811 matches
-
celor cinci milioane de români din Principatele Unite. Evident, sugerează preopinenții, că greutatea de pe un talerul cu 80 de milioane este strivitoare comparativ aceea de pe talerul cu doar 5 milioane! În materie de drept însă, replică Eminescu, răsturnând conceptul raționalist cartezian al dreptului și al "diplomației" rusești, cu precădere, trebuie înlocuită balanța/cumpăna cu cântarul, singurul îndrituit să nu introducă abuzul dreptului forței în locul forței dreptului. Și asta fiindcă nu întâmplător cei vechi au imaginat-o pe Themis legată la ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Cantacuzino, căci se lasă ispitit de meseria lui de avocat, pactizând, din acest punct de vedere, cu profitorii din rândurile "aliatului"-ocupant! Subliniez, de aceea, o diferență esențială dintre geniul politic eminescian și strălucitoarea inteligență maioresciană, care, în raționalismul ei cartezian, a decis în favoarea pragmatismului imediat, chit că filosofia lui de viață coincidea cu cinismul Marelui Inchizitor dostoievskian, cinism pe care tocmai îl dezvăluia geniul lui Dostoievski concepând, în acei ani, romanul Frații Karamazov. Altfel spus, calea adevărului, urmată de Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
limbii. Există chiar, crede acest analist, elemente care dovedesc o filiație între opiniile despre limbă ale gînditorilor englezi (între care și Bertrand Russell) și aserțiunile filozofului austriac, îndeosebi din Tractatus logico-philosophicus145. Ludwig Wittgenstein 146 respinge, la fel ca Moore, opini-ile carteziene despre cunoaștere și îndoială, dar crede că atît Moore, cît și Descartes greșesc, fiindcă este lipsit de sens să ai pretenții de cunoaștere acolo unde îndoiala însăși nu are nici un rost. De vreme ce în toate împrejurările, cu excepții rare și nefericite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cineva pădurea, unitatea cunoașterii, sau măcar un pîlc rotund. Nu îi lăsăm. Avem și noi faliții noștri. Avem tăria conștienței falsității propriilor prezumții. Era să scriu conștiință, dar nu e cazul. Asta a făcut din noi modernitatea și spiritul său cartezian. Filosoful Ștefan Afloroaie spunea că, la limită, el nici nu are nevoie de discipline și cred că avea dreptate. Gîndirea trebuie să fie liberă, eliberată de canoane și de citatele unor defuncți din epoci mai mult sau mai puțin victoriene
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cunoașterii. Wu-wei, un fel de acțiune prin non-acțiune. Numele lucrurilor le determină natura. Numele determină întreaga realitate. Fiecare își caută calea (dao), de la care încearcă să nu se abată. Gîndirea lor e una procesuală, cultivînd armonia. Nu există model cauzal, cartezian, dualist. Totul curge și se schimbă firesc, legic, de la sine. Realitatea e un continuum ce evoluează ciclic. Timpul deschide nu închide. China ne oferă astăzi un model inedit în istorie, dar unul care pare să funcționeze. Se va vorbi, cred
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
acum în analizele economice. Limbajul trădează viziunea originară care a marcat arhitectura conceptuală a Economiei. Ceea ce este surprinzător constă în aceea că persistă această situație ca și când concluziile și ipotezele au fost declarate definitiv valide, în timp ce fizica, marea beneficiară a metaforei carteziene a ceasornicului, a trecut prin câteva revoluții epistemice de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu un anume grad de ocultism (Verlet, 2007). Desigur, așa cum am spus, mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Prins între tăișul briciului lui Ockham și cutumele științifice ale comunității, teoreticianul vrea să scape cu fața curată și fără urme de palme. Figura omului de știință iluminist nu trebuia să strice poza de epocă. Fizica newtoniană a preluat ideea carteziană a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un răspuns canonic la o întrebare (evitată pentru că era subversivă pentru secularizare): cine a construit și face să funcționeze
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a Economiei, ca Microeconomie, Macroeconomie și Socioeconomie nu a dus la soluția așteptată a legitimării consistenței urmând traseul de la parte, relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o conceptualizare marcată de starea de echilibru a sistemului, uneori la limita de jos a acceptanței principiale ca egalitate, similitudine, consistență, sens decelabil rațional etc., evident din nevoia de a opera cu preconceptele de omogenitate și reversibilitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
