KorAP: Find »[drukola/base=cartilaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...34 >

837 matches

Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235

pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a acestuia

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
acestuia nu mai este paralelă cu proiecția recesului pleural costomediastinal anterior. Nu trebuie realizată niciodata percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
pleural costomediastinal anterior. Nu trebuie realizată niciodata percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
a lobului stâng hepatic; această latură este situată la nivelul spațiului V i.c. stâng. latura dreaptă a triunghiului este delimitată de marginea stângă a sternului; latura stângă a matității descrise este curbilinie, cu concavitatea medial și inferior, și unește cartilajul IV i.c. stâng cu proiecția vârfului cordului. Aria matității relative. Este descrisă prin 4 (patru) puncte: inferior, dreapta - a VI-a articulație condrosternală dreaptă; inferior, stânga - spațiul V i.c., pe linia medioclaviculară; superior, dreapta - al III lea cartilaj

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
cartilajul IV i.c. stâng cu proiecția vârfului cordului. Aria matității relative. Este descrisă prin 4 (patru) puncte: inferior, dreapta - a VI-a articulație condrosternală dreaptă; inferior, stânga - spațiul V i.c., pe linia medioclaviculară; superior, dreapta - al III lea cartilaj costal drept, la 1 cm de linia parasternală dreaptă; superior, stânga - al II lea spațiu intercostal stâng, la 2 cm de linia parasternală stângă. Dimensiunea cordului Datele referitoare la dimensiunea cordului și greutatea acestuia diferă în funcție de statusul constituțional al pacientului

Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon (2011) [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371

ale organismului animal (în regnul vegetal acest rol îl joacă celuloza). Nu sunt solubile în apă sau soluții diluate de electroliți și sunt foarte rezistente la hidroliză. Cele mai importante scleroproteine sunt: keratina păr, unghii, colagenul componentul principal al tendoanelor, cartilajelor, pielii, fibroina proteina sin mătase, miosina mușchi. Moleculele proteinelor sunt constituite din catene polipeptidice, în care resturile de α - aminoacizi sunt unite între ele prin legături amidice CO-NH. Proprietăți Cele mai multe proteine au fost considerate substanțe amorfe, s-au izolat însă

Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan (2011) [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616

în T2, captează intens substanța de contrast. Marginile slab definite ale tumorii sunt sugestive pentru invazia creierului [14,15]. Prognosticul este foarte rezervat cu multiple recidive și metastazare la distanță [5,17]. CONDROSARCOMUL Condrosarcomul este o neoplazie malignă care produce cartilaj și poate avea grade variate de diferențiere [19,20,23]. Localizare și manifestare clinică. Majoritatea condrosarcoamelor intracraniene sunt localizate la nivelul bazei fiind primare și reprezintă mai puțin de 0,16% din neoplaziile intracraniene. Mai rar tumorile condroide sunt localizate

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
și până la stabilirea diagnosticului. Evoluția clinică a bolii determină apariția unor tulburări clinice polimorfe, dintre care amintim: − Modificările scheletale înâlnite la aproximativ 70% din pacienți, artropatia prezentă la nivelul articulațiilor mari și la nivelul coloanei vertebrale, constând în îngroșări ale cartilajelor articulare, calcificări periarticulare, osteofitoză marcată, sinovită, duc în timp la modificări de statică și dinamică segmentară la nivelul coloanei și a membrelor. − Splahnomegalia determină modificări structurale ale cordului, valvulopatiile fiind prezente la 60% din pacienți [7]; edemul țesuturilor moi, polipi

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
ani (cele mai multe) și între 16 și 18 ani (20% dintre tumori), cu 95% apărând înaintea vârstei de 36 de ani [11]. Histopatologic. Macroscopic, intra-operator, aceste tumori apar ca mase bine delimitate cu suprafața lobulată, bine delimitate, putând conține păr, cartilaj, os sau chiar dinți. Pot exista și componente chistice care conțin resturi celulare de natură dermică. Teratoamele imature diferă prin caracterul mai invaziv și probabilitatea mai mare de hemoragii intratumorale. Microscopic teratoamele conțin celule ale tuturor celor trei straturi germinale

