293 matches
-
pentru că sunt cu el. Daisy e însă o maestră a provocărilor, că aproape mă face să mărturisesc. — Când te întâlnești cu Lewis? întreb. Ea știe ce vreau să fac, de fapt, dar, ca și mine, nu poate rezista. Suntem amândouă captivele propriilor noastre tentații și nu vrem să ne eliberăm de ele. — Mâine seară! zice ea, fericită. Cinăm împreună. Când a sunat? —Ieri. —Trebuia să pretinzi că nu ai timp. Nu e bine să-i cedezi așa ușor. —Mmm... îngaimă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
În chip deosebit educația unicului fiu. Copilăria și adolescența le-am petrecut bătând colinele din orășelul Vinci, cu ale cărui frumuseți Dumnezeu a fost atât de darnic. Păsările care zburau În Înaltul cerului, cele care coborau până la firul ierbii, cele captive În colivii, și cele cărora le dădeam drumul să zboare după ce deveneam pentru un timp proprietarul lor, mi-au fost prieteni apropiați, ființe dragi. De fapt am și scris, că prima mea amintire , este un vultur ce a venit deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fatale clipelor melancolice, picături șovăitoare, reci, străine sufletului. Ropotul nu mai contenește, legănându-se într-o parte și-n alta, ca o vorbărie plictisită, atemporală, ignorând tăcerea nopții, toacă cerul mărunt sub privirile norilor indiferenți, părtași la măcelul orb. Sunt captiva celei de-a patra zi, de ploaie mocănească, rebelă, pisăloagă, îmbrățișată adeseori de tărâmul primitor, și binecuvântat, de la Vrancea. Aici până și ploile țes, nemuritoare, magice legende, iar norii rătăcitori le povestesc plângând depărtărilor.
Ploaie moc?neasc? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83336_a_84661]
-
grijă ca, după cină, să vină și să se așeze lângă mine. Așteptam cu nerăbdare să-l văd. Așteptam cu nerăbdare să purtăm o discuție mai intimă, în tête-à-tête. Uneori aproape că reușeam să mă conving că faptul că eram captivă la Cloisters nu era un lucru în totalitate rău. O apropiere așa de mare între noi era imposibil să nu ducă la o relație mai strânsă. Săptămâna se îndrepta spre sfârșit. Miercuri, Chaquie și-a citit povestea vieții. Care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
te-ai mai întors la Nicolae Duca... — Era un bărbat extraordinar, care m-a adorat, dar eu n-am putut face altfel, mi-a fost imposibil să nu-l părăsesc. Sergiu era destinul meu. Iubirile de până atunci mă ținuseră captivă în vremelnic. Cu Sergiu am avut reve lația iubirii eterne. Prin el am întrezărit, ca printr-un vitraliu de muzică, prezența lui Dumnezeu. Șevaletul și bagheta Pe când locuiam în atelierul Ioanei, am observat că gesturile zilnice îmi deveneau din ce în ce mai lente
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
din portiere și aranjate de o echipă de demolatori - făcea parte din aceeași reconstituire a banalității pe care, într-un fel tragic, o provocasem odată cu moartea lui Remington. V-ul cenușiu al mânecii hainei sale, albul gulerului cămășii... toate erau captive pentru eternitate în acel accident. Dinspre vehiculele blocate pe autostradă se auzeau claxoane, un cor al disperării. Privind țintă petele de ulei din spațiul meu de parcare, m-am gândit la bărbatul mort. Întregul accident părea eternizat de acele urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
este o sinecdocă, simțurile sunt reduse la esențe, engramele se deduc una din alta: urma roșiatică-eșarfa gri, parfumul: O durere ușoară la brațul stâng îi îndreptă atenția spre locul acela. Acolo unde mâna lui, cu degetele acelea lungi, o ținuse captivă într-o încleștate dureroasă, la fel ca mâna lui. Se uită năucită la ea, încercând să o examineze mai atent. Parfumul lui inconfundabil, care venea chiar din locul de unde o strânsese cu brutalitate, o duse cu gândul la eșarfa gri
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de a ști erau mult mai mari. Împinse ușa mare de sticlă care se deschise neașteptat de ușor și intră. O muzică de pian, discretă, o întâmpină într-un mod plăcut, dar nu reuși să alunge tensiunea care o ținea captivă în ghearele ei. Analiză dintr-o privire interiorul care era destul de mare. Câțiva cumpărători studiau marfa expusă într-un mod armonios, alții cereau informații vânzătoarelor care răspundeau prompt și mereu cu zâmbetul pe buze. Un cuplu era nehotărât asupra culorii
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
șansa de a se simți din nou vie. Era asemenea sentimentelor ei: nu trăia dar nici nu murea. Era marioneta propriei minți care se atrofiase îngrijorător de când se îndepărtase el. Neputința pusese din nou stăpânire pe ea și o ținea captivă cu orice preț, dar nici nu se zbătea să iasă, să se salveze. Încetase să mai verifice zilnic cutia poștală după ce așteptase, în zadar, cu înfrigurare răspunsul la chemarea ei disperată. „Vino sau pleacă! Dacă nu ai de gând să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
