509 matches
-
Balconul și „panoptizarea”tc "Balconul și „panoptizarea”" Cu Balconul, Jean Genet trimite, fără să îl cunoască, la prototipul supravegherii a cărui forță exemplară Michel Foucault o descoperea în A supraveghea și a pedepsi. Este vorba despre Panopticonul lui Bentham, dispozitiv carceral unde supraveghetorul ocupă o poziție centrală în mijlocul unui turn, în timp ce, pe circumferință, sunt dispuse celulele transparente care, lipsite de orice opacitate, îi permit să vadă, în orice clipă și în cele mai mici mișcări, deținuții; în schimb, aceștia nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să elaboreze conceptul „Figurilor” expuse în alcovurile bordelului Doamnei Irma. În realitate, e vorba despre o arhitectură și mai complexă, căci bordelul Balconului trimite nu numai la imaginea unui theatrum mundi pe dos, carnavalesc, deturnat, ci și la un dispozitiv carceral conceput pentru a salva ordinea și a aplica sancțiunile indispensabile, grație omniprezenței supravegherii. Doamna Irma ocupă poziția centrală, ca stăpână a casei ce controlează ansamblul camerelor în care clienții reprezentativi, veritabilă galerie simbolică a societății, se dedau unor perverse practici
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
e vorba, mai întâi, despre o reprezentație teatrală inspirată de istoria recentă, asasinarea lui Marat, jucată de prizonierii ospiciului din Charenton sub conducerea marchizului de Sade, și el închis în același stabiliment. Fapt ce implică supravegherea zilnică, proprie oricărui regim carceral, supraveghere în contextul căreia a fost pregătit spectacolul ce reconstituie scenic una dintre loviturile date Revoluției Franceze și care a contribuit la eșecul acesteia. Se impune mai întâi metafora închisorii, în care se joacă un episod din Revoluție pus în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
I. Cuza” din Iași și cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Departamentul de Istorie Contemporană. Domenii de interes: istoria politică și socială a României contemporane și istoria creștinismului. Volume publicate: Proba Infernului. Personalul de cult În sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1959-1962, Scriptorium, București, 2004 (editor); Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România, 1949-1962, Polirom, Iași, 2005 (editor Împreună cu Constantin Iordachi). Andreea Iacob a absolvit Facultatea de științe Politice, secția Jurnalism. Are, de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Sutele de mii de Întemnițați reveneau la masa milioanelor de concetățeni care Își aveau rezervată partea lor de suferință. Totul se petrecea Însă În tăcere, În teama de a nu oferi nici cel mai mărunt motiv de a repeta experiența carcerală, fatală pentru câteva zeci de mii de oameni și ruinătoare, fizic și psihic, pentru sute de mii de supraviețuitori. Din 1948, masiv prefigurată propagandistic, dar și prin numeroase acte de violență ce au mers până la suprimarea fizică a unora dintre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Închisorile existente la acea dată (ședința șefilor MAI din 4 mai 1949 - nota 7 - aprecia că era necesară și construirea unor penitenciare), precum și Întemnițaților de drept comun plecarea la Canal le apărea ca o alternativă salvatoare pentru ieșirea din spațiile carcerale, ale căror condiții ajunseseră extrem de greu suportabile. Munca În aer liber și soare, cu rații alimentare mai consistente, era considerată preferabilă regimului celular. Memorialiștii detenției confirmă această realitate. Începând cu primele luni ale anului 1950, se formează loturi care pleacă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un proces, iar Țurcanu („păpușă” a reeducării, dar și „păpușar” al demascărilor, cum Îl numește un Înalt funcționar al aparatului de represiune) și câțiva dintre complici (optsprezece la umăr) sunt executați. Rezultatul reeeducărilor de la Pitești, Gherla și din alte spații carcerale unde s-a Încercat exportarea fenomenului sunt 30 de victime ucise (după estimarea autorităților comuniste) sau peste 60 (după unele victime), 780 de torturați (după autorități), câteva mii de torturați ( În opinia victimelor), sute dintre aceștia rămânând cu traume fizice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comenta mostrele autodenigratoare. Intransigenții care nu au cedat presiunilor au perceput acest gest ca pe o lepădare, În sens teologic, de Dumnezeu. Regimul miza, În acceptarea autocriticii, pe faptul că rezistența deținuților politici devenise minimă după atâția ani de regim carceral dur, aceștia fiind, prin urmare, vulnerabili (fizic și psihic) și implicit mai puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
