KorAP: Find »[drukola/base=carpatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...112 >

2,793 matches

Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717

Washington, Atena și Roma), românii nu vor avea niciun viitor și niciun fel de stabilitate în matrice lor stilistică, politică și economică. Numai un nou “Consiliu Superior al Înțelepților Lumii” cu un nucleu “inițiatic” al Atlanților din Carpați în “fortăreața carpatică” ar mai putea salva acum România și Europa, aflate între civilizație și barbarie, între Orient și Occident, în cel mai crunt război declanșat între forțele infernale și cele cerești, ce se petrece, în chiar clipa aceasta, în sufletele, în inimile

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
Itinerariu spiritual din opera lui M. Eliade?... Cum să mai vezi tu exegeza, știința universală și începutul Eonului mesianic din opera lui I.P. Culianu?... Sau ciclul “imaginilor-regine” solare, “Crucea cosmică”, “Coloana soarelui de vis” a Omului cu Coloana din “fortăreața carpatică”, alias Constantin Milea Sandu?... Cum să mai vezi tu acum Geneza, (“mitoza și meioza”) cu opt, șaisprezece, treizeci și două și șaizeci și patru de “Stele arzătoare cu opt raze”, care ascensionează cu n-dimensiuni prin n-topografia carpato-dunăreană, cu

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
64 de Octave, Sus, în acorduri de alăute și chimvale, iar jos în corzi și stringuri din sunete de timpane cu glasul spart, dacă mai stau mult în “temnița îngerilor” din “Groapa Hiperboreanului”, via Sfinxul-Babele și Vârful Omul din “fortăreața carpatică”. Căci degeaba mi-am construit eu, pe socoteala mea, Sus în Cerul cristalin, un Car Ceresc din “Stea arzătoare cu opt raze”, din aur pur, topit și transparent, cu lumină și căldură proprie, și aici jos pe pământ, o macheta

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
Corola-blog/BlogPost/96611_a_97903

Fund, Ambasada Elveției, Ambasada Suediei, Delegația Valonia-Bruxelles, Institutul Italian de Cultură, Fundația Culturală Greacă, Le Fresnoy - Studio National des Arts Contemporains, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, Universitatea Națională de Arte, MUBI Sponsori: Cinelab România, NouMax, MDV Studio, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești Parteneri de ospitalitate: Hotel Venezia, Journey Pub, Lente, Lokal, Sky Tour Văzut de: Radio Guerrilla | Parteneri: DHL, Canopy, ZeList Monitor | Bilete prin: Eventbook Parteneri media: Radio România Cultural, HotNews, Agerpres, Cinemagia, Zile și Nopți, Cinemap, Adevărul LIVE, BRRlog

Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/15163/weekend-ul-premierelor-la-bieff [Corola-blog/BlogPost/96611_a_97903]
Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838

Lazăr Puhalo, op. cit., p. 66-67. [16] Pr. Prof . Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 487. [17] Cf. Cuvânt înainte, Edouard Bonnefons, op. cit., p. 2. [18] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Dimensiunea Euharistică a Ecologiei spirituale formative. Redescoperirea Paradisului etic Românesc: “Biserică carpatică pe ape”, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 290. [19] Ioannis Zizioulas, Creația ca Euharistie, traducere C. Papacioc, București, 1999

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunea_euharistica_a_creatiei_in_raport_cu_problemele_ecologiei_si_misiunea.html [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
1994, p. 251-268. [25] Ibidem. [26] Paul Evdokimov, Ortodoxia, traducere de P.S. Arhiereu Vicar Irineu Slătineanu, E.I.B.M.B.O.R., București, 1997, p. 51-53. [27] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Dimensiunea Euharistică a Ecologiei spirituale formative. Redescoperirea Paradisului etic Românesc: “Biserică carpatică pe ape”, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 296. [28] Panayotis Nellas, Omul - animal îndumnezeit, traducere de Arhid. Dr. Ioan

DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunea_euharistica_a_creatiei_in_raport_cu_problemele_ecologiei_si_misiunea.html [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896

departe. Am văzut cândva, la cineva, în Cozmești, sat ieșean, o carpetă de perete bizară, reprezentând niște lei cu guri năprasnice, căscate fioros sub niște brazi, într-un peisaj european, foarte relaxant ca priveliște. Incredibilă situare a felinelor în spațiul carpatic, pesemne, cu un răzor umbros sub coniferele munților noștri. Nici Dumnezeu dacă ar reface lumea nu ar avea de ce să alăture Africa spațiului temperat continental. Eu cred că întocmai astfel se nimeresc asocierele de texte ale mele cu texte ale

DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468775542.html [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188

Acasa > Cultural > Spiritual > AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Locuitorii arealului între Dunăre, Marea Neagră, Nistru și Tisa, din interiorul și exteriorul arcului carpatic, au un spirit creștin aparte, cu folclor, etnografie, tradiții, datini și obiceiuri, ce diferă de la o zonă la alta, dar care în esență transmit același mesaj al gliei strămoșești. Tocmai această diversitate a obiceiurilor și tradițiilor marchează unicitatea poporului român

AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647

lașității poporului nostru. Crimele acestui trib ugro- finic, astăzi cu nume de popor unguresc, împotriva poporului român ni le aducem aminte cu oroare. Nu mai departe de evul mediu, când populația de origine română, dominantă în spațiul intra și extra carpatic, nici măcar nu era recunoscută ca popor, ci sclav al imperiului austro-ungar. Mai târziu, fără ca a aceste crime să dispară (...) „Anul 1940 poate fi denumit ca fiind anul cel mai tragic din istoria românilor. De la sfârșitul lunii iunie și până la începutul

ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486901772.html [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845

cânți vespertini,... XI. ȘI ERA FRONTIERĂ, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013. ..și era frontieră, era roua de pământ fertil.. râul frângea deja iluziile mele și vestul se reliefa în depărtare unde primele piscuri carpatice îmi vorbeau de acasă.. vară era departe, dar de acel pământ și de acele pietre mi-aș fi zdrobit în continuare mâinile.. rămân amintirile și câteva zile în plus dăruite timpului care se scurge. ..ed era frontieră, era rugiada di

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/luca_cipolla/canal [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
și stagliava în lontananza dove le prime alture carpatiche mi parlavano di casă.. l'estate era lontana, ... Citește mai mult ..și era frontieră,era roua de pământ fertil..râul frângea deja iluziile meleși vestul se reliefa în depărtareunde primele piscuri carpatice îmi vorbeau de acasă..vară era departe,dar de acel pământ și de acele pietremi-aș fi zdrobit în continuare mâinile..rămân amintirileși câteva zile în plusdăruite timpului care se scurge...ed era frontieră,era rugiada di terra fertile..îl fiume

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/luca_cipolla/canal [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Voi prezenta câteva mijloace de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvinte noi în cadrul dialectului carpatic (în cazul de față fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
fiind vorba despre dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu) pornind de la cuvinte aflate deja în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvant din limba rromani (în cazul de față de un cuvant carpatic). De pildă, antonimul lui keraw "a face" s-a format prin derivare cu prefixul bi-, adică biskeraw "a desface, a desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
e "arsuri"; sg. phageribo "dărâmătura">pl. phageribe "dărâmături"; sg. śudribo "răceală">pl. śudribe "răceli"; sg. ulajibo "împărțire">pl. ulajibe "împărțiri"; sg. vazdibo "ajutor">pl. vazdibe "ajutoare"; sg. makibo "beție">pl. makibe "beții"; sg. lumajibo "lovitură">pl. lumajbe "lovituri"; Alte cuvinte carpatice s-au format prin compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2012, Dicționar român - rrom, Editura Sigma, București. Surse inedite: Corespondentele Alexandru Ruja - Gheorghe Sărau dintre anii 1995 și 2001. (sursă foto: din arhiva personală) Referință Bibliografica: Mijloace de îmbogățire a vocabularului întâlnite în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja în Dumbrăveni, județul Sibiu / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Samuel Petrila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981

obiective, mai mulți «oameni de știință» care vor să influențeze fiecare altfel, modul în care se va dezvolta organismul de sub lentile.“ (Cornel Dan Nicolae) Dragi prieteni, ca de obicei îngăduiți-mi mai întâi să vă transmit salutul meu din “fortăreața carpatică”, care a devenit un laitmotiv în cele 144 de scrisori de tranziție din Mileniul III către Prințesa X: O zi bună să vă dea Dumnezeu, cer înalt și idealuri pe măsura Cerului cristalin! Și un preambul, iată, a doua obișnuință

DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_despre_a_constantin_milea_sandu_1393407818.html [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
aur” moștenită de la tatăl meu - nepotul marelui șef divin, Abaris, alias Apoloon Hiperboreanul - “Vânătorul stelelor” - zburam cu “săgeata de aur” conectată la “Steaua arzătoare cu opt raze” peste șapte dealuri și șapte munți, inclusiv peste “Punctul Acasă D”, din “fortăreața carpatică” până la gurile Danubiului...și umblam cu ea pe cinci continente, prin Olimp și prin toate Piramidele Soarelui, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, ba chiar îmi amintesc că avea 64 de Munți...64 de Dealuri...64 de case și

DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_despre_a_constantin_milea_sandu_1393407818.html [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
B. Obama și Victoria Nuland (care au fost ucenicii lui SH), Vladimir Putin (care încă deține puterea în Eurasia), bătrânul rege Mihai I, monarhul de la gurile Dunării rămas fără tron de 67 de ani și, probabil, câțiva Atlanți din “fortăreața carpatică”, care cred orbește în revelația viselor solare, primesc viziunile prin Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” și sunt convinși că salvarea Europei și a Lumii întregi va depnde de unirea celor zece triburi atlante din cele zece țări și

DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_despre_a_constantin_milea_sandu_1393407818.html [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]