801 matches
-
diagnosticului și a strategiilor terapeutice la această categorie de bolnavi, spre deosebire de valorile înalte ale tensiunii arteriale, care nu s au asociat cu un risc mai mare de mortalitate sau de boală cardiovasculară majoră la populația foarte vârstnică (47). Grosimea intimă-medie carotidiană se asociază cu factorii tradiționali de risc, cu prevalența bolii cardiovasculare și cu implicarea altor teritorii arteriale în procesul aterosclerotic. Acest indice este crescut la vârstnicii diabetici față de martorii non diabetici, fiind corelat cu profilul lipidic anormal și cu nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
DZ tip 1 și tip 2, precum și ca o modalitate non invazivă de apreciere a eficacității unor intervenții terapeutice (49). La indivizii peste 65 de ani fără istoric de boală cardiovasculară clinică, înrolați în Cardiovascular Health Study , grosimea intimă medie carotidiană s a asociat cu evenimente majore, cum sunt AVC ul și infarctul miocardic (50). În același timp, la pacienții vârstnici este recunoscută incidența crescută a bolii arteriale periferice, existând o relație de tip invers între severitatea scăderii IGB și factorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
arătat că femeile vârstnice au o prevalență semnificativ mai mare a arteriopatiei periferice asimptomatice față de bărbații de aceeași vârstă, în timp ce prezența bolii este semnificativ asociată cu evenimentele adverse la ambele sexe (54). Rezultatele prezentate anterior sugerează că atât markerul ultrasonografic carotidian, cât și IGB pot fi folosite pentru o stratificare mai atentă a riscului în cazul populației vârstnice, diabetice și non diabetice. Monitorizarea Holter ECG este o metodă nou analizată la bolnavii cu vârsta medie de 72 5 ani, înrolați în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
post-mortem indică faptul că îngroșarea peretelui aortic la vârstnici se datorează în principal creșterii grosimii intimale, chiar și la populații cu incidență scăzută a aterosclerozei (20). Rezultatele studiului BLSA (Baltimore Longitudinal Study on Aging ) evidențiază o creștere a grosimii intimă-medie carotidiene de 2-3 ori între 20 și 90 de ani (21). Creșterea grosimii intimă-medie la vârstnici este însoțită de dilatare luminală și de o reducere a complianței și distensibilității, cu creșterea rigidității arteriale. Aceste modificări structurale poartă numele de arterioscleroză, proces
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
infarct miocardic și 30% dintre decesele apărute în spital ulterior infarctului miocardic (8). Coronarografic, pacienții vârstnici prezintă leziuni mult mai extinse, afectare frecventă multicoronariană și mai multe calcificări coronariene. Evidențele unui infarct miocardic în antecedente, a modificărilor ecocardiografice, a ateromatozei carotidiene sau a unui indice gleznă braț scăzut au fost documentate la 22% dintre femei și la 33% dintre bărbați cu vârsta cuprinsă între 65 și 70 de ani și la 43% de femei și 45% de bărbați peste 85 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
pentru boala coronariană, cât și pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (18). Modificările electrocardiografice de tipul hipertrofie ventriculară stângă, tulburări de conducere intraventriculare, modificări nespecifice de repolarizare la pacienții vârstnici semnifică cel mai adesea afectarea circulației coronariene (19). Suflurile femurale și carotidiene, frecvent întâlnite la vârstnici, se asociază cu un risc crescut de boală coronariană, la fel și antecedentele de accident vascular sau boală arterială periferică. Prezența acestora semnifică, în esență, afectare aterosclerotică polivasculară. Pacienților vârstnici cu HTA și diabet ar trebui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
aceste celule, determinând modificări fenotipice în celulele spumoase (43). Studii recente au arătat efecte vasoconstrictoare importante și ale urotensinei II (UT II). Niveluri circulante crescute de UT II s-au evidențiat la pacienții cu diverse afecțiuni cardiovasculare, HTA, DZ, ateromatoză carotidiană (44). Activitatea UT II este legată de stimularea oxidării NADPH în peretele vascular și a acțiunii citokinelor inflamatorii (45). De asemenea, în patogenia aterosclerozei la diabetici s-a descris și participarea unor membri ai superfamiliei TNF-receptor (tumor necrosis factor), numită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de 144 mmHg folosind captopril sau atenolol de primă intenție, aduce beneficii imense și scade riscul de AVC (63) . Tratamentul dislipidemiei cu statine și aso - cierea antiagregantelor plachetare (aspirină, clopidogrel) reduc riscul de AVC. Tehnicile non-invazive au câștigat teren; ecografia carotidiană și măsurarea grosimii intimă-medie, vizualizarea plăcilor de aterom permit estimarea circulației cerebrale. Ecografia Doppler cu vizualizarea fluxului sanguin în artera cerebrală bazală este o metodă importantă de apre- ciere a fluxului cerebral. Boala cerebrovasculară și boala coronariană s-au dovedit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
