483 matches
-
printr-o ușă comună noi opinăm ca să fie cu totul separate aceste camere astfel ca furibunzii să nu se vătăme reciproc și aceste camere să fie tapisate cu mindire". O "necesitate" a timpului, dar mai ales expresie a unei mentalități, carcera, în loc să fie tapisată cu mindire, trebuie desființată și putea fi desființată. Avem informații interesante despre regimul aplicat bolnavilor mintali la Gheel, în Belgia, cu multe secole înainte. Exista în Occident o adevărată mișcare de eliberare a bolnavilor. Aceste idei au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
internau decât bolnavi agitați, gravi, periculoși, care puneau reale probleme societății și familiei.) Rolul de paznic al gardienilor reiese evident. Este probabilă și depășirea acestui rol, adică brutalitatea față de bolnavi, obișnuită mai tuturor instituțiilor psihiatrice ale timpului. Înseși manevrele terapeutice, carcera, dușul, cămașa de forță, implicau brutalitatea față de bolnavi: Bănuim, sub acest aspect, relații mai puțin relaxate între corpul gardienilor și masa bolnavilor, care constituiau un fel de corp de care gardianul dispunea, oficial foarte limitat, în fapt, destul de mult. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un "truluniu" 118,72 lei. Exista o instalație de hidroterapie, cu două încăperi, una de vară și alta de iarnă. Inventarul efectuat de revizori, deși foarte exigent și minuțios, nu prevede nici un obiect sau metodă de restricție sau de represiune (carcera, bașca, butuc, lanțuri etc.). În aceeași perioadă, la Neamțu și la Golia existau astfel de obiecte. De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al Ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Streinu, Pagini, II, 140-143; Piru, Panorama, 173-176; Cioculescu, Aspecte, 249-255; Grigurcu, Teritoriu, 93-98; Caraion, Duelul, 73-77; Munteanu, Opera, 117-121; Constantin, A doua carte, 118-121; Cristea, Un an, 75-77; Mircea Zaciu, „Revenirea mea în viața literară a fost o trecere din carcera tăcerii în groapa cu lei” (dialog cu Alexandru Lungu), F, 1991, 10, 11; Ion Cristofor, Poetul „neliniștilor limpezi”, TR, 1991, 50; Gheorghe Grigurcu, O corabie a poeziei, CNT, 1992, 8; Gheorghe Grigurcu în dialog cu Alexandru Lungu, RL, 1994, 16
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
grupul lui aveau destul de des conflicte cu alți elevi, din cauza atitudinii lor provocatoare. După o astfel de înfruntare, ei i-au raportat lui Burada că au fost agresați și i-au prezentat o listă cu cei care trebuiau băgați la carceră. Nu este greu de înțeles de ce erau prost văzuți. Andreica amintește o scenă în care Ion Stoian a fost lovit cu pumnul de către un elev care „culesese” un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de către un elev care „culesese” un pachet de țigări care plutea pe firul de apă din curte. Elevul, Iustin Sava, l-a lovit pe Stoian pentru că acesta îl amenințase că îl va raporta ofițerului politic. El a primit pedeapsă la carceră șapte zile, din care a executat doar trei3. Pe 7 noiembrie 1949 s-a aniversat revoluția bolșevică printr-un mic discurs al directorului și o paradă ridicolă, pe care elevii au persiflat-o. După o nouă inspecție în toamna lui
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
evadeze, însă doar primul dintre ei a reușit. Deținuții din închisoare au fost scoși în curte și bătuți, iar moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost bătut de director, anchetat la Ploiești, ținut la carceră timp de șapte zile, după care s-a întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa de evadare. Regimul de bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când toți cei care nu aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unei temeinice cercetări, a legislației în vigoare în acel timp și a interpretării datelor statistice privind penitenciarul Aiud. Chiar dacă nu era prevăzut în mod expres exterminarea deținuților politici, regimul instituit prin H.C.M. nr. 729/1951 (reducerea rațiilor alimentare, regim de carceră până la cinci zile, muncă excesivă, interzicerea vieții intelectuale, a legăturilor cu familia etc.) conțin premisele declanșării unui astfel de regim. Urmare acestui regim, numeroși deținuți au decedat în Penitenciarul Aiud. Astfel din totalul de 216 deținuți politici decedați în perioada
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
emplacements", în other words the conquest of the centres that produce and extend consent. Keywords: Gramsci Antonio, Marxism, Italian Communism, Egemony, Theory of State, Civil Society. Stato " integrale" o "allargato" "Stato" e "società civile" sono categorie che nei Quaderni del carcere di Gramsci hanno certamente una presenza e un significato anche presi în sé. È tuttavia mia convinzione che l'unico modo per coglierne bene îl senso è considerarli în modo dialetticamente connesso, come un tutt'uno articolato, mă unitario. È
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
considerazione sganciata da queste coordinate di fondo. Note 1 Christine Buci-Glucksmann, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976, p. 65 2 Indico în questo modo direttamente nel testo Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Îl primo numero riguarda îl quaderno, îl secondo îl paragrafo, îl terzo la pagina o le pagine, Q 10 ÎI, 41. VI, p. 1310. 3 Ibidem, Q 1, pp. 150
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Ibidem, Q 1, pp. 150, 132. 4 Ibidem, Q 4, pp. 38, 460. 5 Ibidem, Q 4, 49, p. 476. 6 Ibidem, Q 10 ÎI, 15, pp. 1253-1254. 7 Ibidem, Q 12, 1, p. 1518. 8 Antonio Gramsci, Lettere dal carcere, a cură di Antonio A. Santucci, Palermo, Sellerio, 1996, pp. 458-459. 9 Ibidem, Q 1, pp. 47, 56. 10 Ibidem, Q 9, pp. 69, 1141. 11 Ibidem, Q 7, pp. 28, 876. 12 Ibidem, Q 7, pp. 83, 914. 13
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pp. 130, 1020. 18 Ibidem, Q 6, pp. 10, 691. 19 Ibidem, Q 15, pp. 10, 1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian (Antonio Gramsci's vision on the creation of
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pp. 10, 1765. Bibliografia GLUCKSMANN - Buci Christine, Gramsci e lo Stato. Per una teoria materialistica della filosofia [1975], Romă, Editori Riuniti, 1976. GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, edizione critică a cură di Valentino Gerratana, Torino, Einaudi, 1975. Idem, Lettere dal carcere, (a cură di Antonio A. Santucci), Palermo, Sellerio, 1996. Viziunea lui Antonio Gramsci asupra creării statului modern italian (Antonio Gramsci's vision on the creation of the modern italian state) Ioana Cristea DRĂGULIN Abstract. The main conclusion that Antonio Gramsci
