620 matches
-
foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV, de unde coboară prin gaura ruptă posterioară în spațiul retrostilian și regiunea laterocervicală, atașându-se pachetului vasculo-nervos al gâtului. Din segmentul cefalic al vagilor pornesc filete parasimpatice spre faringe și arterele carotide, care participă la formarea plexurilor cu același nume. De aici, ambii vagi pătrund în cavitatea toracică și, după ce emit ramuri bronhopulmonare, cardiace (nervii cardiaci superior, mijlociu și inferior) și esofagiene, coboară în abdomen. La acest nivel, vagul stâng se termină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
terminații directe neuroefectoare de tipul celor întâlnite la mușchii striați, fie de rețea reticulară (sincițială) terminală. În teritoriul cefalic, își au sediul plexurile periarteriale carotidian intern și extern, rezultate în mare parte din extensia cefalică a plexului nervos din jurul arterei carotide comune. Acesta conține atât fibre simpatice derivate din ganglionii cervicali inferior și mijlociu, cât și un contingent important de ramuri din ganglionul cervical superior, care formează nervii carotidian intern și extern propriu-ziși. Primul se divide intracranian într-o rețea perivasculară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sfenopalatin. Pe de altă parte, plexul cavernos din jurul sinusului venos respectiv conține fibre simpatice care se distribuie fie globului ocular, după ce traversează ganglionul ciliar, fie meningelui și hipofizei pe calea vaselor sanguine. La rândul său nervul carotidian extern formează în jurul carotidei externe o rețea plexiformă de la care pornesc filete spre glomusul carotidian pe de o parte și la ganglionii otic și submandibular pe de alta, prin intermediul plexurilor secundare ale arterei meningee mijlocie și respectiv, maxilarei interne. În regiunea gâtului, se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inferiori, ce provin din cei trei ganglioni cervicali simpatici și nervii pneumogastrici. Teoretic, se descriu 12 nervi cardiaci, câte 6 de fiecare parte, din care 3 simpatici și 3 parasimpatici. De la locul de origine cervicală, ei coboară de-a lungul carotidelor comune în torace pentru a contribui la formarea, în spațiul restrâns dintre porțiunea ascendentă și transversală a crosei aorte, a plexului cardiac, cu cele două părți ale sale, superficială și profundă. În timp ce plexul cardiac superficial este constituit în mod predominant
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vegetativă propriu-zisă se realizează cu participare exclusivă simpatico-parasimpatică prin mecanismul antagonismului interstimulant, descris de Danielopolu (1954). Tipic din acest punct de vedere este cazul autoreglării circulației. În acest caz, autoreglarea este sub controlul predominent al zonelor reflexogene de la nivelul bifurcației carotidelor și arcului endocrino-aortic, bogate în baroreceptori sensibili la distensie și variații de presiune. Excitantul fiziologic este presiunea cu care sângele circulă la nivelul zonelor respective reflexogene, influențând prin intermediul nervilor depresori aferenți tonusul centrilor vasomotori. Scăderea presiunii arteriale, de exemplu, determină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fig. 65). Deși Morat semnalase încă din 1898 că: „Presiunea reglează presiunea”, mecanismul prin care se realizează autoreglarea circulației a fost precizat de abia după descoperirea zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică (Heymans, 1933). Ulterior s-a stabilit că, în afara bifurcației carotidelor și crosei aortice, există un număr suficient de alte teritorii vasculare sensibile la variațiile de presiune și compoziție chimică a sângelui. Astfel de zone preso- sau chemosensibile se găsesc la nivelul atriilor, ventriculului stâng, arterei mezenterice superioare, globului ocular, aparatului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de lichide, participând la acesta prin aferentele glosofaringiene și vagale ce vor activa în final centrul setei. Centrii hipotalamici primesc informații și de la chemoreceptorii carotidieni, dovadă fiind culegerea de biopotențiale din centrii setei în cazul injectării de soluții hipertonice în carotidă. Hipovolemia. Scăderea volumului de lichid extracelular stimulează centrul setei pe cale independentă de cea care mediază setea ca răspuns la hiperosmolaritatea plasmei. Astfel, hemoragia determină creșterea consumului de lichide, chiar dacă osmolaritatea plasmei nu este