înainte. - Am dormit? Am visat? Oh, Doamne! și-și șterse lacrimile care continuau să curgă pe obrajii palizi. O durere ușoară la brațul stâng îi îndreptă atenția spre locul acela. Acolo unde mâna lui, cu degetele acelea lungi, o ținuse captivă într-o încleștare dureroasă, doar cu câteva clipe mai devreme, rămăsese o urmă roșiatică. Urma îi înconjura brațul, la fel ca mâna lui. Se uită năucită la ea încercând să o examineze mai atent. Parfumul lui inconfundabil, care venea chiar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
un frate și îmi venea să-i strig că Warda fugise din satul ei ca să vină după mine, punându-și viața în primejdie, că părăsise țara rumilor ca să vină printre noi, că nu mai aveam dreptul s-o considerăm o captivă, că nu mai aveam nici măcar dreptul s-o numim rumiyya. Dar nici un sunet nu ieșea din gâtlejul meu. Nu-mi rămânea decât să mă întorc și să ies, într-o tăcere de cimitir. Salma îl urmă fără o clipă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Dumnezeu mi-ar fi dăruit moartea, dacă m-ar fi chemat la El în loc să mă lase să trăiesc agonia orașului meu, ar fi fost oare crud față de mine? Dacă Dumnezeu m-ar fi cruțat să văd cu ochii mei Granada captivă și pe binecredincioși dezonorați, ar fi fost El oare crud față de mine? Șeicul ridică brusc tonul, făcându-i pe toți cei prezenți să tresară: — Sunt cumva singurul de-aici care crede că moartea merită mai mult decât dezonoarea? Sunt oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu i-ar fi trecut prin minte să se scandalizeze excesiv pentru că cineva smulsese o pagină dintr-o carte, tot astfel nici el nu avea să se scandalizeze dacă Într-o zi i s-ar fi năzărit să-i smulgă captivei sale un deget. Îi plăcea s-o muște și s-o lovească peste tot În afară de față, și contempla satisfăcut urmele dinților lui sau ale mîinilor, nu din sadism, ci pentru faptul că găsirea acelor urme pe trupul ei confirma indiscutabilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
apoi ca reflex, și sfârșind prin a se instaura ca obligație. Din motive obscure, simțeam nevoia de-a fi mereu aranjați și spilcuiți. Când cineva mai spunea câte ceva despre fiicele Evei, un timp câte-o privire mai sticlea nostalgică, păstrând captivă În bobul ei incandescent amintirea unui sân ca o cupolă bizantină ori a unui ten asemenea petalei de crin, apoi bărbații au Început să dea din mână a lehamite atunci când se mai rostea vreun nume feminin, pentru ca, Într-un târziu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Fața senină, fruntea limpede, sânii goi și albi, salbe de șerpi încercuind gâtul cald, decupat dintr-un peisaj întunecat și fantastic, de către florentinul acela. Mâna gazdei ștergând, apoi, dintr-o dată pata de praf de pe canapeaua roșie. Celula pușcăriei. Pregătirile, moleșeala captivei și viclenia fantomei, apoi, bucuria de a trăi, fie și în nenorocire, în singurătate. Toate se apropie, în cele din urmă, posibile, aievea, imediate. Casa fastuoasă, întâlnirile subversive, bărbatul stăpânind, din umbră, mișcările oaspeților, atât de ciudați și ei. Frigul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
jur, împotrivirea crescând. Tresare în somn, speriată. Se zbate, se împotrivește coșmarului : bărbatul aplecat peste șarpele dintre sâni. Se zbate, o chinuie visul nerușinat, orice contact cu viul, cu imediatul. Durere, biciuire. Durerea trezește capacitatea de a intercepta semnalele adevărului, captiva lunecă în hăul unde își regăsește, probabil, fiul nenăscut, pânzele tinereții, iubitul, închisoarea, portretul Simonettei, revede soarele, chipurile contemporanilor, casele, culorile cerului. Suferința declanșează gesturi anapoda, panica de-a reînvia : veștile proaste, nenorocirile o gonesc spre florării sau spre stadioane
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Katherine Mansfield, spre reconstituirea amănunțită a universului interior al personajelor. Cele două atitudini ale scriitoarelor nu sunt deloc întîmplătoare, ci mai degrabă determinate de o întorsătură a destinului fiecăreia, care se va dovedi, în fond, decisivă: în timp ce Hortensia Papadat-Bengescu trăiește captivă într-un univers familial sufocant, în provincia moldavă la Focșani, unde se stabilește cu soțul său, magistratul Nicolae Papadat), Katherine Mansfield reușește să evadeze dintr-o căsnicie nefericită Ăcare durează nu mai mult de trei săptămîni) și, după mai mulți