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216

coloanei vertebrale lombare : importantă examenului clinic În stabilirea diagnosticului pledează pentru valoarea abordului limitat al leziunilor discale prin hemilaminectomie unilaterală ablația limitată a țesutului discal degenerat studii fundamentale asupra ligamentului galben, studiul microscopic al țesutului discal herniat concomitent cu al cartilajului articular adiacent (Aldea H.) studiul de microscopie electronică al țesutului discal herniat și al cartilajului articular adiacent (Aldea H. 1997) hernia de disc intrafamiliala (H. Aldea-1997). III. Patologia vasculara cerebrală: Hematomul Intracerebral Primar (Th. Obreja-1980) IV. Iatroistoriografia specialității: Momente din

Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
leziunilor discale prin hemilaminectomie unilaterală ablația limitată a țesutului discal degenerat studii fundamentale asupra ligamentului galben, studiul microscopic al țesutului discal herniat concomitent cu al cartilajului articular adiacent (Aldea H.) studiul de microscopie electronică al țesutului discal herniat și al cartilajului articular adiacent (Aldea H. 1997) hernia de disc intrafamiliala (H. Aldea-1997). III. Patologia vasculara cerebrală: Hematomul Intracerebral Primar (Th. Obreja-1980) IV. Iatroistoriografia specialității: Momente din istoria neurochirurgiei românești, C. Arseni, H. Aldea 1988, Ed. Academiei RSR. Istoria modernă a neurochirurgiei

Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471

inginerie genetică, ultimul fiind în prezent utilizat în terapeutică). Acțiunile 23HORMONII. GENERALIT|}I sale sunt mediate de somatomedine, peptide hepatice asemănătoare proinsulinei, denumite și IGF (insuline like growth factor) sau directe: acțiuni mediate de somatomedine: anabolismul proteic, proliferarea celulară, creșterea cartilajului și osului; acțiuni directe: lipoliză, antagonizarea acțiunilor periferice ale insulinei, hiperglicemie, retenție de sodiu și apă. Reglarea secreției GH este asigurată de GH-RH, somatostatină, feedback metabolic (glicemia și nivelul somatomedinelor). PRL Prolactină: polipeptid și 198 acizi aminați, asemănătoare ca structură

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
sale parafoliculare, este de origine endoblastică. săptămâna 3 Tiroida fetală apare în săptămâna a 3-a printr-o îngroșare a planșeului intestinului faringian, la embrionul de 3,5-4 cm. Zona tiroidiană mediană se înfundă în mezoblast și descinde până la nivelul cartilajului tiroid. săptămâna 7 Ajunge la sediul său normal în fața traheei în săptămâna a 7-a. Canalul (ductul) tireoglos se separă la jumătate. Partea inferioară reprezintă lobul piramidal al tiroidei. Partea superioară dispare sau rămâne uneori sub formă de țesut tiroidian

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
între insuficiențele suprarenale. S-au decelat cazuri excepțional de rare de insensibilitate la cortizol a receptorului specific pentru acest steroid, care antrenează creșterea ACTH și stimularea sintezei de androgeni suprarenali cu adrenarhă precoce și, eventual, hipostatură prin fuziune prematură a cartilajelor de creștere. Insuficiența corticosuprarenală secundară survine în următoarele circumstanțe: corticoterapie prelungită post-adrenalectomie pentru tumori suprarenale secretante de glucocorticoizi responsabile de inhibiția ACTH-ului endogen adenomectomie sau hipofizectomie leziuni hipofizare: autoimune, tumorale, infiltrative sau traumatice. Insuficiența suprarenală terțiară survine în leziuni

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
androgeni. în formele asociate cu exces de androgeni, netratate, se produce pseudo-pubertate precoce (debut la 5-6 ani). Pseudo-pubertatea precoce este izosexuală la băieți cu virilizare somatică, dezvoltarea pilozității sexual dependente, avans statural, dezvoltarea musculaturii după model masculin, închiderea precoce a cartilajelor de creștere, statură finală joasă. La fete, pseudo-pubertatea precoce este heterosexuală, de tip masculin, cu dezvoltarea musculaturii, hirsutism, acnee, seboree, îngroșarea vocii, dar fără dezvoltarea glandelor mamare sau menstre. în toate formele în care se produce pseudo-pubertate precoce există riscul

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
finală joasă. La fete, pseudo-pubertatea precoce este heterosexuală, de tip masculin, cu dezvoltarea musculaturii, hirsutism, acnee, seboree, îngroșarea vocii, dar fără dezvoltarea glandelor mamare sau menstre. în toate formele în care se produce pseudo-pubertate precoce există riscul fuziunii precoce a cartilajelor de creștere cu talie finală redusă la ambele sexe. În formele în care deficitul enzimatic afectează sinteza de androgeni nu se produce pubertatea. Dacă fenotipul este feminin, cazurile prezintă impuberism și amenoree primară. Tulburările metabolice rezultă ca urmare a deficitului