arestări și detenții În perioade diferite. În plus, BRU a fost singura Biserică suprimată de autoritățile comuniste, prin Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948, iar aproape Întreaga elită ecleziastică (episcopi, canonici, preoți-profesori și protopopi) a fost aruncată În sistemul carceral comunist. Începând cu lunile septembrie-octombrie 1948, asupra preoților uniți s-au exercitat presiuni infernale, fizice și morale, pentru a trece la ortodoxie, după modelul pus În practică de sovietici cu doi ani Înainte În Ucraina. Probabil un număr important dintre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lui Nicolae Ceaușescu: Comitetul Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC)”, În Romulus Rusan (ed.), Anii 1973-1989: cronica unui sfârșit de sistem, Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobrincu, Dorin (ed.), Proba infernului. Personalul de cult În sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1959-1962, Scriptorium, București, 2004. Dură, Ioan, Din istoria Bisericii Ortodoxe Române a anilor 1945-1989. Evidențe și realități din viața acesteia, postfață de Mihai Rădulescu, Ramida, București, 1994. Ionescu Stăniloae, Lidia, „Lumina faptei din lumina cuvântului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cerințele vor fi: 1. Identificați instituția cu rol de supervizor al vieții oamenilor. 2. Pe ce se bazează mecanismul de funcționare a acestor sisteme? 3. Care este raportul călău / victimă? Sunt cei doi măști ale ideologicului? 4. Identificați aspecte ale carceralului. 5. Există vreo soluție de ieșire din acest univers concentraționar? Reflecție didactică Această primă oră își propune familiarizarea elevilor cu conceptul de ideologie ca formă de ruptură între ontologic și axiologic. Elevii vor trebui să înțeleagă mecanismul oricărei forme de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de la Pitești, încercând și o trasare a liniei de demarcație între mască și rol. 1. Credeți că deținuții cred în ceea ce fac? 2. Care credeți că erau criteriile după care aceștia erau selectați în pușcării? 3. Discutați în contextul existenței carcerale excesul de zel. (E un păcat sau o necesitate?) Secvența 3: 15 min. * Pornind de la sugestiile fragmentelor folosite ca suport ideatic, li se va cere elevilor să formuleze două soluții pentru ieșirea individului din aria de influență a sistemului opresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
individului din aria de influență a sistemului opresiv (compromis, delațiune, mistificare a existenței sau soluție mistică). * Evocator în acest sens este prologul Trei soluții din Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt. A patra soluție, cea mistică, a fost descoperită în urma experienței carcerale, prin înțelegerea profundă a ideii de jertfă. * Construirea sensului final al parcursului se va face prin apelul la unul din fragmentele din Jurnalul fericirii care insistă asupra soluției soteriologice a credinței. Reflecție didactică Această a doua oră din parcursul didactic
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri ale condiției umane și, implicit, ale existenței poetului. Solitudinea ființei întrun orizont al nesfârșitei nopți este reliefată prin opoziție cu evangheliștii ce au fost mereu sprijiniți de prezența divină figurată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vinovată, imperfectă, limitată. În primul rând, eul poetic apare ca o ființă captivă întro lume ostilă, fără a renunța însă la actul creator. Discursul său liric nu mai caută acum frumusețea, ci „urâtul“ existențial, fiindcă lumea imaginată pare un univers carceral, în care artistul rămâne, iremediabil, prizonier. În al doilea rând, pentru a exprima această viziune, poetul creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise“ până atunci, cuvinte de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o ocupa, scena acțiunii principale. Narațiunea construiește metodic aceste spații ficționale ale periferiei, adăugînd mereu excepției (naturii outsidere a azilului, închisorii) o legitimare prin care se înfățișează precum o lume de sine stătătoare. De neocolit, caracterul închis (simbolic și concret, carceral) al restrînsului univers provoacă însă, creîndu-i un loc de manifestare, mijlocul imaterial prin care deschiderea operează în interiorul lui. O lume "fără ieșire" se sustrage condiției adîncind paroxistic păcatul existenței, mîntuindu-se prin ce are mai degradat, mai imund. Cel mai bolnav