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de acest băiat e tulburarea" pe care o încearcă în prezența lui. Cu toate acestea, din conformism, nu îndrăznește să-și ia înapoi cuvântul dat. Curând, logodna devine oficială. Tânăra intră în panică. "Cât am fost logodită, m-am simțit captivă, exact ca într-un harem". Clara se răzvrătește împotriva regulii jocului social, pe care o consideră profund inechitabilă: de ce trebuia o fată să-și încredințeze întreg viitorul unui singur bărbat, pe care nu poate fi niciodată sigură că-l cunoaște
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, 1985. Chiper, loan; Constantiniu, Florin; Pop, Adrian, Sovietizarea României. Percepții anglo-americane, București, Editura Iconica, 1993. Ciorbea, Valentin, "Aspecte privind contribuția Dobrogei la mișcarea de rezistență (1940-1944)", în Revista de Istorie, nr. 7, iulie 1984. Cretzianu, Alexandru, Captive Rumania. A Decade of Soviet Rule, Londra, 1956. "Din documentele rezistenței", în Arhiva Asociației foștilor deținuți politici din România, nr. 8, București, 1993. "Ecumenical chronicle", în Ecumenical Review, nr. 2, 1949. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1991. Iuliu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1987. "Political legitimacy in Eastern Europe, a comparative study", în RFE, European Area Audience and Opinion Research, martie 1987. România Literară, săptămînalul Uniunii Scriitorilor din România, ianuarie-aprilie 1987. "România: stalinism in one country, an interview with Mihai Botez", în Un captive Minds, iunie-iulie 1988. Sapir, Jacques, Feu le système soviétique?. Paris, La Découverte, 1992. Scînteia, organ al C.C. al P.C.R., august-septembrie 1989. Shafir, Michael, "Ceausescuism against Gorbatchevism" în Radio Free Europe Research, 30 mai 1988. Socor, Vladimir, "Unprecedented Expansion of Romanian-Soviet
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
adevăr, atât de puternic, încât pune stăpânire pe sufletul său, îi dezorganizează personalitatea, făcând-o să se exprime prin acțiuni impulsive, exclusiviste, chiar inumane. Astfel, atunci când ambițiosul Agamemnon, șeful suprem al armatei acheilor, îi cere să-i cedeze o frumoasă captivă, pe Brisais, Achille nu numai că refuză cu indignare să fie lipsit de un „bun al său”, dar se lasă în așa măsură pradă durerii pricinuite de rănirea-i amorului propriu, încât uită complet de fireștile îndatoriri pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ajung să pună sub semnul întrebării valori și instituții sacrosante create de Iluminism, suveranitatea și statulnațiune. Pentru a supraviețui, statele fie încearcă să se comporte precum economiile vizibilizate de firme potente și care sfidează guvernele ca actori economici, fie devin captive economiilor. Demarcația clară de unde încep să se înfiripe sistemele economice se leagă nu de un eveniment sau spațiu, ci de încheierea unui ciclu foarte lung de evoluție simbolizat de mecanism și mecanică, adică de imaginea paradigmei iluministe a progresului material
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de legitățile interne ale fenomenelor reprezentate. De aceea considerăm că dezbaterile tradiționale purtate, de regulă, sub semnul lui Balzac, ar fi, pe alocuri, mai bine înțelese, dacă ar fi examinate în lumina creației lui Zola. Dacă personajele lui Balzac sunt captive (în condiția lor), anumite personaje ale ciclului zolist încearcă să se opună și să se elibereze. Pariziana devine femeia-subiect, care conjuga determinismul cu imprevizibilul. Femeia din Leș Rougon Macquart adesea ia viața în mâinile sale. Este cazul femeii pariziene. Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Partidul Republican, în special sub cele patru mandate ale lui Reagan și ale familiei Bush - mai nou, spectrul unui al cincilea plutește în aer! -, a exasperat Stânga, exacerbând teoriile conspirației potrivit cărora cea mai veche democrație din lume ar fi captiva unui grup diabolic de neocons care controlează mediile, viața politică, mințile cetățenilor, întregul glob pământesc. Grupul neocon nu poate fi decât diabolic, fiindcă Diavolul este mai ecumenic decât instituțiile religioase: cum altfel s-ar putea explica alianța contra naturii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Extrema dreapta românească. Ediție revăzută. București: Editura Fundației Culturale Române. Orwell, G. (2002). O mie nouă sute optzeci și patru. Iași: Polirom. Panaitescu, P.P. (1965). Începuturile și biruința scrisului în limba română. București: Editura Academiei Republicii Populare Române. Papacostea, Ș. (1996). Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule. European History Quaterly, 26(2), 181-208. Pascu, Ș. și Gyémánt, L. (1991). Studiu introductiv. În I. Budai-Deleanu. De Originibus Populorum Transylvaniae [Despre Originile Popoarelor din Transilvania]. București: Editura Enciclopedică. Pârâianu, R. (2002). National Prejudices
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]