8,485 matches
-
și atmosfera grupului de lucru (Luissier și Achua, 2004). Gareth Morgan și abordarea metaforică a organizațiilor Gareth Morgan (1986), în celebra sa lucrare Imagini ale organizațiilor (Images of Organizations), consideră că putem înțelege mai bine organizațiile dacă utilizăm metafore pentru caracterizarea lor. El a găsit opt metafore prin care a caracterizat diverse tipuri de organizații. Iată cele opt ipostaze în care Morgan descrie organizațiile: mașini; organisme vii; creiere; culturi; sisteme politice; închisori ale psihicului; fluxuri și procese de transformare; instrumente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de mentoring, coaching, business coaching, life coaching, inteligență emoțională, leadership, externalizarea serviciilor de resurse umane, training, consultanță, contract psihologic, contract de loialitate etc. (evoluțiile sunt prezentate sintetic în Tabelul 1). Tabelul 1. Evoluții ale limbajului în domeniul managementului resurselor umane Caracterizare Teoria tradițională a întreprinderii Managementul resurselor umane Noțiuni folosite Forță de muncă, mână de lucru Resurse umane Categorii cu ca-racter discriminatoriu Muncă productivă și creatori de bunuri (categorii privilegiate)/ muncă neproductivă și personal neproductiv (categorii discriminate) Resurse umane Modul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
i-a zis în finalul argumentărilor: "Aveți garanția noastră". La aceste propuneri, Visarion Puiu a replicat: "Pe voi cine vă garantează? Nu mă întorc deocamdată. Căci trenurile din Occident trec mai întâi pe la Moscova și apoi ajung la București". Formidabilă caracterizare a situației politice de atunci, într-o singură frază. Evident, n-a dat curs invitației, foarte tentante pentru un exilat. N-a durat mult și Mitropolitul Visarion a fost expulzat din Paris în urma unui proces intentat de preotul Vasile Boldeanu
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
prisos. Sporind cuprinsul volumului inițial cu șase proze rămase în paginile "Iașului literar", autorul precizează: "n-am eliminat Ťetichetele de stilť (la cele care-aveau), n-am inventat unele de circumstanță la prozele ce nu se pricopsiseră cu acest fel de caracterizare". S-ar putea conchide că scriitorul însuși nu dă prea multă importanță numitelor "etichete" (stilul sec, convenabil, grațios, detașat, alambicat, elocvent, hiperbolic, explicativ, înflorit, familiar, elevat, fapt-divers, prețios, participant, poetic, moderat, pamflet, calm). Faptul că totuși le-a folosit ar
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
la dosar un angajament (care însă se referă strict la problemele de securitate națională susceptibile să-i ajungă la cunoștință în virtutea activității ei de asistentă la studenții străini) și un nume de cod. Și se mai află la dosar două caracterizări (ambele pozitive) făcute unor colege. Că așa stau lucrurile pot depune mărturie cei trei jurnaliști (de la "Adevărul", "Cotidianul" și "Evenimentul zilei"), pe care doamna Muscă i-a invitat la CNSAS, unde au consultat inclusiv microfilmele. Potrivit legii, a făcut "poliție
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
de la "Adevărul", "Cotidianul" și "Evenimentul zilei"), pe care doamna Muscă i-a invitat la CNSAS, unde au consultat inclusiv microfilmele. Potrivit legii, a făcut "poliție politică" cel care prin faptele sale a adus atingere drepturilor altor persoane. Or cele două caracterizări pozitive ale Monei Muscă nu puteau fi motiv de presiune sau de șantaj pentru persoanele în cauză. Atunci cum să recunoască Mona Muscă faptul că a făcut "poliție politică"? De altfel, unul dintre membrii Consiliului, Cazimir Ionescu, declara halucinant, la
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
în care tinde să o ia scrisul lui Niculae Gheran. Autorul vrea să revină la proza satirică din tinerețe, dar depășind schițele înspre un roman al generației, rămânând probabil în sfera aceluiași "stil pamfletar". Nu se putea să dau o caracterizare mai bună a actualelor schițe de istorie literară ale lui Niculae Gheran. După "40 de ani de editorlâc", cu toate reușitele, istoricul literar nu-și poate reprima tristețea sacrificiului de sine: Ajuns la senectute, aș îndrăzni să spun că doar
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
vorbește, dar citarea cu ostentație a celor care se află azi la Ťputereť, considerarea de pe poziții Ťde susť a unora cărora altădată le datora mult (de pildă, concetățeanul său tecucean Ion Petrovici, tratat aici ca un oarecare)". De o inclementă caracterizare are parte și Eugen Jebeleanu, cu o intuiție vaticinară am fi tentați a afirma, căci "steaua" poetului ce dădea impresia a fi neclintit norocoasă a declinat vertiginos după ^89: "Vechiul meu prieten și coleg - coleg de liceu, coleg de studenție