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Gramsci folosește aceste concepte pentru a identifica și analiza elementele constitutive ale proiectului politic impus de liberalii democratici întregii societăți italiene, actorii politici, metodele folosite etc. Autorul sard a adus argumente, cu precădere pe parcusul Caietelor din Închisoare, (Quaderni del Carcere) că proiectul creării statului și a națiunii italiene a fost impus de structurile statului piemontez și ulterior italian fără să fie acceptată o alternativă. Totodată, prin critică adusă metodelor, și-a imaginat un model risorgimental alternativ, prin care metodele evoluționiste
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. 6 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p.89. 7 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V. Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. 8 Idem, Opere Alese, trad. Eugen Costescu, titlul original, "Opere di Antonio Gramsci" (Einaudi), Editura Politică, București, 1969, p. 212. 9 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Gramsci, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V. Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. 8 Idem, Opere Alese, trad. Eugen Costescu, titlul original, "Opere di Antonio Gramsci" (Einaudi), Editura Politică, București, 1969, p. 212. 9 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., p.131. 10 Antonio Gramsci, Opere Alese, op. cît., p. 212. 11 Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino, 1955. 12 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p. 89. 13 Idem, Crearea statului italian
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
212. 11 Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino, 1955. 12 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p. 89. 13 Idem, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 14 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., pp. 2038-2039. 15 Ibidem, p. 2011. 16 Giampiero Carocci, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997, p. 7. 17 Antonio Gramsci, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pp. 2038-2039. 15 Ibidem, p. 2011. 16 Giampiero Carocci, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997, p. 7. 17 Antonio Gramsci, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, , p. 1238. 18 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, p. 2012. 19 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 20 Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997, p. 7. 17 Antonio Gramsci, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, , p. 1238. 18 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, p. 2012. 19 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 20 Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009, p. 861. 21 Antonio Gramsci, Enzo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Romă,1978. Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino 1955. Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), Editura Adenium, Iași, 2015, p. 198. Idem, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V.Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. Idem, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op.cit., vol. III, , p. 1238. Idem, "L'alibi degli intellettuali borghesi
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Scrieri (1914-1926), Editura Adenium, Iași, 2015, p. 198. Idem, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V.Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. Idem, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op.cit., vol. III, , p. 1238. Idem, "L'alibi degli intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p.413. Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
processo di egemonizzazione politică. Note 1 Cfr. L. Wittgenstein, Ricerche Filosofiche, Einaudi, Torino 1967, p. 118, §243. Sull'argomento și veda soprattutto S. Kripke, Wittgenstein on Rules and Private Language, Basil Blackwell Publishing, Oxford, 1982. 2 Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001, vol. ÎI, pp. 1375-1395 - p. 1383. 3 Ibidem, p.1394. 4 Ibidem, p.1382. 5 Ibidem, p.1392. 6 Ibidem, pp.1392-1393. Bibliografie GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001. KRIPKE S., Wittgenstein on Rules and
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Blackwell Publishing, Oxford, 1982. 2 Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001, vol. ÎI, pp. 1375-1395 - p. 1383. 3 Ibidem, p.1394. 4 Ibidem, p.1382. 5 Ibidem, p.1392. 6 Ibidem, pp.1392-1393. Bibliografie GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001. KRIPKE S., Wittgenstein on Rules and Private Language, Basil Blackwell Publishing, Oxford, 1982. WITTGENSTEIN L., Ricerche Filosofiche, Einaudi, Torino, 1967. Croce e lo stato (Croce and the State) Angelo CHIELLI Abstract. The essay analyzes the concept of
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
și Engels stau Sfântul Augustin și Toma d'Aquino), inclusiv icoane și cărți ce reflectă grija pentru respectarea religiei fiecărui deținut, fie acesta creștin, musulman sau budist. Iar când deținuții încearcă să se apere, vorbind toți odată, după amenințarea cu carcera a generalului, doamnei i se traduce că ei "deplâng în unanimitate condiția grea a negrilor din America și cer ca problema să fie prezentată în fața ONU". Imediat după ce suita iese, deținuții sunt obligați să facă drumul invers, din situația privilegiată
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
supraveghetori și la obiectele specifice universului carceral. Aceste cuvinte marchează apartenența personajelor la categoria deținuților. Însuși termenul zek, însemnând "deținut", care a devenit atât de cunoscut, a fost creat în lagăr. Alte cuvinte din această categorie sunt: kum ("cumătrul"), kondei ("carceră"), fitil' ("om care abia se ține pe picioare, ca o feștilă"), dohodeaga ("om cu un picior în groapă"), vagonka, oper. Asemenea termeni sunt explicați, de cele mai multe ori, în textele soljenițiene (zece-zile, precizează naratorul din O zi din viața lui Ivan
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]