686 matches
-
au manifestat mai cu seamă studenții de la teologie (Jungen Gemeinde) și de la medicină veterinară. Foarte puțini au fost cei În măsura să-și mai amintească de conținutul acestui Învățământ. Pentru cea mai mare parte au rămas mai ales stereotipiile, rezumatele caricaturale, reziduurile unei pregătiri rapide pentru examene, precum și citatele rituale. Au fost semnalate cazuri În care profesorii nu-și schimbaseră cursul mai mulți ani la rând, cursuri practic recitate sau citite de asistenți. Această formă de birocratizare și de depersonalizare a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
avut parte de o recunoaștere considerabilă, chiar dacă aceasta nu le-a adus Întotdeauna beneficiile politice scontate. Întrebările privind existența uneia sau mai multor literaturi germane, care au precedat reunificarea Germaniei, au făcut să iasă la iveală, uneori În maniera aproape caricaturala, legăturile stabilite Între literatura și stat, mai ales de fiecare dată când se punea problema «identității». Departe de a fi un raport privilegiat Între autor și publicul sau, scrierile literare angajează numeroși experți (critici, comentatori, germaniști, romaniști și comparatiști) Însărcinați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
românism propus de filosoful C. Rădulescu-Motru și a atacat sintezele de istorie literară concepute de E. Lovinescu, pe care l-a considerat un „falsificator al culturii românești”, și de G. Călinescu. Acesta îl executase concis: „Îl continuă pe N. Crainic, caricatural, N. Roșu, fără suficientă cultură și într-un limbaj vehement și grobian.” Rar reușește R. să se adreseze direct operei, în afara șabloanelor politice deformatoare, și atunci comentează pertinent volume de poezie și proză de Ion Pillat (Împlinire), N. Davidescu (Renașterea
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
valoroase pentru un stadiu ulterior, obișnuind părțile cu ideea că pentru rezolvarea conflictului vor trebui să facă anumite concesii. Mediatorul poate crea o atmosferă pozitivă în mijlocul unei dispute: de exemplu, părțile pot fi încurajate să-l descrie într-o manieră caricaturală pe moderator (va fi o activitate care îi va uni). Apoi, între ele, fiecare va face caricatura celeilalte părți și, în acest fel, se vor elibera de unele dintre sentimentele negative și frustrări. În ultima etapă, fiecare parte va face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deplina realizare intelectuală, Isaia Scurtu participă totuși, împreună cu „fratele său siamez” Jack Văraru, la disputele din sânul generației, prilej mai mult pentru autor de a satiriza caustic cele trei tabere în luptă - „antoniștii”, „spartachiștii” și „acționiștii”. Cum sub tușele grotești, caricaturale, se recunosc ușor protagoniștii adevărați, romanul e în această secvență unul „cu cheie”. Modalitatea e abandonată ulterior în favoarea înfățișării peripețiilor prin care trec „siamezii” în tentativa lor de a se integra sistemului social. Intenția prozatorului de a sugera o perspectivă
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
le asedia continuu. Proza scurtă și publicistica lui Ș. oferă o fațetă complementară, abia vizibilă în poezie; inspirate de o „actualitate” nedefinită, textele de mică întindere respiră un discret aer de absurditate, venit din substanța cotidianului. Personajele, cu nume ușor caricaturale, parcurg mici scenarii cu evoluție fantast-absurdă, pe coordonatele unor tipologii de sorginte gogoliană, sunt protagoniștii unor aventuri amoroase insolite, în limbul subțire dintre nefirescul straniu și oniricul comic. Alte „schițe” au ca fundal un pitoresc provincial, poate autobiografic. Frazarea narațiunilor
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
puberului a) Particularități somatice La 10-14 ani, perioada la care ne referim, se observă o creștere mai accentuată a membrelor inferioare, apoi a celor superioare, care de multe ori creează dizarmonii. În această perioadă majoritatea specialiștilor vorbesc despre o fază caricaturală, dacă o putem numi așa, caracterizată prin forma alungită a oaselor și a mușchilor. Oasele se dezvoltă în lungime și devin mai rezistente la acțiunea mecanică și presiune. Articulațiile nu sunt dezvoltate iar ligamentele nu asigură, în suficientă măsură, rezistența
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ultimul crâng, este însă precedată de un ciclu selectat în antologia Eu port această ființă (1972), destinată debutanților. Poemele de început atestă o sensibilitate elegiacă, dezvoltată poetic fie ca discretă confesiune (când tandru amuzată, când disimulat sentimentală), fie ca înscenare caricaturală, exuberant carnavalescă sau bonom onirică. Poeta imaginează/transpune lumea în cheia diminutivului, în virtutea unei grațioase înclinații spre feeria plină de haz și spre stilizarea diafană. Atitudinea dominantă este aceea de solidaritate, până la comuniune, cu făpturile umile: „Tolănită în mușcătoarea ei
