1,043 matches
-
stricte ale monarhiei spaniole în domeniul fondării de noi orașe în Lumea Nouă. Multe orașe din Anglia mai păstrează în numele lor rădăcina "castra" sau derivate ale acesteia: Lancaster, Chester și Manchester. Arhitectură română, preponderent din piatră, a adus Daciei cucerite castre militare ce străjuiau limesul extins al imperiului. În nucleul lui transilvănean existau așezări orășenești cu o planimetrie structurată octogonal, cu forumul la intersecția celor două străzi odonatoare, cu porți cu turnuri la intrarea în oraș: Alba-Iulia (Apulum), Turda (Potaissa), Cluj-Napoca
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta, în vecinătatea căreia se află celebrul pod peste Dunăre, cu pilonii conservați, cunoscut că Podul lui Traian, operă a arhitectului sirian Apolodor din Damasc, comandata de împăratul român Traian). Bazele militare (sau lagăre) fortificate, asemănătoare castrelor, sunt încă de actualitate; un exemplu concret fiind baza militară Marmal din apropierea localității Mazar-e-Sharif, Afganistan. Formă bazei este dreptunghiulara iar zidurile fortificațiilor sunt realizate prin alipirea de gabionuri „HESCO” având rolul de a reduce și compartimenta efectele mortierelor și a
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
gabionuri „HESCO” având rolul de a reduce și compartimenta efectele mortierelor și a armelor de foc. Un lucru deosebit la această bază militară îl constituie existența "fossei" (șanț) și a "agger"-ului (parapet) format prin depunearea materialului excavat interior; specific castrelor.
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
exact al celor 3 fortificații liniare de pământ ce traversează Banatul de la N la S, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (martie 2007 - mai 2011). 4. Proiectul Castrele romane de marș de pe culmea Munților Șureanu - vizează identificarea cu precizie în teren a fortificațiilor romane din timpul cuceririi Daciei, printr-un studiu complex de arheologia peisajului utilizând metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
prospecție magnetometrică (iulie 2008 - iulie 2012). 5. Proiectul Situl arheologic „Măgura” Uroiului, jud. Hunedoara - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (iulie - decembrie 2008). 6. Proiectul Castrul roman de la Vărădia „Pustă”, jud. Caraș-Severin - a vizat întocmirea unui studiu complex de arheologia peisajului prin metode de teledetecție, aerofotointerpretare, studiu cartografic, topografie arheologică și prospecție magnetometrică (august 2008). 7. Proiectul Situl arheologic neolitic Țaga, jud. Cluj - a vizat întocmirea
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
victoria armatelor romane conduse de împăratul Traian și prin cucerirea Daciei, zona actualului oraș nu a intrat în componența noii provincii create. Împăratul Traian a fortificat granița de est a Daciei pe linia Oltului, construind cunoscuta "Limes alutanus", format din castre și cetăți de o parte si de alta a râului Olt, de la Dunăre (din zona Islazului de astăzi) până în munții Boița. } Turnu este amintit între anii 1393-1394 prin cetatea cu același nume ridicată de către Mircea cel Bătrân la confluența fluviului
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
secole mai târziu în timpul voievodului Ferenc Kendy și apoi în al XIX-lea când deja era în posesia familiei Kémeny. Fortificația romană din Brâncovenești a fost construită pe o terasă înaltă deasupra râului Mureș, în apropierea castelului actual. Lângă acest castru ("castrum romanum") era o localitate romană unde trăia populația care a făcut parte din deservirea armatei. Potrivit cercetărilor recente fortificația a fost de mărime mai restrânsă, însă a fost destul loc pentru o armată de câteva sute de soldați care
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit "Dealul Cetății". Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168. din Turda este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit "Dealul Cetății". Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168. din Turda este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Pe "Tabula Peutingeriana" (Segmentum VIII) apare ca "Patavissa
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
și "Napoca" (Cluj-Napoca). Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Leagiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcționare îndelungată din această provincie romană. Cu laturile lungi (de nord și de sud) de 573 m și cele scurte (de est și de vest) de 408 m, uriașul dreptunghi pe care-l descrie ocupă o suprafață de 23
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
două străzi care se intersectau în cruce ("Via Praetoria, Via Principalis") și patru porți ("Porta praetoria, Porta decumana, Porta principalis dextra, Porta principalis sinistra"). Poarta pretoriană este orientată spre răsărit iar Porta decumana spre apus. Cea mai importantă clădire din castru ("Principia") a fost cea a comandamentului (cca 1 ha); ea fiind situată la intersecția drumului principal cu cel pretorian. În "latus praetorii sinistrum" se aflau cazărmile cohortelor quingenariae și horrea iar în "latus praetorii dextrum" se găsea cazarma cohortei miliaria
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
retentura se aflau locuințele tribunilor, ale ofițerilor, diferite instalații, therme. În anul 274 Legiunea a V-a Macedonica, împreună cu celelalte trupe romane, s-a retras din Dacia, ulterior pietrele zidurilor fiind folosite de locuitori pentru a construi clădirile și bisericile. Castrul a continuat să fie utilizat multi timp după retragerea romană din anul 274 așa cum stau mărturie numeroasele materiale arheologice din secolele IV-V și VIII-X descoperite în perimetrul castrului. Cu prilejul lucrărilor la bazinele de apă din anii 1950-1952 se
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
zidurilor fiind folosite de locuitori pentru a construi clădirile și bisericile. Castrul a continuat să fie utilizat multi timp după retragerea romană din anul 274 așa cum stau mărturie numeroasele materiale arheologice din secolele IV-V și VIII-X descoperite în perimetrul castrului. Cu prilejul lucrărilor la bazinele de apă din anii 1950-1952 se descoperă urmele unei construcții din castru, care se va dovedi a fi horrea. Primele cercetări sistematice au fost efectuate la bastionul sud-estic în anul 1958. În anul 1971, cu
