707 matches
-
extrem de eficace în blocarea accesului partidelor emergente în corpul legislativ. În cazul României, modificarea legislației electorale și a celei privind finanțarea partidelor politice sau a celei referitoare la accesul acestora la mass-media de stat constituie argumente puternice în favoarea susținerii tezei cartelului de partide. În ceea ce privește finanțarea partidelor politice putem observa că partidele parlamentare se bucură de un avantaj semnificativ în raport cu cele neparlamentare, mai ales dacă luăm în considerare prevederea din Legea nr. 43/2003 conform căreia subvențiile acordate tuturor partidelor neparlamentare nu
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
partidelor parlamentare de către stat joacă un rol esențial în blocarea accesului noilor partide în corpul legislativ, cu toate că dependența de fondurile publice este mai puțin accentuată decât în cazul Ungariei. Normele privind accesul partidelor politice la mass-media servesc în aceeași măsură cartelului, întrucât partidele parlamentare din România și-au folosit în mod repetat capacitatea de legiferare pentru a-și asigura accesul privilegiat la serviciile publice de televiziune și radiodifuziune în defavoarea partidelor neparlamentare. Mai mult, trebuie remarcat că, prin intermediul prevederilor legislației electorale, partidele
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
televiziune private. Tendința de înăsprire a legislației în vederea blocării accesului noilor competitori în Parlament poate fi observată și în cazul pragului electoral sau al legislației privind înființarea partidelor politice. Cu toate acestea, poate cel mai bun argument pentru existența unui cartel la nivelul sistemului de partide din România este faptul că un singur partid cu adevărat nou (PRM) a reușit să obțină reprezentare parla mentară în perioada 1990-2008. În cazul Ungariei, dependența partidelor politice de fondurile publice, atenuarea competiției între partidele
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
să intre în Adunarea Națională abia în anul 2010 (în condițiile unei situații economice extrem de 130 Competiția politiCă în alegerile parlamentare nefavorabile și a scandalurilor de corupție care au afectat partidul de guvernământ, MSPZ) sunt principalele argumente pentru existența unui cartel la nivelul sistemului de partide. Dependența partidelor politice din Ungaria de fondurile publice a condus, în 1990, la amendarea Legii nr. XXXIII/1989 prin eliminarea prevederii ce stipula că subvențiile oferite de stat nu puteau reprezenta mai mult de 50
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
1989 în anul 1992, care prevedea că partidele reprezentate în Parlament ce nu reușeau să treacă pragul electoral nu mai aveau dreptul să primească fonduri prin împărțirea celor 25% din subvențiile acordate partidelor parlamentare, este un alt exemplu al emergenței cartelului la nivelul sistemului de partide, mai ales dacă luăm în considerare faptul că aceste fonduri se împart în mod egal. Distribuirea subvențiilor de stat (tuturor partidelor care au obținut mai mult de 1% din voturile exprimate) proporțional cu numărul de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
subvenție reprezentând 50% din salariul de bază al unui parlamentar (pentru fiecare membru al grupului parlamentar), în comparație cu subvenția de 25% acordată partidului sau partidelor aflate la guvernare, constituie un argument în favoarea tezei formulate de Katz și Mair, conform căreia membrii cartelului acționează în sensul reducerii costului înfrângerii electorale. În concluzie, consider că ipoteza de la care am pornit, conform căreia vulnerabilitatea crescută a partidelor politice de la începutul anilor 1990 a condus la formarea unui cartel între partidele parlamentare majore, este coroborată de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
de Katz și Mair, conform căreia membrii cartelului acționează în sensul reducerii costului înfrângerii electorale. În concluzie, consider că ipoteza de la care am pornit, conform căreia vulnerabilitatea crescută a partidelor politice de la începutul anilor 1990 a condus la formarea unui cartel între partidele parlamentare majore, este coroborată de rezultatele obținute pe fiecare dintre cele trei dimensiuni.