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
negativo. Motivul principal pentru care autorul recurge la imaginea unei alte fiare este totuși dorința de a încadra „cultul împăratului” în sfera maleficului. Cea de‑a doua fiară apare din pământ și reprezintă o combinație monstruoasă și în același timp caricaturală între miel și balaur: „avea două coarne, asemenea mielului, dar grăia ca un balaur”. Însușirea sa principală este viclenia, dublând în mod eficient violența celei dintâi. Doar în momentul în care începe să vorbească, ea dezvăluie - celui care are puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care constă în dezintegrarea propriu‑zisă a imperiului - reprezintă preludiul judecății finale, săvârșite de Cristos însuși la a doua sa venire. Cât despre Anticrist, el se va așeza în fruntea unui imperiu pe care îl va reunifica în mod artificial, caricatural. Coeziunea acestui imperiu eshatologic, care nu este același cu Imperiul Roman, va fi complet iluzorie. Judecata are drept țintă acest avatar caricatural al Romei, condus de Anticrist, și nu Roma propriu‑zisă, dispărută cu puțin timp înainte. În De Christo
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
despre Anticrist, el se va așeza în fruntea unui imperiu pe care îl va reunifica în mod artificial, caricatural. Coeziunea acestui imperiu eshatologic, care nu este același cu Imperiul Roman, va fi complet iluzorie. Judecata are drept țintă acest avatar caricatural al Romei, condus de Anticrist, și nu Roma propriu‑zisă, dispărută cu puțin timp înainte. În De Christo..., Hipolit nu își dezvăluie prea mult sentimentele față de puterea romană. Preocupare sa esențială rămâne cea a prezentării și a interpretării, cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se sprijină pe un dosar foarte bogat de texte scripturistice, atât din Vechiul, cât și din Noul Testament. Anticristul este zugrăvit cu trăsăturile unui tiran eshatologic, care se va naște din tribul lui Dan și va restaura în mod artificial și caricatural Imperiul Roman, el însuși o copie nereușită a împărăției lui Cristos. Hipolit are o viziune anticristologică esențial politică, destul de diferită de a lui Irineu. Com. Dan. - în realitate o serie de omilii care au ca pretext Cartea lui Daniel - a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
astfel de dimensiunea eshatologică, el este considerat doar un simbol al opoziției față de adevăr”. În cele ce urmează vom nuanța afirmația cercetătorului italian arătând că poziția exegetului alexandrin nu poate fi redusă la acest „alegorism” dus la extrem, dogmatic și caricatural, de care va fi acuzat de‑a lungul timpului, ci este caracterizată de o extremă deschidere și de o reală „politropie”, redefinindu‑se în funcție de contextul ales și de auditoriul vizat. Astfel, în Contra Celsum, scriere polemică și apologetică, Anticristul apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică a autorului: compoziția polifonică, distribuția pe mai multe voci a discursului narativ susțin un recital livresc ludic și caricatural, cu numeroase accente parodice, în care se întâlnesc istorisirea sadoveniană cu basmul eroicomic, exuberanța rabelaisiană cu fabulosul arghezian. Jucăria (1989), roman despre dictatură, lipsit de determinări spațio-temporale concrete, reconstituie o atmosferă halucinantă, cu origini în proza lui Franz Kafka și
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
pe agrarieni la putere, dar ei își văd de propriile afaceri. Deși numai din altruism, Nichita intră în jocul aranjamentelor, cunoscându-i astfel pe mai toți șefii vieții politice, pe care, dezamăgit, dezgustat, îi prezintă sec și concis, ironic sau caricatural, într-un limbaj sincopat, neutru, aparent inofensiv. Povestea sa de amor, relatată episodic, cu o neutralitate sceptică, e și ea marcată de urâciunea din jur, ceea ce îl determină pe ziarist să părăsească totul și să se retragă, cu un fel
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Iașului” și „Cuvântul studențesc”. A făcut reportaje, a semnat cronici teatrale și cronici plastice, omul de teatru fiind un desenator înzestrat, cu o înclinație pronunțată spre caricatural (cum spune singur - într-un interviu acordat lui Ion Biberi - cu o „viziune caricaturală și tragică a vieții”). A deschis, de altfel, mai multe expoziții cu desene satirice, atrăgându-și prețuirea deosebită a lui Tudor Arghezi. Iar spectacolele pe care le-a montat poartă amprenta unui fel al său de a vedea, dominat de
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