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o îmbinare între talent, inspirație, efort: "Slova de foc și slova făurită/ Împerecheate-n carte se mărită". Poetul se consideră robul cititorului, care este " Domnul". Flori de mucigai În ciclul Flori de mucigai este evocată lumea stranie, dezolată, a universului carceral, unde viața este reprimată, mortificată, un fel de bolgie a infernului dantesc. Având ca punct de plecare estetica urâtului, Arghezi prezintă un univers al claustrării cu mocirlă, frig, cătușe, păduchi, șobolani, zăvoare, mucigai, din care nu lipsește totuși frumosul, o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Titlul trimite spre estetica urâtului, spre creația lui Baudelaire. Structurată în două secvențe lirice, poezia exprimă crezul artistic arghezian pe de-o parte, și neputința artistului de a crea în condiții de claustrare, pe de altă parte. Singur, în spațiul carceral, fără uneltele scrisului, poetul încearcă să scrie versuri "cu unghia pe tencuială", cu slabele sale forțe creatoare. Dar versurile ("stihuri fără an") fuseseră săpate în sufletul artistului: "Stihuri de groază/ De sete de apă/ Și de foame de scrum". În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
schizofrenie colectivă ale cărei consecințe abia se pot închipui. Scriitorul evocă doar un episod din "acest uriaș proces de culpabilizare", ale cărui victime, nenumărate, se recunosc în orice strat social, dar mai ales în sfera intelectualității. O geografie a sistemului carceral, schițată în paginile următoare, indică oarecum dimensiunea fenomenului, iar un preambul la "dosarul Pitești" explică de ce operația de distrugere a memoriei colective a început cu studenții. Trebuia anulată nu numai opoziția efectivă la comunism, dar și cea potențială. Organele de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de represiune făceau din posibil sursa unei acțiuni destructive de anvergură. Câteva "biografii încarcerate" ne apropie de Nichifor Crainic, Constantin Tonegaru, I.D. Sârbu, ultimul fiind semnatar postum al unuia dintre cele mai dense și revelatoare texte ( În loc de testament) privind experiența carcerală. În alte pagini, aflăm mărturii despre acele conștiințe care s-au opus, dincolo de cortină, sistemului: Eugen Ionesco, M. Eliade, Geoge Apostu, Bujor Nedelcovici, Dorin Tudoran. În fine, textele Speranță, disperare și memorie de Elie Wiesel, De ce nu credem în atrocități
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este creionată cu mână sigură. Nicio stridență, niciun cuvânt în plus ori nelalocul său. Cine este la curent cu literatura sociologică a ultimilor ani va găsi în paginile lui Emil Mladin ilustrarea perfectă a celor mai profunde texte despre lumea carcerală. Se remarcă și luciditatea criticii sociale, pe care Emil Mladin o face fin, dar curajos și exact. Există, la nivel social și instituțional, o complicitate, difuză, dar perversă ca răul ignorat să învingă. Problematica psihologică nu interesează pe nimeni, cel
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
sau doar fin de l'ancien régime. Acest personaj generic al melancolicului cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia, în contextul sensibilității decadente, devine paradoxal un sindrom carceral, un complex estetizant ca în poemul Christinei Rossetti, Cine mă va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock the door upon myself (1891). Cel care alege recluziunea adesea printr-un rapel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock the door upon myself (1891). Cel care alege recluziunea adesea printr-un rapel la interioritate asimilat refugiului în arta care dobândește o funcție soteriologică curând constată presiunea acestei condiții carcerale a eului devenit insuportabil. Explicația dată de Freud este utilă pentru configurarea acestei stări definitorii pentru simbolism și mai ales pentru decadentism în absența vitalismului entuziasmelor febricitate romantice. Alături de ea, Orfeu reprezintă idealul poetic care-și asociază o hipersensibilitate împinsă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acel angajament a dus la un soi de limpezire, de calm interior care mi-a înlesnit o raportare mai senină și la mediul în care trăiam. Era nevoie de răbdare pentru a supraviețui onorabil. Mulți vorbesc cu simpatie de experiența carcerală. O fac N. Steinhardt, Nicole Valéry, Sergiu Grossu, V. Vasilachi, Roman Braga ș.a. Toți aceștia au găsit o soluție de supraviețuire. Steinhardt a găsit-o în creștinare, dumneavoastră în apropierea dintre istoric și om. În privința celor care nu au descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]