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
multi timp după retragerea romană din anul 274 așa cum stau mărturie numeroasele materiale arheologice din secolele IV-V și VIII-X descoperite în perimetrul castrului. Cu prilejul lucrărilor la bazinele de apă din anii 1950-1952 se descoperă urmele unei construcții din castru, care se va dovedi a fi horrea. Primele cercetări sistematice au fost efectuate la bastionul sud-estic în anul 1958. În anul 1971, cu ocazia construirii noilor rezervoare de apă, au fost reluate săpăturile care de atunci se desfășoară an de
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
va dovedi a fi horrea. Primele cercetări sistematice au fost efectuate la bastionul sud-estic în anul 1958. În anul 1971, cu ocazia construirii noilor rezervoare de apă, au fost reluate săpăturile care de atunci se desfășoară an de an. Ruinele castrului au rămas în picioare până târziu în Evul Mediu. Apoi, pietrele fasonate din castrul roman au fost folosite pentru construcția a numeroase clădiri din centrul Turzii. În castru au fost descoperite mai multe obiecte vechi (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripții
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
în anul 1958. În anul 1971, cu ocazia construirii noilor rezervoare de apă, au fost reluate săpăturile care de atunci se desfășoară an de an. Ruinele castrului au rămas în picioare până târziu în Evul Mediu. Apoi, pietrele fasonate din castrul roman au fost folosite pentru construcția a numeroase clădiri din centrul Turzii. În castru au fost descoperite mai multe obiecte vechi (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripții pe piatră, monede, obiecte mărunte), cele mai multe dintre ele găsindu-se acum în diferite colecții
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
fost reluate săpăturile care de atunci se desfășoară an de an. Ruinele castrului au rămas în picioare până târziu în Evul Mediu. Apoi, pietrele fasonate din castrul roman au fost folosite pentru construcția a numeroase clădiri din centrul Turzii. În castru au fost descoperite mai multe obiecte vechi (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripții pe piatră, monede, obiecte mărunte), cele mai multe dintre ele găsindu-se acum în diferite colecții și muzee din țară, printre care și în Muzeul de Istorie Turda, sau din
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
-se acum în diferite colecții și muzee din țară, printre care și în Muzeul de Istorie Turda, sau din străinătate, majoritatea la Budapesta și Viena. În punctul „Piatra Tăiată“ se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Turda și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca obiective importante cum sunt: turnul de Nord-Vest, un turn de curtină, porta decumana și principia sunt astăzi puncte vizitabile. Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele din Turda, Cluj-Napoca, Aiud, Budapesta și Viena. La castru se poate ajunge cu mașina pe două drumuri de access: pe lângă Colegiul Național Mihai Viteazul și dinspre DN1, pe strada Romană. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Obiectele descoperite aici sunt expuse la muzeele din Turda, Cluj-Napoca, Aiud, Budapesta și Viena. La castru se poate ajunge cu mașina pe două drumuri de access: pe lângă Colegiul Național Mihai Viteazul și dinspre DN1, pe strada Romană. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
lumii. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.Hr. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriana, o hartă probabil din anul 225 d.Hr. Castrul roman Pelendava a fost construit în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442-1443. Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
O veche cartografiere susține că mănăstirea ar fi fost zidită în 1483 (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii Bogdan Petriceicu Hașdeu și Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) și cărămidă (pentru soclu și ziduri) din castrul roman Pelendava. O altă biserică importantă este biserica Jitianu, ctitorie a lui Șerban Voievod (1654 - 1658). Biserica a fost restaurată în 1717, 1852, 1910, 1926 și 1958. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se află o bogată colecție de odoare
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
ceea ce a permis descoperirea în Sighișoara și Laslea, a unor tezaure monetare din această epoca. Mai mult, pe lângă Dumbrăveni trecea marele drum român ce venea de la Apulum, pe Târnava Mare în sus, până la Odorhei și de acolo cotea la stanga spre castrele române de la Inlăceni și Sărățeni. Pe teritoriul orașului a fost găsit un tipar masiv de bronz cu conturul semicircular, a cărui capete se prelungesc în linii drepte, folosit pentru presarea pieselor ornamentale aplicate pe centura sau harnașament. Această urma datează
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
de 30 000 de indivizi, iar în cele germanice nu depășeau 100 000 de indivizi. Tehnic, imperiul stătea mai bine. Armurile grele au fost abandonate după domnia lui Valens, dar dețineau artilerie și construiau fortificații din piatră "castella", linii de castre și turnuri din cărămizi la frontiere, precum și valuri de pământ consolidate cu palisade. Totalul efectivelor române era de 250 000, insă armata era alcătuită în mare parte din germanici în ultimele secole de existență ale Imperiului Român Apusean. Legiunile cuprindeau
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
și Apoldu de Sus) este semnalată de multă vreme: aici s-a întâlnit zidărie cu mortar, ceramică provincială, un tezaur monetar, o necropolă de incinerație, inscripții etc. Se presupune existența pe vremea romanilor, pe aceste locuri, a unui post militar (castru) supravegheat de soldați ai Legiunii a XIII-a GEMINA (cu sediul în Alba Iulia - Apulum), unul dintre ostași fiind îngropat aici. Așa se poate explica enigma toponimicului Roștat - dealul care străjuieste ca un bastion valea în care este așezată localitatea
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]