noului născut (0-1 an) trebuie să țină seama de următoarele aspecte: țipătul de la naștere al copilului este un indiciu de sănătate, dar totodată el exprimă și suferința provocată de intrarea în joc a primelor reflexe și instincte; apariția unor obiceiuri caricaturale rele, cum ar fi sugerea degetului, capriciile, încăpățânările, atacurile de mânie, plânsul; copilul se dezvoltă în funcție de relațiile dintre părinți, relațiile dintre el și părinții săi, atmosfera emoțională din casă. Psihologia copilului mic (1-3 ani) are în vedere următoarele aspecte: existența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sine a sociopatului este deformată, incompletă sau neclară, impersonală, ea fiind impusă de „modelul negativ” al grupului marginal din care el face parte; din acest motiv, se poate spune că sociopatul adoptă o imagine de sine din afară, neautentică și caricaturală, care exprimă „identitatea” atribuită de grupul marginal la care a aderat; această „imagine/identitate” diferită de cea normală a membrilor comunității social-umane creează o ruptură între sociopat și lume, generează o stare de ostilitate a acestuia față de societate, dar și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sensul de constrângere a acțiunilor sociale aplicată de anumite persoane sau forțe social-politice asupra restului societății în scopul obținerii unor modele specifice de comportament, acțiune sau a unei mentalități colective identice (E. Converse). Pentru G. Sorel, violența este forma caricaturală și degenerată a forței. Important este însă faptul că agresivitatea se manifestă în act sub două forme: forța și violența. Ambele sunt suportul unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de catharsis, contribuind, în mod paradoxal, ca factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea intrapsihică a pulsiunilor primare și la realizarea unei stări de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală, ironii, înjurături, ultimatum; b) apariția primelor manifestări în cursul cărora cei doi adversari sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele ale predecesorului , sunt de remarcat atât divergențele privind condiția sătenilor Înainte de sfârșitul secolului al XVI-lea (pe care mai tânărul autor prefera să o idealizeze vizibil), ca și limbajul mult mai precaut folosit În privința proprietarilor. Nimic din aspectul grotesc, caricatural, al discursului lui Bălcescu nu transpare aici, autorul preferând o expunere tehnică și sobră. Argumentației colorate de sentimentalism Îi este substituit un text concis, În care tradiția păstrează o pondere importantă. Însă această tradiție se raporta nu atât la practici
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
memoriei afective, narațiunea este sincopata, planul interiorității îl înglobează pe acela exterior. Lumea provinciala apare configurata de o privire proaspătă, într-o gamă de înfățișări tratate în registrul observației realiste, în cel al reveriei juvenile sau în cel al șarjei caricaturale. Interesantă este, tipologic, „existența celor trei tineri «furioși»” (Cornel Regman), creionați cu dezinvoltura. O carte de povești și povestiri morale, Nufărul alb (1982), preceda alt grup de române: Urmașii lui Euclid (1986), explorare epica a mediului școlar din Brașovul anilor
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
Matei, om drept și bun, devine victimă pentru că se împotrivise colectivizării forțate. Se întretaie aici două romane, unul al vieții de provincie, al micilor artiști și al mediului didactic (amintind Brațul Andromedei de Gib I. Mihăescu), roman dominat de figura caricaturală, întru totul memorabilă, a profesoarei Artemiza (Miza) Pârlog, tip de fată bătrână, închipuită și ahtiată de parvenire, și romanul Melaniei, soția lui Matei, și al familiei sale, care traversează o dramă. Roman de moravuri, mai ales în prima parte, Vară
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
nu numai în periodice atacuri violente, nedrepte, la adresa lui Lazăr Șăineanu, care își au sursa nu atât în competența lexicografică a lui U., autor al unui dicționar francez-român (1897), cât în porniri șovine. Într-o suită de cronici, notițe umoristice, portrete caricaturale și parodii, U. se arată un observator care, într-un crochiu vioi, dezinhibat, surprinde ridicolul unor personaje și situații ale zilei. Anomalii de tot felul, puzderie de subiecte îi sunt oferite de experiența omului de lume și a medicului. Sancțiunea
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
și literatura: însemnările de călătorie bunăoară (Plecarea în străinătate), epica aventurilor romanțioase (După furtună), romanul de dragoste (Pâlnia și Stamate), un bildungsroman din sfera artei (Fuchsiada). Ducând la ultima expresie posibilă antiliteratura, aceste proze conțin totuși literatură, în schiță extrem caricaturală, evident, Pompiliu Constantinescu crezând că poate identifica în ele embrioni de teme și tipuri. Decodările criticului sunt discutabile, dar nu se poate nega că aventurosul Stamate, lansat în escapade extraconjugale, e un „burghez” (poate nu chiar cu totul „fără imaginație
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]