517 matches
-
ce au urmat în timpul celor șapte ani de domnie a lui Al.I. Cuza (1859-1866) infirmă pasivitatea ori lentoarea moldovenilor, incriminate de unii pătimași critici de astăzi ai românilor-moldoveni. Criticile sunt potrivite când au intenții constructive. Defăimările, exagerările unor trăsături caracteriale ori greșeli, pentru supraevaluarea meritelor altora, le anulează relevanța. Așa cum unii postmoderni uită că Războiul Rece s-a cam încheiat, urmând refacerea unității Europei, tot așa, unii uită că după prima Unire s-au succedat momentele esențiale ale modernității noastre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
temperat"? Diferențele semantice dintre termenii "rațiune", "rațional" "rezonabil" induc ideea că rezonabilitatea este capacitatea de a folosi rațional rațiunea, de a o folosi moderat și eficient, fără excese, în corelațiile sale firești cu alte dimensiuni psihice (afectele și sentimentele), trăsături caracteriale (determinarea, demnitatea, spiritul echitabil etc.), date conjuncturale. Dacă raționalitatea este modul general de a fi al rațiunii în oameni, acțiuni și lucruri, rezonabilitatea desemnează "o virtute mai socială decât raționalitatea" (Miller coord. 2000), judecata sănătoasă și cumpănită, normalitatea psihică, rațiunea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cât societatea este mai departe de standardele democrației, iar crizele economico-sociale tot mai puțin gestionabile. Pe de altă parte, drumul invers, drumul spre zona moderat-reformistă se dovedește unul lung și anevoios: reformele instituționale se izbesc de dificultăți psihologice și tare caracteriale acumulate în timp, pe fondul unor carențe instructiv-educaționale contabilizate de-a lungul generațiilor (Stoica și Aligică 2009). Putem aprecia, așadar, prin paradigma părților și a întregului și prin grila ideologicului "bine temperat", dinamica partidelor și ideologiilor. În contextul României partidocrației
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul identității, mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a timpului său. În acest scop esențială este cunoașterea problemelor personale ale fiecărui copil încredințat lui. O bună cunoaștere nu se poate realiza decât prin permanenta colaborare cu familia elevului, cu care învățătorul trebuie să-și unească eforturile în vederea desfășurării caracteriale a copilului. Colaborarea cu familia se referă atât la cunoașterea cât mai detaliată a condițiilor familiale și a climatului educativ din familie, cât și la orientarea și îndrumarea activității educative a părinților. CAPITOLUL 2 ÎNVĂȚĂTORUL - MANAGER AL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
timp îi educă cunoscându-i. Pentru o cunoaștere cât mai eficientă, învățătorul trebuie să aibă în vedere următoarele: dezvoltarea fizică și intelectuală; senzațiile și percepțiile; procesele intelectuale și atenția; particularități ale voinței și temperamentului; interesele și aspirațiile; aptitudinile și trăsăturile caracteriale. „Cunoașterea elevului nu înseamnă simpla inventariere a tuturor caracteristicilor personale, ci prelucrarea și interpretarea lor, identificarea dominantelor personalității care se pot contura la nivelul caracterului, temperamentului, al motivației...“ O cunoaștere cât mai apropiată de realitate presupune și depistarea factorilor care
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
manifestă de obicei după intrarea copiilor în școală. Aceasta apare, în primul rând, în sfera proceselor de cunoaștere elementară, dar ele sunt sesizate, de multe ori, ca urmare a repercursiunilor pe care le au în sfera emotivității și comportamentului (tulburări caracteriale, inadaptări școlare, inadaptări sociale manifestate prin nerespectarea regulilor de conviețuire socială și dificultăți de formare a deprinderilor școlare elementare - lingvistice, aritmetice, muzicale). Disfuncțiile parțiale ale sistemului nervos central, care persistă în cazul unor copii de 6 - 7 ani, creează dificultăți
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de cercetare. Creativitatea artistică Principalele caracteristici ale creativității artistice sunt următoarele: - utilizarea mai multor tipuri de informații; - implicarea unui ansamblu de aptitudini și atitudini; - deși există necesitatea unui nivel minim de inteligență (95100 QI), esențiale sunt aptitudinile speciale; - factorii motivaționali, caracteriali sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