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
asupra terorismului internațional, în ultimii ani, a încurajat și interpretarea drept amenințări la adresa securității internaționale a structurilor de a căror finanțare depinde, în cele mai multe cazuri, funcționarea ONG-urilor crimei. Grupările criminalității organizate sunt, la rândul lor, abordate din perspectiva actorului. Cartelurile drogurilor cu centrele în orașele columbiene Cali sau Medellin sunt (sau, în orice caz, au fost) veritabile corporații transnaționale ilegale. În general, structurile traficanților de droguri au un pronunțat caracter transnațional, iar părți din profit sunt adeseori investite în alte
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
de partide, probabil una dintre cele mai importante (deși rar menționate) caracteristici ale sistemului politic românesc. Cartelizarea sistemului de partide se referă la comportamentul partidelor politice prin prisma relațiilor pe care acestea le au cu statul. Mai exact, teoria partidului cartel ia în calcul apelul partidelor la resursele publice și tentația lor de a conserva și asigura monopolul asupra accesului la acest tip de resurse. Astfel, competitorii politici încearcă să impună bariere în calea accesului unor competitori noi în arena electorală
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
competiției. Autorul analizează legislația electorală și pe cea privitoare la înființarea partidelor politice pentru a analiza măsura în care partidele și-au folosit influența legislativă spre a limita competiția politică. Concluziile analizei conduc spre ideea apariției unei strategii de tip cartel atât din cauza înăspririi legislației electorale și a celei privind partidele politice, cât și a alocării subvențiilor către partidele parla mentare, astfel încât potențialii noi competitori sunt dezavantajați. Atât în cazul României, cât și în cel al Ungariei (țările incluse în analiză
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
literatura de specialitate autohtonă de a analiza, prin apelul la instrumente bazate pe cea mai influentă paradigmă actuală din știința politică - teoria alegerii raționale - aspecte ale fenomenelor politice din România. Termeni precum votant median, proximitate, direcționalitate, putere de veto, partid cartel - pentru a da doar câteva exemple -, deși esențiali pentru cercetarea științifică a fenomenelor politice, nu se numără printre conceptele cele mai utilizate de către cei care susțin azi că practică știința politică în România. Nu ne rămâne decât să sperăm că
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
la nivel mondial. Consecința principală a acestor transformări a constituit-o crearea unei piețe mondiale unice. Astfel, modurile de producție și consum au început să se omogenizeze, mai ales după 1950. Această tendință este efectul constituirii unor mari corporații, trusturi, carteluri, concerne financiar-bancare sau comerciale, cu activități extinse la nivel internațional. Inițial, aceste activități exprimau politici monopoliste naționale cu tendințe imperialiste, dar au dobândit rapid un caracter multinațional, prin fuzionare sau absorbție, ca efect al concurenței acerbe pentru dominarea parțială sau
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și globale. Țările care sunt agreate să facă parte din această grupare sunt: Rusia, Iran, Qatar, Venezuela, Algeria și posibil Libia și anumite țări din Asia Centrală. Se speculează chiar că Forumul Țărilor Exportatoare de Gaze ar putea constitui baza acestui cartel."1 Monopolul exercitat asupra acestor resurse a constituit și va constitui o armă economică de care Federația Rusă s-a folosit și se va folosi pentru a a-și consolida poziția internațională. Așadar securitatea internațională a Federației 300 Ali Tekin
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Dar în acest caz este vorba de o logică specifică în cadrul căreia alianța poate cuprinde chiar și statele respective, și obiectivele ei pot coincide cu cele ale politicii externe* a URSS*. Pe plan național, termenul „Front” este rezervat în general cartelurilor de organizații politice și sindicale, flancate sau nu de organizații unitare deschise celor „fără de partid”, în vreme ce lupta pentru pace* este prin excelență terenul organizațiilor de masă*. în sfârșit, linia zisă a mâinii întinse -expresia lui Maurice Thorez din 1936 - vizează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mult o formă de recunoaștere reciprocă și care, intervenind la capătul unei perioade de confruntări adesea sângeroase, încetățenește ideea de bloc între frați momentan dușmani. Astfel, în noiembrie 1925, Manuilski convinge PCF să accepte principiul unei susțineri în guvern a Cartelului stângilor, dominat de radicalii considerați a reprezenta clasele de mijloc, și la care socialiștii nu participă. Frontul unic evoluează înspre o adunare trans-clasistă, PCF acceptând acțiuni comune cu Liga Drepturilor Omului sau Cugetarea Liberă. Această reconsiderare realistă a jocului politic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Birou pentru Europa Occidentală Black Blocks Black Panthers Party Blocul Antibolșevic al Națiunilor Blocul de stânga bolșevic/bolșevism Brigăzile Internaționale Brigăzile Roșii British Socialist Party Buchenwald Bucovina de Nord Budapesta Bund birocrație Birou pentru Europa Occidentală C CAER Canton Karelia Cartelul Forțelor de Stânga cathari CEDA CEE CEIC Celulele Comuniste Combatante Celulele Revoluționare Centrul de Studii și de Cercetări Marxiste CGT CGT-Force ouvrière CGTU Charta Chiapas China CIA clasa muncitoare Clubul de la Paris CNT coexistență pașnică Coligașăo Democrática Unitária colectivizare Comitetul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