două Spirite opuse, al Binelui și al Răului. În domeniul istoriei religiilor sensul termenului a devenit, pe parcurs, mai tehnic decît este În filozofie, unde desemnează de obicei opoziția Între suflet și trup ori Între formă și materie, sau opoziția carteziană dintre Intelect versus Întindere, ca În lucrarea clasică a lui A.O. Lovejoy, Revolt against Dualism. La o considerare mai atentă se vădește că dualismul filozofic nu este decît un caz particular al uzului mai amplu pe care termenul Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian); b) operatori unari (proiecția, selecția); c) operatori de extensie (compunerea
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian); b) operatori unari (proiecția, selecția); c) operatori de extensie (compunerea, diviziunea). În cele ce urmează se definesc operatorii respectivi și se prezintă exemple practice de utilizare, astfel: a) Operatorii de asamblare Reuniunea a două relații R și S, cu aceeași
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
și lui S, notată T= (R ∩ S). Diferența Diferența a două tabele (relații) R și S prezentând aceeași structură conduce la obținerea tabelului (relației) T conținând tuplurile lui R care nu se regăsesc în S, notată T= (R - S). Produsul cartezian Produsul cartezian a două relații R și S este o relație T care stochează mulțimea perechilor obținute prin concatenarea înregistrărilor aparținând lui R cu cele aparținând lui S, notată T = (R x S). b) Operatori unari Operatorii unari se aplică
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
S, notată T= (R ∩ S). Diferența Diferența a două tabele (relații) R și S prezentând aceeași structură conduce la obținerea tabelului (relației) T conținând tuplurile lui R care nu se regăsesc în S, notată T= (R - S). Produsul cartezian Produsul cartezian a două relații R și S este o relație T care stochează mulțimea perechilor obținute prin concatenarea înregistrărilor aparținând lui R cu cele aparținând lui S, notată T = (R x S). b) Operatori unari Operatorii unari se aplică asupra unei
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Sel (R; <condiție>). Prin operatorul de selecție, dintr-un tabel cu un anumit număr de coloane se obține unul cu același număr de coloane, dar cu un număr mai mic de rânduri. c) Operatori de extensie Compunerea (Join) În timp ce produsul cartezian reprezenta o fuziune necondiționată a două relații, compunerea reprezintă fuziunea condiționată a două relații, fiind de fapt rezultatul aplicării operatorului de selecție asupra produsului cartezian dintre două relații. Operatorul de compunere prezintă mai multe abordări, dintre care, cea mai generală
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
atributelor de legătură dintre cele două tabele poartă numele de compunere naturală. Echicompunerea a două tabele după valorile egale ale unui atribut comun (figura 2.5) conduce la obținerea unei noi relații ale cărei înregistrări s-au format prin produsul cartezian al înregistrărilor din cele două relații sursă ce respectă criteriul de egalitate după atributul comun de compunere. Exemplificarea cu date a echicompunerii între tabelele Marfuri Vandute și Cantități Comandate Pe Produs este ilustrată în tabelele următoare. O altă abordare a compunerii este compunerea externă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Diviziunea Diviziunea relației R1 (deîmpărțit) prin relația R2 (împărțitor) este relația T (cât) formată din toate înregistrările care, concatenate cu fiecare înregistrare din R2, se regăsesc în cadrul mulțimii înregistrărilor din R1. Notația pentru diviziune este T = R1 ÷ R2. Înregistrările produsului cartezian („proba” împărțirii) dintre rezultatul diviziunii T și tabelul R2 trebuie să se regăsească printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului de diviziune, se obține relația rezultat, și
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului de diviziune, se obține relația rezultat, și anume câtul, însă restul nu se poate reprezenta. „Proba” operatorului de diviziune (produsul cartezian) nu conduce întotdeauna la același deîmpărțit (figura 2.10) din cauză că lipsește „restul”. Mulțimea atributelor relației R2 trebuie să fie o submulțime a mulțimii atributelor relației R1. Relația T obținută prin operația de diviziune are ca atribute toate atributele diferenței celor
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
prin intermediul condițiilor din clauza WHERE (se condiționează ca valorile cheii primare să fie egale cu cele ale cheii externe corespondente). În situația în care se omite descrierea legăturii dintre tabele, setul de rezultate al interogării de selecție va reprezenta produsul cartezian al înregistrărilor din tabelele sursă. Exemplul 1 (JOIN): Să se afișeze lista alfabetică a contractelor nefinalizate, specificând și codul și numele clientului pentru fiecare dintre acestea. Observație: Întrucât în clauza FROM a fost necesar să fie descrisă legătura cheie primară
