787 matches
-
prin activarea telomerazei lmp 1 activează oncogena c-MYC. Se știe că această oncogenă (ca și o alta, c-FOS), sunt inductori ai proliferării celulare. Homeostazia celulei normale, pe care marele fiziolog 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) 200÷247 PCRIAM 06.02.2015 11:04 Page 213 canadian Walter Canon o numea metaforic „înțelepciunea corpului“ (the widsom of the body), reglează atât cantitatea cât și durata de acțiune a produsului genei c-MYC și prelungirea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
senzorii care dau alarma în cazul alterării moleculei de ADN agresată de factori fizici și chimici. Așa se face că numeroși autori extrapolează mecanismele moleculare constatate în cazul alterărilor cu poluanți fizico-chimici la problematica reparării leziunilor ADN produse de virusurile carcinogene. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) În mare, principalele piese care intervin în procesul de sesizare-alarmare sunt genele ATM și ATR. Din punct de vedere biochimic, proteinele codificate de genele ATM și ATR fac
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ADN agresată de factori fizici și chimici. Așa se face că numeroși autori extrapolează mecanismele moleculare constatate în cazul alterărilor cu poluanți fizico-chimici la problematica reparării leziunilor ADN produse de virusurile carcinogene. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) În mare, principalele piese care intervin în procesul de sesizare-alarmare sunt genele ATM și ATR. Din punct de vedere biochimic, proteinele codificate de genele ATM și ATR fac parte din familia de kinaze PI-3, de 300-500 KD
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
reparare a nucleotidelor lezate sau eronat împerecheate (engl. = mismatched nucleotides) creează o crestătură (engl. = nick) în scheletul fosfodiesteric al situsului AP, care s-a creat atunci când ADN glicosilaza a îndepărtat baza alterată. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) Asemenea AP endonucleaze există în toate speciile de animale. La om, APE 1 care, pentru a fi activă, necesită prezența unui ion de Mgc+ în situsul său. Numai așa, APE1 este capabilă să-și exercite rolul fiziologic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
reparația prin excizie de nucleotide (NER), o cale înalt versatilă și sofisticată, care contracarează efectele vătămătoare ale unei multitudini de leziuni ADN ce includ tipuri majore de leziuni determinate de surse ambientale. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) Cele mai frecvente leziuni supuse acțiunii reparatoare a NER sunt cele produse de radiațiile UV de lungime de undă scurtă, componente ale luminii solare. Este vorba de dimerii ciclobutan pirimidinici (CPDs) ADN (6-4) și fotoprodușii (6-4PPs). În
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
NER este înalt polivalent în sensul că domeniul în care acesta intervine reparator este cu mult mai larg comparativ cu BER. Astfel, leziunile pe care NER le recunoaște și reușește adesea să le remedieze sunt date de agenți fizici (UV), carcinogeni chimici precum benzopirenul, aflatoxina B1, derivații cisplatinei ș.a. sau stresori biotici: toxine bacteriene, unele virusuri cu potență oncogenă etc. În materie de virusuri carcinogene, ne referim în special la acelea care „profită“ de atacul inițial al unui carcinogen chimic (deschizător
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care NER le recunoaște și reușește adesea să le remedieze sunt date de agenți fizici (UV), carcinogeni chimici precum benzopirenul, aflatoxina B1, derivații cisplatinei ș.a. sau stresori biotici: toxine bacteriene, unele virusuri cu potență oncogenă etc. În materie de virusuri carcinogene, ne referim în special la acelea care „profită“ de atacul inițial al unui carcinogen chimic (deschizător de drum), care provoacă o leziune monocatenară pe care se grefează factorul oncogen al unui Papilloma virus, de pildă. b) Substratul asupra căruia acționează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fizici (UV), carcinogeni chimici precum benzopirenul, aflatoxina B1, derivații cisplatinei ș.a. sau stresori biotici: toxine bacteriene, unele virusuri cu potență oncogenă etc. În materie de virusuri carcinogene, ne referim în special la acelea care „profită“ de atacul inițial al unui carcinogen chimic (deschizător de drum), care provoacă o leziune monocatenară pe care se grefează factorul oncogen al unui Papilloma virus, de pildă. b) Substratul asupra căruia acționează, deosebește NER de BER. BER, așa cum arată și numele său (Base Excision Repair) funcționează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
om) nu poate utiliza o reparare de fragmente scurte (NER) ci numai una de tip BER. Descoperirea recentă că poli-A polimeraza Trf4 posedă o activitate 5' dRP liazică, a modificat această părere. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) c) Semnificația patogenă, mai exact consecințele patologice ale proastei funcționări în opera de recunoaștere și reparare a ADN, deosebesc de asemenea cele două căi. Astfel, în timp ce unele defecțiuni ale BER nu par a se însoți de sindroame