domeniu, evoluția marilor organizații de partid: Duverger și dihotomia partide de masă/de cadre în t1; Kirchheimer și catch -all party în t2; Panebianco și tipurile de partide birocratice ale maselor/electoral profesional în t3; Mair și organizarea partidelor în carteluri în t4. În ultimul rând, analiza comparată a participării se dovedește a fi cel mai greu de pus în aplicare. Este adevărat că, pe măsură ce ne apropiem de actori, cuantumul de singularitate va fi tot mai considerabil: cu cât relativitatea valorilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Partidul Democrat și de Partidul Social Democrat Român, care în 1996 încheie o alianță sub numele de Uniunea Social Democrată. În 2000, Partidul Democrației Sociale din România și același Partid Social Democrat Român devin, alături de Partidul Umanist Român, membrii ai cartelului electoral numit Polul Democrației Social și Alianța pentru România am o tentativă de a participa împreună la alegeri, însă alianța eșuează exclusiv din cauza faptului că alegerile legislative și prezidențiale erau simultane, ceea ce făcea imposibilă desemnarea unui candidat comun la funcția
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
14 martie 1998) și cealaltă parte în Partidul Social-Democrat Român (în 27 ianuarie 2000), în timp ce MER a fuzionat cu Federația Ecologistă a României (în 26 septembrie 1998). 33 Calculul e făcut pentru partidele și uniunile participante, singure sau în alianță (cartel, coaliție), la alegerile pentru Camera de Deputați. Am exclus deci cele două formații mici care au depus liste numai pentru Senat (Alianța Muncitorească Libertatea Anticomunistă și Antifascistă și Partidul Eroilor cazuți pentru Libertatea Eroilor Rămași în Viață Afectați de Gloanțele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de gherilă și mulți observatori externi ar spune că țara s-a aflat în criză continuă de-a lungul ultimei jumătăți de secol 5. Însă de la sfârșitul anilor 1950 și până la recenta implicare a președintelui Ernesto Samper în afaceri cu cartelurile de droguri, nu a existat nicio criză suficient de explozivă sau de puternică care să reconfigureze elitele sau să schimbe regimul; dimpotrivă, așa cum arată Burton și Higley, criza din Columbia care a reușit să producă o schimbare de regim și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1,8 1,0 4,7 8,2 3,9 4,1 Total partide mici 31,8 27,8 18,7 12,1 14,3 15,1 32,4 44,0 33,5 42,4 Sursa: Extras din statisticile electorale. Cartelurile electorale 1922 și 1928: P.N.Ț. și P.S.D.Ș. 1926: P.Poporului și P.Maghiar; 1927 și 1928: P. Maghiar și P. German; 1927: P. Liberal și P. Țărănesc (disident); 1931: fuziunea P. Naționalist (Iorga) cu P. Liberal. Printre celelalte
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1921), Partidul Național Maghiar (februarie 1922), Partidul Maghiar din România (decembrie 1922) și Partidul Popular Maghiar (iunie 1927). În toate Parlamentele României după 1918 această minoritate a avut reprezentanți aleși democratic, fie că au participat pe liste proprii, fie în cartel electoral cu marile partide românești. Cetățenii de origine germană au creat Partidul German și Partidul Popular Șvăbesc (noiembrie 1919), care s-au unificat în septembrie 1921 sub denumirea de Partidul German. Evreii aveau deja înființată formațiunea politică Uniunea Evreilor Pământeni
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost anunțate noi alegeri parlamentare, care ar fi trebuit să se desfășoare la începutul lunii martie 1938. Nemulțumirile unor cercuri interne și externe față de programul guvernamental de dreapta, intenția de apropiere în politica externă față de Italia și Germania, precum și cartelul electoral încheiat de Octavian Goga cu mișcarea legionară, au condus la hotărârea regelui de a trece la schimbarea regimului. Se pare că guvernele de la Londra și Paris au cerut expres înlăturarea cabinetului Goga-Cuza și numirea guvernului „de instituire a dictaturii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru Administrație Publică Locală 12. George Cojocaru - Cameră de Comerț și Industrie a României 13. Victor Dinculescu - Comisia Națională pentru Statistică 14. Mirel Tariuc - Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii 15. Anca Daniela Boagiu, - Ministerul Transporturilor administrator PFE, director UMP-RICOP 16.*) - CARTEL ALFA 17.*) - CNSLR-FRĂȚIA 18.*) - BNS 19.*) - MERIDIAN ----------- Anexă 2 UNITATEA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI RICOP (UMP-RICOP) Structura organizatorică a UMP-RICOP UMP-RICOP se organizează că direcție în cadrul Unității de management a proiectului, înființată în structura Ministerului Transporturilor. UMP-RICOP este condusă în activitatea
HOTĂRÂRE nr. 978 din 24 noiembrie 1999 privind unele măsuri pentru implementarea Programului de restructurare a întreprinderilor şi de reconversie profesională (RICOP). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126079_a_127408]
-
dintre cele două state" (Hrușciov: 1959, 710). Uniunea Sovietică își acuza foștii aliați că nu au respectat acordurile de la Potsdam în privința "problemei germane", permițând pe teritoriile germane pe care le controlau continuarea propagandei de tip fascist și menținând funcțională "dominația cartelurilor, sindicatelor și a celorlalte monopoluri, adică a forțelor care, la timpul lor, l-au adus pe Hitler la putere, au încurajat și au finanțat aventurile sale militare" (Hrușciov: 1959, 800). Iată cum democrația "burgheză" este echivalată în logică leninistă cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]