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
ora asta pe străzile Varșoviei nu mai este un viciu, ci o formă voioasă de disidență. În căutarea unor bucurii comune Am putea spune că bucuria avea, în Est, alt regim temporal decât în Vest. Vestului i se potrivește definiția carteziană a bucuriei: „contemplarea unui bine prezent” (Pass. an., II, 61, 93). Dar în Est tocmai prezentul, imediatul, erau lipsite de conotația bucuriei. Singura specie de bucurie asociabilă frecvent prezentului era aceea, deja menționată, a bucuriilor negative: un rău anticipat crea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
statutul interlocutorului, de sex, de relații interpersonale (în cultura chineză, de pildă). Componenta persuasivă privește tipul de argumente, ordonarea lor și, mai ales, apelul la logică sau la emoție pentru a atrage adeziunea receptorului (cititor sau ascultător). Astfel, tradiția occidentală carteziană privilegiază apelul la rațiune, în timp ce confucianismul absolutizează rolul emoției. Chinezii spun despre ei înșiși: „noi gândim altfel”, „noi nu argumentăm și nu dezbatem”, „noi nu punem preț pe logică”, „noi nu avem retorică”, „limba noastră e scrisă în imagini”, „limba
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Moravec și Minsky sau extropianismul de la Institutul Extropian din California sunt forme de discurs neocartezian, care celebrează cyborgul sau avatarul în dimensiunile destrupate ale unei lumi ghidate de principiile minții și ale gândirii. Mai mult, subiectivitatea și îndoiala de tip cartezian pot funcționa nestingherit în dimensiunile globale ale rețelei Internet: ceea ce omul crede a fi realitate nu este decât o simulare digitală a unui „spirit” malițios, care intenționează să inducă umanitatea în eroare. Aceste concretizări discursive neocarteziene completează o perspectivă a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în urmă, fiind „dezgolit” de minte și devenind inutil. Esența „imaterială” umană (mintea ca „adevărata” natură a omuluiă ar putea fi extrasă din concretizarea sa material-organică și ar putea exista independent de corpul biologic. Astfel, din perspectiva lui Moravec, metafora carteziană a minții disociate de trup poate deveni literalitate prin „transmigrarea” minții umane într-un software al computerului și apoi într-un corp „postbiologic”. Scenariul existenței umanului ca informație imaterială, abstractă într-un program computațional nu poate fi decât unul al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinic-productive a lui Deleuze și Guattari (1972Ă. Prin propunerea a două perspective aparent diferite în conceperea teoriei postumanului, încercăm să dovedim faptul că, deși divergente, cele două puncte de vedere conduc la conturarea aceleiași concluzii. Ambele poziții discursive contestă viziunea carteziană a dualismului corp-minte, critică favorizarea minții în dauna cunoașterii prin intermediul corpului și revitalizează importanța trupului în spațiu, chiar dacă cele două noțiuni asupra spațiului și asupra trupului diferă. Ambele modele filosofice, folosite în cuplu pentru a susține cercetarea postumană, prezintă relația
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fundamentate într-un spațiu în care umanul nu este exprimat în terminologie umanistă, ci ca o condiție de posibilitate a tehnologismului. Diacronic, interacțiunea om-mașină în direcția mecanologiei a fost resimțită ca o amenințare la adresa umanismului începând mai ales cu perspectiva carteziană a omului-ceasornic din cadrul epocii mecanizării. Tehnologismul sau mașinismul continuă să-și arate disponibilitățile de reprezentare în modernismul târziu concomitent cu apariția producției de masă. Natura și umanul se identifică în producție astfel încât nu se mai operează nici o distincție între producător
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lume. Spre deosebire de Husserl, Merleau-Ponty refuză o analiză esențial-universală a ființei umane, adoptând o descriere contextualistoricizată a ființei particulare, finite și parțiale, întotdeauna aflată în cultură și deschisă spre lumea istoric-temporală. 25. Conștiința de tip fenomenologic se opune conștiinței de tip cartezian care echivalează existența umană cu gândirea și pentru care lumea este o entitate obiectivată de către subiectul cugetător. Descartes a inaugurat o întreagă tradiție filosofică a conștiinței subiectului care se delimitează în mod rațional de lume și o gândește ca pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]