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Rad1, Mre11 și NBS1. Ele formează un complex cu proprietăți exonucleazice. În final, cele două catene ale ADN sunt lipite. Procesul se face cu pierderea secvențelor dintre cele două zone de omologie. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) B. Joncțiunea prin recombinare omoloagă - HR (Homologous Recombination), este o operație naturală în care ruptura dublei catene de pe unul dintre cromozomi este reparată după modelul structural oferit de cromozomul pereche, rămas intact. De fapt, așa cum se observă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sunt secvențe de nucleotide (gene celulare), înalt conservate (prezente în numeroase specii de prokariote și eucariote, care în mod normal joacă un rol esențial în procesele metabolice ale celulei, în special în mecanismele multiplicării celulare. Per se, ele nu sunt carcinogene (transformante) decât după ce au fost fie capturate și modificate de un retrovirus, fie au suferit modificări cantitative sau calitative în urma acțiunii unor alți factori. O schemă a sistemelor de transducere a semna lelor celulare - operație efectuată de proteine codificate de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de virusurile oncogene sunt folosiți pentru a modela atât propria lor expresie genică virală, cât și expresia celulei gazdă. Astfel, expresia genică celulară depinde în mare măsură de miARN virali, și aceasta nu numai în cazul virusurilor oncogene. Dinamica procesului carcinogen Carcinogeneza s-ar putea defini, drept un proces caracterizat prin cumularea unor leziuni genetice multiple într-o singură celulă. H.C. Pitot și colab. o definesc mai simplu: fenomen dinamic indus de agenți chimici, fizici, genetici sau infecțioși care, în final
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
om și animale două tipuri de agenți cancerigeni: exogeni și endogeni. A. Din prima categorie fac parte factorii nutriționali (precum tipul de alimen tație și modul de preparare a diferitelor alimente), factorii socio-economici, ca stilul de viață, expunerea la diferiți carcinogeni chimici, fizici sau biologici, dictată de natura profesiei, obiceiuri persistente prin tradiție sau intrarea, prin migrații, în alte zone de viață. Excesul de alcool, tabac, droguri, ingestia de aflatoxine ș.a. joacă un rol important în apariția bolii canceroase. Unii paraziți
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de modificările de tip genetic și epigenetic care s-au produs și s-au perpetuat în interiorul clonei respective. Este meritul lui A.G. Knudson și al lui P.C. Novel care, în 1975 și respectiv 1976, au emis ipoteza după care factorii carcinogeni acționează asupra ADN-ului celular. Modul de acțiune al carcinogenilor chimici și fizici este diferit de cel al virusurilor oncogene. Lucrările semnate de J.E. Bigelow (în 1981), W.A. Haseltine (în 1983), H.C. Pitot și Yvonne P. Dragan (în 1991
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
produs și s-au perpetuat în interiorul clonei respective. Este meritul lui A.G. Knudson și al lui P.C. Novel care, în 1975 și respectiv 1976, au emis ipoteza după care factorii carcinogeni acționează asupra ADN-ului celular. Modul de acțiune al carcinogenilor chimici și fizici este diferit de cel al virusurilor oncogene. Lucrările semnate de J.E. Bigelow (în 1981), W.A. Haseltine (în 1983), H.C. Pitot și Yvonne P. Dragan (în 1991) ș.a. demonstrează că în timp ce factorii oncogeni de natură chimică ori
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
perioada de dinaintea diferențierii terminale sau a dispariției lor prin apoptoză. În cazul în care asupra celulelor stem acționează un agent cancerigen, mai ales chimic sau fizic, acestea rămân „inițiate“ (a se vedea mai departe stadiul de inițiere din dinamica procesului carcinogen), și se acumulează în țesuturi sub forma unor clone de celule anormale. Din păcate, tehnicile actuale nu au ajuns la performanța de a identifica clonele de celule stem din componența țesuturilor, dar în mod sigur în interiorul fiecărui țesut al organismelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de înțelegere. l PRIMA (între 1940 și 1950) are ca parte de pornire lucrările semnate de Peyton Rous și J.G. Kidd (în 1940) și J. Berenblum și P. Shubik (în 1947). Din ambele aceste studii reiese că în dinamica procesului carcinogen există la început o perioadă latentă, în interiorul căreia autorii disting două stadii: inițierea și promoția. 6. Dinamica procesului carcinogen (după 1950) a fost descrisă de L. Foulds care, între 1947-1954, folosind diferite scheme de experimentare, în special în domeniul adenocarcinoamelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