placebo, dar acest amplu trial a inclus doar subiecți cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-64 ani, urmăriți timp de 5 ani (95). Arterial Biology for the Investigation of the Treatment Effects of Reducing Cholesterol 2 Trial a comparat grosimea intimă-medie carotidiană la 167 pacienți (cu vârsta medie de 67 ani) care au primit doze medii de statine și au fost randomizați în grupul care a primit placebo versus 1 g de niacină. Rezultatele studiului au arătat o incidență mai mică a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
hemoragic este discutabil, relația temporală dintre administrarea heparinei (care, de altfel, are un timp de înjumătățire foarte scurt) și apariția hemoragiei cerebrale nefiind demonstrată [Iseki et al., 1993]. Ateroscleroza (ATS) precoce la pacientul renal determinată prin ecografie duplex a arterelor carotidiene Ecografia de înaltă rezoluție s-a constituit în ultimii ani într-un instrument deosebit de valoros în investigarea sistemului arterial. Explorarea ultrasonografică a arterelor carotidiene este relevantă nu numai pentru caracterizarea alterărilor structurale la acest nivel, ci și deoarece nivelul aterosclerozei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Iseki et al., 1993]. Ateroscleroza (ATS) precoce la pacientul renal determinată prin ecografie duplex a arterelor carotidiene Ecografia de înaltă rezoluție s-a constituit în ultimii ani într-un instrument deosebit de valoros în investigarea sistemului arterial. Explorarea ultrasonografică a arterelor carotidiene este relevantă nu numai pentru caracterizarea alterărilor structurale la acest nivel, ci și deoarece nivelul aterosclerozei carotidiene reflectă severitatea leziunilor arteriale în alte teritorii decât cele cerebrale [Allan et al., 1997]. Grosimea intimă-medie (GIM) la nivelul carotidei comune reprezintă un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Ecografia de înaltă rezoluție s-a constituit în ultimii ani într-un instrument deosebit de valoros în investigarea sistemului arterial. Explorarea ultrasonografică a arterelor carotidiene este relevantă nu numai pentru caracterizarea alterărilor structurale la acest nivel, ci și deoarece nivelul aterosclerozei carotidiene reflectă severitatea leziunilor arteriale în alte teritorii decât cele cerebrale [Allan et al., 1997]. Grosimea intimă-medie (GIM) la nivelul carotidei comune reprezintă un predictor puternic al evenimentelor cardiovasculare majore în populația generală [OLeary et al., 1999]. Ca urmare, GIM poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cardiovasculare majore în populația generală [OLeary et al., 1999]. Ca urmare, GIM poate fi considerată un end-point surogat care poate fi utilizat în studiile intervenționale concepute să modifice factorii de risc cardiovascular [Blankenhorn et al., 1993]. Determinanți ai modificărilor structurale carotidiene într-un studiu prospectiv pe 90 de pacienți hemodializați, Zoccali și col. [2002] au demonstrat relația directă existentă între dimetil-arginina asimetrică (ADMA), inhibitorul endogen al NO sintetazei și grosimea intimă-medie. Mai mult, în cursul urmăririi (15 luni), modificările GIM la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cu acest parametru ecografic inițial normal s-au corelat direct cu ADMA și cu nivelul seric al proteinei C reactive (PCR), un marker bine cunoscut al inflamației. Interacțiunea dintre ADMA și CRP a reprezentat singurul predictor independent al progresiei leziunilor carotidiene. Ca urmare, acumularea inhibitorului endogen al NO-sintetazei ar reprezenta în sine un factor de risc cardiovascular. Aceste date au fost confirmate de Pagagianni și col. [2003] care, într-un studiu recent, au investigat ATS carotidiană utilizând atât GIM, cât și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
predictor independent al progresiei leziunilor carotidiene. Ca urmare, acumularea inhibitorului endogen al NO-sintetazei ar reprezenta în sine un factor de risc cardiovascular. Aceste date au fost confirmate de Pagagianni și col. [2003] care, într-un studiu recent, au investigat ATS carotidiană utilizând atât GIM, cât și un scor semicantitativ de evaluare a plăcilor ATS. Acești parametri au fost semnificativ anormali la populația dializată studiată în comparație cu subiecții non-renali, de control. Și în acest studiu, scorul de ateroscleroză, precum și grosimea intimă-medie s-au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
convingător datele care se acumulează în literatura nefrologică asupra relației strânse și complexe dintre ateroscleroză și inflamație/microinflamație la pacientul renal. În sfârșit, o investigație recentă a lui Oh și col. [2002] constată că alți determinanți independenți ai grosimii intime-medii carotidiene la pacienții dializați sunt durata tratamentului dialitic și nivelurile calciului seric. Modificările aterosclerotice carotidiene decelabile ecografic apar chiar și la pacienții dializați de vârstă tânără și nu sunt influențate semnificativ de către transplantul renal. Care este rolul prognostic al modificărilor structurale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
ateroscleroză și inflamație/microinflamație la pacientul renal. În sfârșit, o investigație recentă a lui Oh și col. [2002] constată că alți determinanți independenți ai grosimii intime-medii carotidiene la pacienții dializați sunt durata tratamentului dialitic și nivelurile calciului seric. Modificările aterosclerotice carotidiene decelabile ecografic apar chiar și la pacienții dializați de vârstă tânără și nu sunt influențate semnificativ de către transplantul renal. Care este rolul prognostic al modificărilor structurale carotidiene determinate ecografic la pacientul renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