să posede o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență față de sine, perseverență; - interese extinse, pentru natură, semeni, valorile culturale. 2. Creativitatea muzicală impune, de asemenea, existența unor trăsături specifice creatorului: - s-a înregistrat cea mai mare incidență a precocității
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de artă, sensibilitate, perseverență și putere de muncă. 4. Creativitatea scenică sau actoricească implică o armonie, o îmbinare între arta cuvântului și pantomimă, așa cum spunea Caragiale despre actor că este instrument, dar și instrumentist în arta teatrală. Creativitatea actoricească
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fost înregistrate la următoarele niveluri (A. Munteanu, 1994): - intelectual: copiii supradotați dispun de o memorie remarcabilă, imaginație bogată, existența unor dominante atunci când apar aptitudinile speciale, științifice, tehnice; - afectiv: este prezent un echilibru emoțional, niveluri scăzute ale timidității, depresiei și anxietății; - caracterial: încredere în sine, inițiativă, perseverență, conștiinciozitate, nonconformism, preferința pentru complexitate; - interese: sunt diversificate, dar fluctuante, în sensul că se plictisește repede de problemele ușoare, comune, fiind interesat de cele care-i solicită perseverența, abilitățile; în timpul liber citește mult, colecționează diverse
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
erau văzuți ca posedați de diavoli sau purtând povara unor păcate grele. Acesta era și motivul pentru care mulți erau acuzați de vrăjitorie, excluși și marginalizați. Ulterior, psihologia s-a inspirat din plin din această știință a fiziognomoniei, alcătuind structuri caracteriale sau profiluri psihologice pe baza înfățișării individului. Roger Mucchielli 75 scria în 1963 o lucrare destinată în totalitate decriptării tipologiei umane pe baza măsurării științifice a unor aspecte fiziologice concrete. O abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și negre, pleoape ample și groase, urechi lungi, gură rotundă, nas borcănat, nări arcuite, buze cărnoase (caracterizarea este preluată din lucrarea autorului francez A. Bouché-Leclercq). S-ar putea spune că (ne)fericitul aparținător al unei zodii este influențat fizic și caracterial de trăsăturile "patronului" său zodiacal. Pe seama acestui fapt s-a speculat extrem de mult și s-au alcătuit cele mai năstrușnice portrete umane ce se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă". Tot aici s-ar putea circumscrie și chiromanția sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
interlocutor, devenind un El abstract, fără identitate precisă, un personaj imaginar al cărui statut real nu mai importă. De aceea numele său este substituit printr-o perifrază ironică (antonomază), deformat sau ignorat (prin anonimizare), aspectul fizic recreionat grotesc, iar cel caracterial hiperbolizat în termeni peiorativi, desigur. În concluzie, falia care desparte discursul polemic de cel pamfletar pare a fi măsurabilă în termeni ce țin de tonalitate, expresie și ponderea ficțiunii. Totuși, o întrebare se impune: 2.5. Când devine discursul polemic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intuiție asupra propriului sine și, în consecință, o imagine corectă a sa în raport cu ceilalți. Atunci când autodefinirile nu sunt directe și lipsite de echivoc, ca de pildă "sunt un independent" sau "mai mult decât în oricine am încredere în mine", profilul caracterial al tânărului epistolier se poate reconstitui printr-un incitant exercițiu al cititului printre rânduri. Un atare tip de lectură își are însă riscul său, pentru că orice interpretare poate aluneca în speculativ, denaturând, în fond, o realitate pe care autorul, din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ele decât atunci când conjunctura politică a devenit nefastă pentru polemica autentică 115. Corespondența cu Aretie Panaitescu este un prim exercițiu polemic, de contra-argumentare și, totodată, o "pledoarie pentru sine a unui neînțeles"(B. Cioculescu), ambele ipostaze conturând cu precizie trăsăturile caracteriale de luptător nativ "mai întâi cu sine însuși" și apoi cu ceilalți. Dacă investigăm mecanismul psihologic care activează dispoziția polemică a poetului, e necesar să invocăm un aspect biografic esențial, și anume frustrarea paternă, aspect care explică mult invocata mizantropie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
