657 matches
-
acțiunea filmului: Sunt cumva acel gen de desene, dar sunt dinozauri; acum, sigur, nu umblă îmbrăcați cu haine ciudate sau lucruri de genul acesta, sunt un tip aparte de dinozauri. Ne-am focusat mai mult pe dinozaurii erbivori, nu pe carnivori ... Societatea lor devine una mai agrară, referindu-ne aici la fermieri. De fapt, ei devin fermieri. Este o poveste haioasă despre calea sigură pe care un dinozaur a urmat-o în viața sa, iar aspectul cel mai fascinant este cum
Bunul Dinozaur () [Corola-website/Science/334392_a_335721]
-
două ordine, sau diviziuni de bază, de dinozauri. În 1888, Harry Seeley clasificate dinozauri în două ordine, pe baza structurii lor de șold. ns ("soparla-ipohondru") se deosebesc de ornithischians ("pasăre-ipohondru"), prin reținerea de configurare ancestrale de oase în șold. Toate carnivore dinozauri (theropode) sunt saurischians, că sunt una dintre cele două linii principale de ierbivore dinozauri, sauropodomorphs. La sfarsitul Cretacicului Perioadei, toate non- aviare saurischians au dispărut. Acest lucru este menționat că evenimentul Cretacic-Tertiar extincție. Avians (păsările moderne), ca descendenți direcți
Saurischia () [Corola-website/Science/325098_a_326427]
-
Mangustele sau ihneumonii (genul "Herpestes") sunt mamifere carnivore din familia herpestidelor ("Herpestidae") răspândite în sudul Asiei, Africa și sudul Europei (Spania), cu corpul alungit, suplu, grațios, bot ascuțit, labe scurte, coadă lungă și stufoasă. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
căutarea hranei parcurg distanțe mari. De obicei, sunt solitare, dar uneori se pot aduna în grupuri mici de până la 4-12 indivizi. Mangustele își fac culcușurile în scorburi, prin peșteri sau în pământ. Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
motel și a unei croaziere cu submarinul. Este extrem de sadic și multe dintre afacerile sale sunt menite să-i tortureze sau chiar ucidă pe clienții lui; de exemplu, în episodul "O noapte la Motelul Mâței", și-a hrănit păianjenii lui carnivori cu rezidenții motelului respectiv, iar în episodul "Clubul Mâței", i-a transformat pe naufragiații insulei în mașini antropomorfe. Mâța întotdeauna îi trage pe sfoară pe Muriel și pe Eustache să încerce serviciile pe care le oferă motanul viclean, însă Curaj
Lista personajelor din serialul Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311845_a_313174]
-
a fost un dinozaur carnivor ce a trăit în perioada Jurasic, mai exact acum 150 de milioane de ani. Acest dinozaur era carnivor și avea o înălțime de 6 metri, la maturitate atingând greutatea aproximativă de o tonă. Cercetătorii au descoperit că Ceratosaurii vânau numai
Ceratosaurus () [Corola-website/Science/308892_a_310221]
-
a fost un dinozaur carnivor ce a trăit în perioada Jurasic, mai exact acum 150 de milioane de ani. Acest dinozaur era carnivor și avea o înălțime de 6 metri, la maturitate atingând greutatea aproximativă de o tonă. Cercetătorii au descoperit că Ceratosaurii vânau numai în grup, acest lucru făcându-i una din cele mai periculoase specii, care putea ataca dinozauri masivi precum
Ceratosaurus () [Corola-website/Science/308892_a_310221]
-
maturitate atingând greutatea aproximativă de o tonă. Cercetătorii au descoperit că Ceratosaurii vânau numai în grup, acest lucru făcându-i una din cele mai periculoase specii, care putea ataca dinozauri masivi precum Stegosaurus, Apatosaurus, Iguanodon și Allosaurus. Spre deosebire de ceilalți dinozauri carnivori care vânau în grup ( un procent foarte mic ), avea dimensiuni mai mari și își creștea puii împreună, aceștia continuând existența turmei. Acest exemplu parental semăna mai mult cu cel extrem de grijuliu al erbivolilor, decât cu restul Theropozilor, care se descurcau
Ceratosaurus () [Corola-website/Science/308892_a_310221]
-
Hiena dungată ("Hyaena hyaena") este un mamifer carnivor nocturn asemănător cu câinele, cu blana cenușie sau gălbuie-cafenie, cu dungi de culoare închisă pe gât, pe corp și pe membre, și picioarele anterioare mai lungi decât cele posterioare. Trăiește în Africa și Asia și se hrănește mai ales cu