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
histrioni, nebuni inofensivi, amuzanți sau sîcîitori, de la caz la caz" și, evident, a omagia partidul într-o impecabilă terminologie stalinistă: "După 23 August, partidul ne-a investit (sic!) deschis cu titluri și răspunderi mărețe; astfel, în conștiința noastră au intrat caracterizări de mare rezonanță, care ne privesc direct: Ťingineri ai sufletelor omeneștiť, Ťtribuniť, Ťprofețiť, Ťreprezentanți și exponenți ai năzuințelor poporuluiť etc.". Și, hetairică, așa cum o știm, poeta nu se sfiește a amestca planurile: "Personal, mă mîndresc cu prietenia comunistului și criticului
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
bazează, în identificarea fenomenului, pe o trăsătură esențialmente lingvistică, discursivă: populismul ar fi semnalat de preferința pentru adresarea globală și nediferențiată către "popor" ("tout mouvement, toute doctrine faisant appel exclusivement ou préférentiellement au peuple en tant qu'entité indifférenciée"). În caracterizarea populismului se mai invocă apelul la sentimente, folosirea registrelor populare ale limbii, opoziția între popor și elite etc. Dincolo de descrierile politologice și istorice ale fenomenului, cuvîntul a trecut, în multe limbi, de la utilizarea ca termen de specialitate la circulația uzuală
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
De aceeași sursă este la Filimon apetența pentru material, bogăția costumelor și a obiectelor, varietatea felurilor de mîncare ori a mobilelor; toate îndeplinesc funcție metonimică și caracterizează prin reflex personajul aflat în centrul lumii obiectuale, ilustrîndu-l mai eficient decît orice caracterizare teoretică. Scriitorul român își anunță culorile încă din prima pagină a romanului. "într-o dimineață din luna octombrie, anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statură, cu față oacheșă, ochi negri plini de viclenie, un nas drept
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Simona-Grazia Dima Evoluția poetică a Magdei Cârneci a confirmat caracterizarea făcută de Nicolae Manolescu volumului ei de debut, în 1981. Atunci, criticul îi califica poezia drept una "programatică", remarcând și faptul esențial că se bazează pe un "lirism al cuvântării", mai degrabă decât pe "unul al cuvântului", cu predominarea directeții
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
palpitațiile, anxietatea, tremorul extremităților,transpirațiile și intoleranța la căldură sunt manifestări obișnuite. Prezența oftalmopatiei și a istoricului de gușă orientează către diagnosticul de boală Graves-Basedow, care poate fi confirmat prin dozarea TRAb. Ecografi a tiroidiană permite obiectivarea dimensiunilor tiroidei și caracterizarea aspectului ei morfologic. Gușa difuză, hipoecogenă, neomogenă, intens vascularizată, susține diagnosticul de boală Graves-Basedow. Radioiodocaptarea și scintigrafi a tiroidiană sunt contraindicate în sarcină (1-3), deoarece traversează placenta și se concentrează în tiroida fetală, producând hipotiroidism congenital, cu toate consecințele sale
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92275_a_92770]
-
p<0,05), TG/HDL-colesterol (5,47 vs. 4,10, p<0,05). Valorile AST s-au corelat negativ cu vârsta (r=-0,240, p<0,005) și pozitiv cu CA (r=0,216, p<0,005). Pentru a completa caracterizarea asocierilor dintre AST și componentele SM, dar și cu alți parametri a insulinorezistenței, am împărțit pacienții pe quartile de AST. Dintre variabilele luate în studiu, diferențe semnificative între quartile am înregistrat numai pentru cele pre zentate în Tabelul 2. Valorile
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
Costicii aceștia trebuie să facem treabă, să facem o societate nouă, optimistă și robustă, și iată că vine domnul Chiril Merișor cu un caiet, cu acest caiet, plin de îndoieli și de observații ostile" (p. 450). Securistul nimerește foarte bine caracterizarea, uneori direct (Chiril este un om al îndoielii), alteori prin ricoșeu (Chiril nu este o fire robustă și optimistă). Dar și greșește grav ca atunci când îl face pe Chiril reacționar (p. 451), determinân-du-l să protesteze vehement și făcându-l pe
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-un sistem care îl constrânge să își crească turma fără limite - într-o lume limitată” (Hardin, 1968, p. 1244). Exemplul pășunii lui Hardin este simplu de înțeles într-o caracterizare mai formală, în cadrul limbajului teoriei jocurilor și în mod specific prin intermediul unuia dintre cele mai utilizate jocuri în știința politică, dilema prizonierului . În varianta sa clasică, dilema prizonierului poate fi descrisă astfel: doi indivizi (Ana și Andrei) sunt arestați pentru
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