la pacienții dializați sunt durata tratamentului dialitic și nivelurile calciului seric. Modificările aterosclerotice carotidiene decelabile ecografic apar chiar și la pacienții dializați de vârstă tânără și nu sunt influențate semnificativ de către transplantul renal. Care este rolul prognostic al modificărilor structurale carotidiene determinate ecografic la pacientul renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost mai puțin studiată la pacienții renali. Un prim studiu [Blacher et al., 1998] a evidențiat că diametrul intern al arterei carotide comune, nu însă și grosimea intimă-medie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Modificările aterosclerotice carotidiene decelabile ecografic apar chiar și la pacienții dializați de vârstă tânără și nu sunt influențate semnificativ de către transplantul renal. Care este rolul prognostic al modificărilor structurale carotidiene determinate ecografic la pacientul renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost mai puțin studiată la pacienții renali. Un prim studiu [Blacher et al., 1998] a evidențiat că diametrul intern al arterei carotide comune, nu însă și grosimea intimă-medie, ar fi predictiv pentru mortalitatea generală și cea cardiovasculară la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
DP [Benedetto et al., 2001]. În concluzie, grosimea intimă-medie (GIM) determinată prin ecografie de înaltă rezoluție se corelează cu hipertrofia ventriculară stângă și reprezintă un predictor independent al mortalității cardiovasculare, inclusiv prin accident vascular cerebral, la pacientul dializat. Modificările structurale carotidiene incipiente se corelează cu disfuncția endotelială și cu starea microinflamatoare caracteristică uremiei cronice. GIM determinată ecografic poate fi utilizată pentru stratificarea riscului cardiovascular la pacienții renali și pentru identificarea precoce a celor care vor dezvolta în timp leziuni aterosclerotice carotidiene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
carotidiene incipiente se corelează cu disfuncția endotelială și cu starea microinflamatoare caracteristică uremiei cronice. GIM determinată ecografic poate fi utilizată pentru stratificarea riscului cardiovascular la pacienții renali și pentru identificarea precoce a celor care vor dezvolta în timp leziuni aterosclerotice carotidiene importante, care să ducă la accidente cerebrale. Prevenția accidentelor vasculare cerebrale Date recente din populația generală au permis elaborarea unor măsuri de prevenție a AVC, care sunt sintetizate în tabelul I. Aceste măsuri pot fi extrapolate, cu unele rezerve, și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
la accidente cerebrale. Prevenția accidentelor vasculare cerebrale Date recente din populația generală au permis elaborarea unor măsuri de prevenție a AVC, care sunt sintetizate în tabelul I. Aceste măsuri pot fi extrapolate, cu unele rezerve, și în populația renală. Stenoza carotidiană de grad înalt determină frecvent AVC, deși procentul pacienților cu aceste leziuni carotidiene severe care vor suferi într-adevăr AVC este necunoscut. Screening-ul ecografic al pacienților cu insuficiență renală în ceea ce privește stenozele carotidiene îi poate identifica pe cei cu risc crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
permis elaborarea unor măsuri de prevenție a AVC, care sunt sintetizate în tabelul I. Aceste măsuri pot fi extrapolate, cu unele rezerve, și în populația renală. Stenoza carotidiană de grad înalt determină frecvent AVC, deși procentul pacienților cu aceste leziuni carotidiene severe care vor suferi într-adevăr AVC este necunoscut. Screening-ul ecografic al pacienților cu insuficiență renală în ceea ce privește stenozele carotidiene îi poate identifica pe cei cu risc crescut de AVC, însă la un cost înalt. Pe de altă parte, costul ecografiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cu unele rezerve, și în populația renală. Stenoza carotidiană de grad înalt determină frecvent AVC, deși procentul pacienților cu aceste leziuni carotidiene severe care vor suferi într-adevăr AVC este necunoscut. Screening-ul ecografic al pacienților cu insuficiență renală în ceea ce privește stenozele carotidiene îi poate identifica pe cei cu risc crescut de AVC, însă la un cost înalt. Pe de altă parte, costul ecografiei duplex este contrabalansat de către avantajul non-invazivității acesteia. Studiile privind plăcile aterosclerotice aortice mai mari de 4 mm în grosime
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cum ar fi obnubilarea, astenia intensă sau amauroza parțială. Frecvent, aceste simptome sunt ignorate de către nefrolog, deși pot prevesti un AVC patent [Vidaillet et al., 2002]. La modul ideal, această simptomatologie nespecifică ar trebui să determine nefrologul să evalueze sistemul carotidian (ecografie duplex, tomografie computerizată, RMN). La rândul ei, cefaleea cronică, frecventă la pacientul renal, în special cel dializat, poate masca un AVC la debut. Pe lângă măsurile generale, recunoscute în populația non-renală (tabelul I), unele măsuri specifice ar putea reduce incidența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]