modificată. Efectul depleției lichidelor extracelulare asupra setei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I → leziuni centrale ce implică calea hipotalamospinală (transecție de măduvă cervicală) -leziuni ale neuronului de ordin II → leziuni preganglionare (ex., compresiuni) ale lanțului simpatic paravertebral printr-o tumoare de vecinătate -leziuni ale neuronului de ordin III → leziuni postganglionare la nivelul carotidei interne (ex., tumori de sinus cavernos). Dacă un pacient are tulburări de sudorație deasupra taliei, fără aspect clinic de sindrom Horner, atunci leziunea simpatică este imediat sub nivelul ganglionului stelat ipsilateral (Gesundheit și Greenberg, 2005). III.1.2.2. Afecțiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să fim atenți ca umărul stâng să nu fie ridicat și ca maxilarul să intre în contact fără a apăsa pe bărbia viorii. De asemenea trebuie să urmărim ca vioara să nu fie înfiptă în gât pentru a nu apăsa carotida, îngreunând circulația sângelui și deci proasta irigare cu oxigen a creierului. Și aici ca și în toate mișcările violonistice care vor urma, este necesar a se evita orice consum inutil de energie. Calea pentru economisirea energiei este respirația. Ea trebuie
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
neregularități de calibru, curbându-se și coborând pe sub extremitatea micii aripi a sfenoidului, pentru a se vărsa în sinusul cavernos. În spate se poate obține o imagine a sinusului cavernos, sub aspectul unei panglici duble, opacă, ce desenează conturul arterei carotide. Extremitatea sa posterioară se subțiază către originea sinusului pietros superior și inferior. Neoformațiunile orbitare și ale regiunilor vecine pot modifica desenul rețelei venoase. Este necesară, însă, o oarecare experiență pentru interpretarea traseelor patologice în raport cu variațiile individuale întotdeauna posibile a traiectului
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
a tarsului, care se anastomozează în afară cu ramura temporo-palpebrală a arterei lacrimale. Această arcadă va da ramuri ascendente, descendente, medii și posterioare. b. Un sistem arterial facial, care comportă arterele: facială, temporală superficială și suborbitară. Artera facială, ram din carotida externă, devine artera angulară, când întâlnește cantusul intern și se anastomozează cu artera numită „palpebrală superioară”. Aceasta vascularizează sacul lacrimal, cantusul intern și partea internă a pleoapei inferioare. Artera temporală superficială, ram din artera carotidă externă, se divide în trei
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
suborbitară. Artera facială, ram din carotida externă, devine artera angulară, când întâlnește cantusul intern și se anastomozează cu artera numită „palpebrală superioară”. Aceasta vascularizează sacul lacrimal, cantusul intern și partea internă a pleoapei inferioare. Artera temporală superficială, ram din artera carotidă externă, se divide în trei artere: artera transversală a feței, care vascularizează partea externă a pleoapei inferioare. artera orbito-zigomatică, care vascularizează parțile laterale ale celor două pleoape. artera frontală, care vascularizează partea sa supero-externă. Arterele suborbitare sunt ramuri terminale pentru
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
ca ax vascular artera temporală superficială sau ramul temporal al acesteia, a fost descris pentru acoperirea defectelor faciale, după excizii tumorale extensive care interesează și pleoapa inferioară până la nivelul carunculei. Vascularizația este asigurată de ramurile arterei temporale, ram din artera carotidă externă și care, deasupra arcului zigomatic, se divide în două ramuri: ramul frontal și un ram posterior, pentru regiunea parietală și temporală. Traiectul arterelor este superficial însoțit de venele comitante și poate fi palpat cu ușrință. Disecția lamboului este ușor
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
SISTEMELOR ARTERIAL ȘI VENOS ALE CREIERULUI I. Sistemul arterial I.1. A.C.C.Dr.: Ram desprins din trunchiul arterial brahiocefalic, având traiect ascendent de partea dreaptă a traheei și esofagului. În dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se bifurcă dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
CREIERULUI I. Sistemul arterial I.1. A.C.C.Dr.: Ram desprins din trunchiul arterial brahiocefalic, având traiect ascendent de partea dreaptă a traheei și esofagului. În dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid se bifurcă dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