J.G. Kidd (în 1940) și J. Berenblum și P. Shubik (în 1947). Din ambele aceste studii reiese că în dinamica procesului carcinogen există la început o perioadă latentă, în interiorul căreia autorii disting două stadii: inițierea și promoția. 6. Dinamica procesului carcinogen (după 1950) a fost descrisă de L. Foulds care, între 1947-1954, folosind diferite scheme de experimentare, în special în domeniul adenocarcinoamelor mamare la șoricioaice, a modificat semnificația inițială a stadiului de promoție, incluzând aici toate evenimentele post inițiere. În cele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
vor deveni „inițiate“, chiar dacă genele care reglează diferențierea terminală au suferit mutații: după S. Farber (1984), S.H. Yuspa și M.C. Poirier (1988) ș.a. Este de apreciat că fenomenul de inițiere se produce și spontan, la toate viețuitoarele, adică în lipsa factorilor carcinogeni. Inițierea debutează prin mutații spontane (induse probabil și de radiațiile cosmice). Incidența lor nu depășește „normalul“, iar cauza poate fi de pildă o depurinare a ADN-ului. Oricum, deși spontane (neinduse experimental), aceste mutații au, după H.C. Pitot și Y
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
spontană a fost observat de autorii mai înainte citați la șoarecii din crescătoriile de animale de laborator. B. PROMOȚIA este un concept ce definește o treaptă distinctă din procesul cancerizării, introdus atunci când s-a văzut că anumite substanțe cu activitate carcinogenă scăzută erau capabile să ducă, în condiții experimentale, la dezvoltarea de tumori maligne. Este meritul acelorași pionieri ai domeniului, I. Berenblum și P. Shubik, de a fi sesizat în premieră în 1947 existența acestei etape, cu ocazia unor încercări reușite
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în premieră în 1947 existența acestei etape, cu ocazia unor încercări reușite de a obține tumori cutanate la șoarecii de laborator, la care s-au aplicat badijonări repetate cu ulei de croton și cu o singură badijonare ulterioară cu un carcinogen chimic recunoscut. S-a constatat ulterior că substanțele promotoare nu interacționează direct cu ADN-ul celular, ci pregătesc terenul pentru o acțiune mai eficientă a carcinogenului. Acești produși nu sunt deci capabili de a produce vreun efect înainte de a intra
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
badijonări repetate cu ulei de croton și cu o singură badijonare ulterioară cu un carcinogen chimic recunoscut. S-a constatat ulterior că substanțele promotoare nu interacționează direct cu ADN-ul celular, ci pregătesc terenul pentru o acțiune mai eficientă a carcinogenului. Acești produși nu sunt deci capabili de a produce vreun efect înainte de a intra în circuitul metabolic și a fi astfel activați. Acțiunea lor se manifestă prin: a) stimularea proliferării celulare în țesuturile susceptibile; b) fixarea unor mutații spontane sau
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fenomenele mutaționale nefiind nici necesare, nici caracteristice pentru acest stadiu al carcinogenezei. După C.E. Butterworth (1992), pentru a conta în acest proces, promotorul trebuie să fie prezent și să acționeze un timp îndelungat (de luni și chiar ani), amploarea rezultatului carcinogen depinzând de concentrația sa în țesutul-țintă. Promoția este un stadiu reversibil. După ce agentul promotor dispare, se produce de obicei o regresie a proliferărilor celulare, apoptoza reintrând în atribuțiile sale fiziologice. De reținut că unii promotori sunt specifici pentru un anumit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
unor caractere ce contribuie la malignitate. Inhibarea neoangiogenezei (utilizată în prezent în terapie) întârzie dezvoltarea neoplaziei. Redăm, în continuare (tabelul 6-1) rezumativ, caracteristicile diferitelor stadii ale procesului carcinogenetic (după H.C. Pitot, 1987). Caracteristicile diferitelor stadii ale carcinogenezei 6. Dinamica procesului carcinogen Stadiul Caracteristica Inițierea Ireversibilitate Promoția Reversibilitate, modulare datorită ambientului,răspuns maximal Progresia Ireversibilitate, aneuploidie somatică,instabilitate cariotipală progresivă 6.2. Clasificarea carcinogenilor în funcție de intervenția lor în procesul de oncogeneză Dacă, din punct de vedere al naturii lor substanțiale, factorii carcinogeni
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
caracteristicile diferitelor stadii ale procesului carcinogenetic (după H.C. Pitot, 1987). Caracteristicile diferitelor stadii ale carcinogenezei 6. Dinamica procesului carcinogen Stadiul Caracteristica Inițierea Ireversibilitate Promoția Reversibilitate, modulare datorită ambientului,răspuns maximal Progresia Ireversibilitate, aneuploidie somatică,instabilitate cariotipală progresivă 6.2. Clasificarea carcinogenilor în funcție de intervenția lor în procesul de oncogeneză Dacă, din punct de vedere al naturii lor substanțiale, factorii carcinogeni sunt împărțiți în patru clase - chimici, fizici, genetici și biotici (infecțioși), aceiași factori, văzuți prin prisma acțiunii lor oncogene, pot fi: inițiatori
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]