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
au atacat animale mari și au târât copii. Sunt cu precădere animale necrofage. Se hrănesc de obicei noaptea. Hrana este alcătuită în principal din cadavre de vertebrate (zebre, gnu, gazele, impala etc.) și resturile menajere. După ce vulturii și alte mamifere carnivore mănâncă carnea de pe carcase, hienele dungate se hrănesc cu oasele rămase. Oasele mai mari ale antilopelor și bivolilor sunt sfărâmate cu dinții puternici. Dacă nu se satură cu cadavre, atacă mamifere mici (iepure, rozătoare, reptile) și păsări. În nordul Keniei
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
bumbăcărița". Mlaștina eutrofă de la Hărman adăpostește alte specii azonale, precum "jimla" (care nu se întâlnește nicăieri altundeva pe glob), "daria", "coada iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Șerpii ("Serpentes") sunt un subordin de reptile fără membre din ordinul Squamata. Câteva specii de șerpi sunt veninoase și toți șerpii sunt carnivori. Șerpii, cunoscuți și sub numele de ofidieni, sunt reptile cu șolzi a caror principala caracteristică este mobilitatea unică a oaselor faciale, forma lungă a corpului și lipsa membrelor. Capul, trunchiul și coadă sunt acoperite de șolzi duri. Partea caracteristică a
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]
-
pe taluzul continental și în largul oceanului. le înoată foarte repede. Unele gempilide, de ex. "Rexea solandri", formează bancuri, în timp ce altele, de ex. scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Unele specii migrează la suprafață pe timp de noapte. Sunt răpitori carnivori rapizi și se hrănesc cu pești: peștii zburători ("Exocoetidae"), scombride ("Scombridae"), pești lanternă ("Myctophidae"), crustacee și calmari. Nu au importanța economică. Unele specii sunt adesea prinse ca o captură accesorie în pescuitul tonilor cu paragatul. Carne este comestibilă dar grasă
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
Ei sunt găsiți doar în Australasia, care include Tasmania, Noua Guinee și Insula Cangurului. Aceste monotreme sunt total absente în restul lumii. Pe de altă parte, în Australia lipsesc multe grupuri de mamifere placentare, care sunt comune pe alte continente (Carnivora, artiodactyls, chițcani, veverițe, lagomorfe), deși au lilieci indigeni și rozătoare, care au ajuns mai târziu. Mamiferele placentare au evoluat în Eurasia și au făcut să dispară marsupialele și monotremele oriunde s-ar răspândi. În Australasia nu au ajuns decât recent
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
tub digestiv și glande anexe. Respirația este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferențiate. Plămânii sunt ca niște saci cu pereți cutați. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se ascund în gropi și stau în amorțire până primăvara. Șopârla este în general carnivoră, respectiv insectivoră. I se mai spune popular "gușter". Mediul de viață este terestru, respectiv acvatic (secundar). În special se află în zone de la câmpii până în zona de munte (în locuri însorite). Culoarea ei este adaptată mediului. Se înmulțește prin ouă
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
este rotunjită. Corpul este acoperit cu solzi verzi-măslinii, ceva mai închis pe spate și alburiu pe abdomen. Masculul are un organ copulator (numit gonopodiu), rezultat din transformarea înotătoarei anale și prin alungirea radiilor 3-5 ale acestei înotătoare. Este un pește carnivor și anume un larvivor, consumând în special larve de țânțari, al căror număr îl poate reduce într-un lac cu 97%. Consumă și crustacee mici (cladocere), diatomee și alte alge verzi sau albastre, icre de pește, iar, la nevoie, devine