dând naștere arterei carotide interne drepte și arterei carotide externe drepte. I.2. A.C.C.Stg.: Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Este al doilea ram important desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
desprins direct din arcul aortic și este situat la stânga trunchiului brahiocefalic. Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Are aceleași traiecte și raporturi ca și artera carotidă comună dreaptă, dar pe stânga, dând naștere, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, arterei carotide interne stângi și arterei carotide externe stângi. Au aceleași traiecte, raporturi și ramuri atât-pe-stânga-cât-și-pe-dreapta. Arterele carotide externe au fiecare câte trei porțiuni: cervicală, subangulomaxilară și intraparotidiană. Ramurile colaterale ale A.C.E. sunt: 1. A. facială, care în șanțul nasogenian apare sub numele de artera angulară și care se anastomozează cu A. nazală, ram din A. oftalmică
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
New York, în 1938. În 1947 Chavez realizează opacifierea unor cavități direct prin cateter. În anii 1950 și 1951 sunt realizate primele dispozitive de schimbarea automată a filmelor și de expunere automată, simultan, în două planuri. Extinderea puncționării percutane a arterei carotide se datorează lui Engeset și Școlii Scandinave. Ulterior, s-a impus tehnica lui Seldinger și a lui Monquin de cateterizare a arterei femurale. 2. Incidente, accidente, efecte nedorite în timpul folosirii substanțelor iodate Efectele secundare ale substanțelor de contrast iodate pot
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cm3. Debitul sanguin cerebral (DSC) poate fi cuprins între 50 ml/100 g de țesut cerebral/minut și 55 ml/100 g de țesut cerebral/minut la un creier de ~1350 de grame, ceea ce reprezinta ~15% din debitul cardiac. Debitul carotidei interne reprezintă ~ 70% din cel al carotidei comune. În meningioamele de convexitate studiate de noi am găsit DSC, în medie, 64 ml/100 de grame de țesut cerebral/pe minut. Viteza de circulație în aortă este 20-50 cm/secundă, în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cuprins între 50 ml/100 g de țesut cerebral/minut și 55 ml/100 g de țesut cerebral/minut la un creier de ~1350 de grame, ceea ce reprezinta ~15% din debitul cardiac. Debitul carotidei interne reprezintă ~ 70% din cel al carotidei comune. În meningioamele de convexitate studiate de noi am găsit DSC, în medie, 64 ml/100 de grame de țesut cerebral/pe minut. Viteza de circulație în aortă este 20-50 cm/secundă, în arterele mici de 5,6-5,8 cm
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cateterului, tipul de contrast și dacă e nevoie de o injectare suplimentară de contrast inițială pentru a evidenția vasele mari. De asemenea este utilă familiarizarea cu dificultățile angiografiei, inclusiv prin discuții cu alți angiografiști, și cu variantele anatomice ale bifurcației carotidei, în scopul ușurării manoperei de explorare cu ansa ! Se vor aprecia necesitățile de anestezie, de oxigen, de intubație pentru pacient. Puncția se va practica la hemiplegici pe partea cu hemiplegie spre a avea un reper arterial în partea care va
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sau altă leziune cu flux important sanguin ! Este important a fi vizualizate și venele și sinusurile cavernoase în cursul aceleiași examinări dacă este vorba de leziuni cu potențial invaziv. Trebuie vizualizate și venele jugulare (în cazul unor obstrucții) și arterele carotide externe (mai ales dacă se pun probleme de: shunturi - MOYA-MOYA -, anevrisme gigante sau inoperabile, anevrismele spirale sau displazice ale Arterei Cerebrale Medii, anevrisme cavernoase, malformații arterio-venoase ale creierului extinse la suprafața creierului, suferințe vasculare durale ca posibilă cauză de HSA
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ales în cazurile în care bariera hematoencefalică a fost afectată (41). I.5. RUPTURA ANEVRISMULUI ÎN TIMPUL ANGIOGRAFIEI Este, probabil, cea mai severă complicație a angiografiei, fiind asociată cu o mortalitate de peste 70% ! (40) Studiile recente arată că injectarea în A. carotidă internă a contrastului iodat determină bradicardie reflexă și moderată hipotensiune arterială. Dar, în primele 1-2 secunde după injectare, se constată o creștere mare a presiunii în carotidă, urmată de revenirea la normal în următoarele 2-10 secunde ! (42). Jocul tensional poate
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]