calul și boul"142. Și constată cum, din nou, ideologia moralistului contrazice opinia generală, devenind o voce singulară (vox clamantis in deserto), de data aceasta manifestare a unui spirit panteist în mijlocul civilizației surde, în care omul și-a pierdut ingenuitatea caracterială. "Un câine va fi întotdeauna un câine, și un cal va rămâne cal toată viața, pe când un om e un comedian vulgar, care imită zece specii într-o singură zi, fără să și-o găsească pe-a lui." Cameleonismul comportamental
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
multe ori până la locuința unei noi pasiuni, după ce trecuseră peste gardurile a nu știu câte grădini, îi cânta un cîntec la despărțire: "Ylang, Ylang pleacă voios la Terbelchețonora". Acest cuvânt ciudat cuprindea unele silabe din numele fostelor lui simpatii feminine. Sub aspect caracterial și volitiv este descris ca o persoană foarte ambițioasă, care a refuzat perspectiva unei cariere mediocre și a vrut să facă parte din elita culturală a vremii sale. Marele om de cultură român insistă asupra aspectului de inadecvare al lui
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în L'Homme révolté, 1951, de Albert Camus, polemica dintre Sartre și Camus referitoare la "angajarea" scriitorului și a literaturii au dezvăluit conotațiile ideologice ale noțiunii. Simțul comicului și întoarcerea la Caragiale spre absurd sunt motivate prin formație intelectuală, structură caracterială și predispoziții ereditare. "Neam de comedian valah", Caragiale a fost înzestrat cu "simțul comicului", cu aptitudinea de a imprima unui gest aleatoriu, unui incident oarecare, unei fizionomii sau intenționalități artistice semnificație comică, printr-o "răsturnare axiologică", în direcția minimalizării, ori
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prezența unui "dadaism avant la léttre" în "tehnica zig-zag-ului", astfel denumită după titlul rubricii recurente din "Ghimpele", "Claponul", "Moftul român". Caragiale pune cuvintele în libertate, cum va proceda peste trei decenii Tristan Tzara. Asociațiile verbale aleatorii imprimă personajelor o structură caracterială zigzagată, prefigurând antieroul farselor tragice din Cântăreața cheală, Scaunele, Tabloul. De tehnica avangardistă "ține și tehnica dicteului automat" intuită de G. Călinescu "în stenogramele dialogului la judecătorie", dar și în redactarea sub formă de telegrame ludice a impresiilor receptate la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale, denotă mai degrabă tendința de ingenuă delectare umoristică pe seama spectacolului uman și pune sub semnul unei fugare dispoziții sufletești mărturisirea violentă de tipul "Îi urăsc, mă!". Lucrurile pot fi interpretate chiar și invers, dacă ținem cont de evidenta ambivalență caracterială a acestui scriitor, responsabilă, de altfel, și de abordarea literară din unghi umoristic prezentă incidental în opera sa. Astfel, în comedii, urme ale comicului de tip umoristic se întrevăd în paginile consacrate lui Pristanda, Cetățeanului și Catindatului. Profilul umoristic caragialian
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Bogoiu: Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar ilariantă. În Steaua fără nume, spre exemplu, între
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Tipul funcționarului: Ipistatul, Ipingescu, Pristanda. Tipul confidentului: Iordache, Spiridon, Chiriac, Ipingescu, Coana Efimița, Pristanda, Tipătescu, Brânzovenescu. Tipul raisonner-ului: Spiridon, Pristanda. Tipul servitorului: Un chelner, Spiridon, Safta, Un fecior".25 Se observă însă imixtiunea categoriilor sociale (cetățeanul, funcționarul, servitorul) cu cele caracteriale (demagogul) cu cele strict teatrale (raisonner-ul) și arhetipale (donjuan, încornoratul). Mai multă consecvență pare a-i conferi lui Ibrăileanu criteriul onomastic prin care devine clară distincția dintre personajele individualizate și prin numele caracterizator (Trahanache, Dandanache, Pristanda etc.) și cele aneantizate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un amănunt care îndreptățește presupunerea că nepotul, măgulit și devenit conștient de valoarea artistică a harului pe care, se spune că l-a moștenit, a prețuit, la rândul său, opera marelui comediograf. Chiar și din punct de vedere comportamental și caracterial, grefierul scriitor amintește de histrionicul Caragiale prin dualitatea, duplicitatea și, mai ales, prin neobișnuita predispoziție ludică, manifestată în contextul familiei sau între prietenii pe care îi amuza și îi deconcerta în mod sistematic. În plus, ca și marele dramaturg, Urmuz
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]