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut (aplicații locale pe gingii). Aici sunt încadrate unele familii de plante cu nutriție mixtă (fotosintetică și în același timp heterotrofă, carnivoră). Descompun corpul unor insecte mici și astfel asimilează azotul, iar pentru acest fapt și-au transformat frunzele în capcane pentru prinderea și digerarea animalelor mici. Specii acvatice și terestre, autohtone și exotice, care cresc prin mlaștini oligotrofe. Aldrovanda vesiculosa L.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
le (Procyonidae) este o familie de mamifere carnivore plantigrade sau semiplantigrade, care seamănă ca înfățișare generală cu urșii, însă au coada lungă. Au un număr mic de specii, restrânse astăzi numai în continentul american. Prin strămoșii lor se înrudesc cu ursidele și canidele. Sunt carnivore zvelte, mai mici
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
cum preferă viața acvatică, mănâncă mai mult broaște și pești; de pe uscat prinde tot felul de animale mici și culege nuci, alune și semințe. Unele specii sau specializat: pisicile cu coadă inelată ("Bassariscus") și olingo ("Bassaricyon") sunt în mare parte carnivore, kinkaju ("Potos flavus") sunt frugivori, dar toate speciile consumă plante sau animale, în funcție de sezon sau disponibilitate. Se reproduc primăvara sau pe tot parcursul anului în regiunile sudice. Femelele nasc o dată pe an, de obicei primăvara, după o perioadă de gestație
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
Peștele ventuză Candolle (Lepadogaster candolii) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos din zona litorală printre alge, la 1-2 m adâncime. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic (de la insulele Canare până la țărmul Angliei), Marea Mediterană, Marea Neagră pe coastele Caucazului, Crimeei, Bulgariei
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
decis să treacă la ceva ce îi plăcea, science fiction-ul. Prima povestire SF publicată, "Black Destroyer" ("Astounding Science Fiction", iulie 1939), a fost inspirată de "Voyage of the Beagle" de Charles Darwin. Povestea descrie o formă de viață extraterestră fioroasă, carnivoră, care vânează echipajul unei nave spațiale de explorare. A fost povestea ilustrată pe coperta numărului respectiv din "Astounding", fiind descrisă uneori ca deschizătoarea "Epocii de Aur" a science fiction-ului. Povestirea a servit ca sursă de inspirație pentru numeroase filme SF.
A. E. van Vogt () [Corola-website/Science/321363_a_322692]
-
iar corpul este acoperit cu cinci rânduri de plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și pietriș, în curentul apei în aprilie-iunie. Este un pește carnivor, se hrănește cu crustacee, larve de insecte, larve de pești și pești mici: scrumbie, hamsii, guvizi etc. Are valoare economică foarte mare și este pescuit pentru carnea gustoasă și icrele negre. ul este clasificată după IUCN ca o specie pe cale
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
alături de nisetru. Puii de morun se îndreaptă către mare în lunile iunie-septembrie, înotând încet pe fundul apei, oprindu-se din când în când să se hrănească. Hrana variază în funcție de sezon. Morunul este un peste prădător, foarte hrăpăreț și cel mai carnivor dintre toți sturionii. Peștii alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
a fost un dinozaur carnivor de dimensiuni medii spre mari, unul dintre puținii de acest tip care este cunoscut bine dintr-o multitudine de rămășițe. Fosilele datează de la începutul perioadei jurasicului, acum aproape 200 de milioane de ani, ceea ce înseamnă că este unul dintre primii
Dilophosaurus () [Corola-website/Science/311852_a_313181]
-
Vidra de mare ("Enhydra lutris"), numită și lutră de mare sau biber de mare, este un mamifer marin carnivor din familia mustelidelor, rudă apropiată a vidrelor obișnuite. Este răspândită pe ambele coaste ale Oceanului Pacific de Nord. Masa tipică a vidrelor de mare adulte variază între 14 și 45 kg, fiind astfel cele mai grele animale dintre mustelide, dar, în
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]