Lasă-mă. M-au
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
înfloriseră cornii. În fața casei cobora o livadă cu meri bătrîni, cu vișini și cu nuci. Pătrunserăm în bibliotecă. Între mobilele de coloarea foilor de ceapă trona, îmbrăcat în piele, un fotoliu ponosit. Mirosea a gutui. În ușă se topi un capot și, în aceeași clipă, de dincolo răsună clinchet de ceșcuțe. Un glas plăcut îl anunța pe Alecu să poftim în salonaș. Protocolar, pictorul mă invită prin deschizătura ușii. Încă nu depusesem pe tabla ceșcuța de cafea cînd, preschimbată în rochie
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe care‐ a muncit și cu lacrimi l‐a sfințit. Din război întors acasă Ne‐ a avut pe toți la masă ; și din bucuria mare , Am făcut o sărbătoare . Tu Marie și Lenuță V‐am adus câte‐ o rochiță; Mamei capot și‐un halat 140 Lui Culai de îmbrăcat. ș‐ apoi timpul a trecut Noi muncind ne‐am refăcut; Am mai scăpat de nevoi Dar te‐ ai dus de lângă noi. Mamă, de când ai plecat Am tot plâns și am oftat; Doamne
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
unul și n‑o să am inima să le îndoi mânecile. Halatul de hotel? Să o țin sus și tare că halatele și papucii gofrați de hotel sunt ultima modă? Of, n‑o să pot să mă plimb încoace și‑ncolo în capot, pretinzând că sunt într‑un spa. O să fiu de râsul lumii.. Haide, trebuie să existe haine într‑un hotel. Să zicem... uniformele cameristelor! Da, așa mai da! Trebuie să le țină undeva pe un raft, nu? Niște rochițe drăguțe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de cadouri... Zău, cei care se căsătoresc au totul, nu‑i așa? La etaj aud zgomot de foehn dinspre dormitorul alor mei și, în clipa în care intru, o văd pe Janice stând pe taburetul de la măsuța de toaletă, în capot, cu un păhărel de sherry în mână și ștergându‑și ochii cu o batistă. Maureen, care de ani de zile le coafează pe ea și pe mama, stă cu foehnul deasupra capului ei, iar o femeie foarte bronzată pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și de fericită fără vreun motiv anume, pe care să-l fi bănuit cât de cât. Vroia să rămână singură, poate fiindcă n-ar fi vrut să împartă cu el starea aia de bine. Se ghemuise sub plapumă într-un capot larg, și Velicu, pe scaun, măsurând-o circumspect și speriat parcă. N-ar fi vrut să-l sperie și mai tare, s-o vadă cine știe cum că se cam umflase și să-și dea seama că-l mințise. Îi spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la intervale regulate de timp, se rotunjeau ca pântecele femeilor când sunt însărcinate. La cincizeci de metri sub noi, strada era luminată sărăcăcios și tăcută. Dimineața, mama se sculase foarte devreme. Am văzut dunga de lumină sub ușă. Își pusese capotul roz, își suflecase mânecile și, ca întotdeauna, pregătise micul dejun. Pâine, gem și lapte. Cafea pentru tata. Pe urmă venise să ne trezească. Tata și cu mine făcuserăm ochi de mult, imaginile din capul nostru nu ne lăsau să dormim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
întunecoasă, călcai pe o mochetă verde și te simțeai ca pe o masă de biliard. Înainte să se deschidă ușa, au trebuit descuiate cinci broaște de siguranță. Doamna Sanowsky purta papuci de casă, ciorapi bej cu câteva ochiuri duse, un capot alb, strâns legat în jurul mijlocului cu un cordon, și avea două sau trei bigudiuri în păr. Fără să stea pe gânduri, a făcut doi pași înspre mine, mi-a lipit capul de burta ei și a spus: „Ia uite, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
bigudiuri în păr. Fără să stea pe gânduri, a făcut doi pași înspre mine, mi-a lipit capul de burta ei și a spus: „Ia uite, pe cine avem aici”. Doamna Sanowsky era o femeie de cincizeci de ani și capotul îi mirosea a rufă nespălată. Am primit ceai preparat din pliculețe și o prăjitură care se chema brownie. Iaurtul ieșea din pahare mari și conținea zece la sută fructe. Extra cu fructe. Paharele aveau capace din folie de aluminiu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
tata îl trimitea zilnic acolo. În momentul acela, am auzit patru broaște descuindu-se din afară și s-a pornit soneria, de ziceai că luase foc casa. În spatele meu, cineva s-a ridicat de unde ședea și am recunoscut foșnetul unui capot în mișcare. Doamna Sanowsky a deschis broasca a cincea, cineva a intrat, pașii au trecut în sufragerie, spre masă, a fost tras un scaun și ceva greu s-a lăsat pe el. „Teodorescule, ți-am găsit o slujbă.” Vocea suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