a celor două pășuni este echitabilă, efectele norocului brut să afecteze pe termen mediu și lung (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ) mai mult una dintre cele două porțiuni ale pășunii . Includerea acestor probleme într-una din posibilele caracterizări formale ale situației este realizată în jocul privatizării , ilustrat în figura 1.4. Din moment ce indivizii nu mai sunt angajați într-o interacțiune socială, jocul se transformă într-unul de tip jucător contra natură, ce face parte tradițional din teoria deciziei
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
timpul la dispoziția profesorilor, părinților și gazdelor. Pentru buna organizare a activității de instrucție și educație I.Moisil propune Ministerului organizarea unui jurnal de clasă care să cuprindă: elevi absenți, întârzieri, pedepse .. Tot Moisil a propus înființarea unui registru de caracterizare a elevilor, unde să fie trecute observațiile, momentele din viața școlară a fiecărui elev, pentru a-l putea caracteriza.De asemenea, au fost introduse și ședințele trimestriale de analiză a situației la învățătura și ședințe de analiza la sfârșitul anului
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Ca director al Gimnaziului din Târgu Jiu a elaborat un Regulament de ordine, disciplina și igienă pentru elevi, a introdus ședințele trimestriale și la finele anului școlar cu scopul de a discuta situația fiecărui elev și a introdus registrul de caracterizare a elevilor dar și învățarea și practicarea jocului “Oina” la obiectul Sport. La desfășurarea acestui joc a asistat și Spiru Haret, ministrul învățământului de atunci care a făcut o vizită în Târgu Jiu iar după acesta vizită a dat o
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Rase autohtone de ovine și caprine”, elaborată de Conf. univ. dr. Constantin Pascal, poate fi considerată una de referință deoarece răspunde unor deziderate actuale, cel puțin din două considerente: reactualizarea performanțelor productive în raport de gradul de ameliorare a raselor; caracterizarea morfoproductivă a unor noi populații de ovine, cu perspective de formare a unor rase locale noi. Strădaniile autorului s-au finalizat în elaborarea unei lucrări de mare extindere, reprezentând rodul unei activități de cercetare de peste un deceniu, cu o iconografie
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea veche reprezintă cazul aranjamentului instituțional endogen. Bazat pe o tradiție arhaică de autoguvernare ale cărei începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
promisiune optimistă pentru ziua de mâine. L-am simțit pe Neculai Constantin Munteanu în ultimii ani ai comunismului ca pe "mon semblable, mon frere". Mă identificam cu gândirea și chiar cu retorica sa, iar în momentele de depresie, memorabilele sale caracterizări și, mai ales, starea de spirit pe care o degaja reușeau să-mi readucă zâmbetul pe buze. Cred că Neculai Constantin Munteanu (cu stilul său neconvențional, fără pretenții intelectuale, la limita popularului) a fost principala supapă psihică a românilor în
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
fost o victimă sau (și) un colaborator al Securității. Ceva nu se leagă, între jurnalismul cu atitudine dușmănoasă care a făcut praf politica românească în scrisori deschise adresate lui Nicolae Ceaușescu, Paul Goma și Președintele Statelor Unite, prin intermediul mass-media occidentale, și caracterizările date celui în cauză în "Notele de analiză a activității informatorului ŤCălinť". Iată, de pildă, cum îl vedea căpitanul Tănase pe informatorul Călin la 28.03.1975: "De la data recrutării și până în prezent a furnizat materiale utile organelor de securitate
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
criticului în biografia sa. Autorul cărții de față nu este un savant obiectivat până la pierderea substanței umane, ci un ins care vine cu propriile întrebări, dileme, experiențe. Exegeza fiind, în aceste condiții, și o formă de a vorbi despre sine. Caracterizarea lui Cioran vine adesea împreună cu autocaracterizarea lui Livius Ciocârlie: Nu stau împreună, decât tipografic, ŤUra, ba nu, oroarea pe care o simt pentru contemporanii mei e nesfârșităť (227) cu ŤFăcând socoteala, cel mai adevărat în mine este scepticismulť. Dacă ești
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
vizitat pînă și Piața Unirii, iar de aici... unde să mă mai mut? Au nu iaște Dulcele Tîrg umbilicum mundi, Paris al Europei cisnistrene, minune la etajul Lumii a Patra?". Acum autorul e în măsură a-și face o ageră caracterizare: "Plurilateral, apartidic, apolitic activ, cosmopolit, permeabil la noi ștrengării -, nu mă mai simt cîtuși de puțin dezorientat în prezentul globalizator al omenirii, ale cărui salve le înregistrez pe casetofon împreună cu Francis Fukuyama". Și a-și preciza direcția înaintării, "paradozificînd": "Vin
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]