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
genital feminin, independent de sexul genetic). Dacă subiecții supraviețuiesc, evoluează spre infantilism genital cu amenoree primară hipergonadotropă. Există forme non-clasice, parțiale, cu conservarea steroidogenezei ovariene și pubertate la fete. Complicațiile sindromului adreno-genital netratat sau incorect tratat: w fuziunea precoce a cartilajelor de creștere cu compromiterea taliei finale; w pseudo-pubertate precoce heterosexuală la fete cu acnee, hirsutism, clitoromegalie, amenoree primară, ovare polichistice și infertilitate; w pseudo-pubertate precoce la băieți; w dezvoltarea de mase testiculare de țesut suprarenal ectopic, care trebuie detectate sistematic

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
cu hormon de creștere recombinant (GH obținut prin inginerie genetică), în doze de 0,14 UI/kg corp/zi, 6 zile pe săptămână sau prin administrarea de oxandrolon, singurul steroid anabolizant care stimulează creșterea fără a produce maturizarea rapidă a cartilajelor de creștere (0,0625 mg/kg/zi). Asocierea celor două formule de tratament ameliorează și mai mult prognosticul final de creștere. Inducerea caracterelor sexuale secundare trebuie să se facă după ce a fost obținută o înălțime convenabilă, la 12-13 ani. Dezvoltarea

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
pubertatea produce sexualizarea subiectului în sens opus sexului său genetic (feminizare la băieți, masculinizare la fetițe). Independent de etiologia sa, pubertatea precoce determină două complicații redutabile: avansul statural și de vârstă osoasă, care compromit talia finală prin fuziunea precoce a cartilajelor de creștere și perturbări emoționale rezultate din dezvoltarea caracterelor sexuale în absența unei maturizări somatice și intelectuale adecvate. Anamneza cazurilor trebuie să fie foarte detaliată, incluzând medicația eventuală (atenție la anabolizante de sinteză administrate copiilor). Pentru pubertățile precoce izosexuale poate

Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

cm sub mamelonul stâng sau pe linia medioclaviculară la nivelul marginii superioare a coastei a VI a (numai diafragmul separă ficatul de apex); - marginea inferioară are o direcție oblică în sus, de la nivelul coastei a IX a în dreapta la nivelul cartilajului coastei a VIII-a stângi. Pe linia mamelonară dreaptă marginea inferioară este la 2cm sub rebordul costal, iar linia mediană o trece la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid și ombilic; lobul stâng se extinde circa 5cm la stânga de stern. Vezicula biliară

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
2cm sub rebordul costal, iar linia mediană o trece la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid și ombilic; lobul stâng se extinde circa 5cm la stânga de stern. Vezicula biliară este situată la unirea marginii externe a drepților abdominali cu rebordul costal drept (cartilajul IX drept) (sau la unirea liniei care trece prin spina iliacă stângă și ombilic cu rebordul costal). La inspir profund, ficatul coboară cu 2-3 cm; este palpabilă marginea inferioară cu ajutorul acestei manevre. HEPATOMEGALIA Definiție. Hepatomegalia se definește palpatoriu, când marginea

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

primele 4-6 ore după detubare pentru a fi siguri că reflexele de protejare a căilor aeriene au fost reluate. Prezența concomitentă a unei sonde nazogastrice cu sonda de intubație orotraheală poate avea drept urmare apariția unei ulcerații pe fața posterioară a cartilajului aritenoid (210). ̨ n afectarea nervului laringeu recurent au fost incriminați mai mulți factori: presiunea exercitată de balonașul sondei de intubație, puncționarea venei jugulare interne, recoltarea arterei mamare interne (211). Este bine ca balonașul sondei de intubație să fie la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
electrocautere toracoscopice ce au înglobat un sistem de irigare-aspirare și cautere toracoscopice cu ultrasunete (95). Se practică apoi o toracotomie anterioară minimă (4 cm) în spațiul IV sau V intercostal stâng. De regulă, nu este necesară rezecția coastei sau a cartilajului costal pentru expunerea LAD. Pericardul este incizat paralel cu nervul frenic expunându-se astfel artera descendentă anterioară. O inspecție intrapericardică video-toracoscopică înaintea efectuării toracotomiei poate fi utilă pentru identificarea locului viitoarei anastomoze. Frecvența cardiacă este scăzută la 50-60 bătăi/minut

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]