multe ori „da, da, da”, a adăugat „deja ne gândim la întoarcere”, rostind atât de răspicat cuvântul „întoarcere”, încât era imposibil să nu-l auzi. Eu ședeam lângă tata, doamna Sanowsky stătea în picioare și își lega mai strâns cordonul capotului. „Dă-mi-o și mie, dă-mi-o și mie”, voiam eu să spun, însă mâinile mele vorbeau mult mai clar. Ele încercau să-i smulgă tatei receptorul din mână. Dar tata l-a pus pur și simplu în furcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o cameră la parter. Avea pereții albi și goi, paturi și noptiere de metal. Culorile miroseau a dezinfectant și medicamente. Mama a rămas în prima noapte cu mine și a avut voie să doarmă în camera mea. Și-a pus capotul și papucii de casă și era aproape ca la noi în sufragerie. În dimineața următoare și-a strâns lucrurile și a încercat să mă liniștească. „Numai o săptămână și jumătate, puiule. E necesar”, a spus ea, însă eu mă simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Cine sunteți, ce a pățit? Aproape că mușc receptorul, dar ea strigă, vă sun de la secretariat, are febră aproape patruzeci, i-am dat paracetamol, dar febra nu scade, încercăm deja de o oră să o ajutăm, arunc pe mine un capot de casă decolorat și alerg așa cum sunt, fără să mă pieptăn, fără să mă spăl pe față, tăvălită prin transpirația mării, conduc ținându-mi ochii aproape închiși pe străzile orbitoare. Iat-o întinsă pe fotoliul de la secretariat, obrajii îi sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Avem prezență de spirit și ne dăm repede la o parte, așa că ajung teafără în cameră și răsuflu ușurată că Baby nu-i prin preajmă. Mă pregătesc de petrecerea la piscină și-mi pun bikinii mei nemaipomeniți. Când să trag capotul de mătase peste ei (o imitație ieftină de la M&S a celui purtat de Vanessa), aud că intră cineva în camera alăturată - presupun că e Daisy, care a venit și ea să se schimbe. Din câteva salturi, iată-mă, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în pat. Nu mă sperii. Mă ridic puțin, îmi așez pernele la spate și aud zgomotul apei curgând în baia de la parter. Face duș. Hotărăsc să mă scol; să aștept în pat prea ar fi un semn de lene. Iau capotul pe mine și cobor să fac cafea. Este complet îmbrăcat când vine în bucătărie, ceea ce mă surprinde; îmi dau seama că nu are de gând să facă dragoste cu mine în această dimineață. Mă apropii de el să-l sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai fac bagajul. Ceea ce mă susține și-mi dă forță este orgoliul meu, mult prea puternic ca să-l las pe Jake să se îngrijoreze din cauza absenței mele, să vină sus, la mine, și să mă găsească în pat, încă în capot. Mulțumesc Cerului pentru mândria mea nemăsurată. În aceste momente, e tot ce mi-a mai rămas și n-are rost să mă pierd în tot felul de gânduri negre. — Nu pot să cred! zice Daisy. Ne-am cuibărit pe canapea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
coboară un nepot încărcat cu catrafuse de sus. Am ajuns pe la opt seara. Tanti Mizi a țipat ca din gură de șarpe: - Clemanza, a binevoit Leo de la București! - O, quelle surprise! Bagă-l înăuntru! În sufragerie, tanti Clemanza, într-un capot cu flori de bambus, stătea întinsă pe patul cât o parcare. Pe masa susținută la mijloc de un picior de bronz cu gheare de leu, un televizor alb-negru cu lămpi, sovietic, de mărimea unui Trabant. Din învățătoarea de 120 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pulberei de pe aripi, uneori se prăbușeau. Erau imediat hăcuiți de pisici. Noul nostru cartier era înțesat de intelectuali, și asta se vedea în numărul imens de feline cocoțate pe garduri, bănci și tomberoane ori pe umerii lați ai gospodinelor în capoate destrămate la subsuori, în zdrobitoarea lor majoritate foste directoare ale școlii din cartier. Doamna Ciolpac era o blondină cu rădăcini castanii, la vreo patruzeci de ani. Băiatul ei, Vasilică, încă frecventa ciclul secundar. Elevul nu avea tată - fusese obținut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Da?îi săruta buzele și n-o lăsa până Teofana nu spunea „văd iubire”. — Iubirea care să te-nfioare, îi șoptea la ureche sărutând-o. — Mă lasă rece, îl necăjea din nou Teofana. — Da? Îi mângâia sânii pe sub bluzița, rochița sau capotul cu care era îmbrăcată, îi săruta până când înfierbântată de senzația plăcută și de căldura buzelor lui recunoștea: — Cezar mi-e cald! Nu mă pot uita la televizor de răul tău. — Eu mă uit foarte bine. Fiindcă nu-ți mai ții
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de conveniență, se și aplecase decis să înhațe flecuștețul de recipient, cu palma lui, cât lama de la săpăligă, pentru a face onorurile casei. Cineva se mișcase foarte repede! Vierme nu se vedea în cadru. Domnișoara Rodica este îmbrăcată într-un capot lung, bufant, de alcov, din atlaz de culoarea stânjeneilor, cu guler dantelat, încălțată cu papuci de atlaz, cu vârfuri întoarse ienicerește și având picioarele elefantiazice înfășurate în fâșii așijderi de atlaz, de aceeași nuanță. Părul, vopsit tot mov, îl poartă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]