330 matches
-
se corelează cu o serie de alte fenomene sintactice (anaforă sintactică, deplasare la periferia CP, disponibilitatea structurilor VSO), după cum vom arăta imediat.Astfel, în galiciană, portugheza europeană, spaniolă și română, topica VOS este derivată prin object shift (22), pe când în catalană și italiană, topica VOS rezultă din topicalizarea VP (22). Reprezentările de mai jos ilustrează cele două propuneri, păstrând structurile din Gallego (deplasare centru-la-centru (v. (8) supra) în derivarea deplasării verbului și specificatori multipli 16). (22) T' object shift ei V
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-AUX Discutând influența slav(on)ă asupra sintaxei românei vechi, Dragomirescu (2015a) subliniază faptul că fenomenele de inversiune V-AUX25 sunt prezente și în majoritatea celorlalte varietăți romanice vechi: spaniola veche, italiana veche, franceza veche, catalana și provensala medievale, portugheza veche. Autori ca Rivero (1993); Mensching (2012); Dragomirescu (2015a) subliniază varietatea tipurilor de auxiliar care permit inversiunea: auxiliare perfective, condiționale, de viitor. De asemenea, Dragomirescu (2015a) arată inversiunea de acest tip este atestată în unele varietăți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de sintaxă romanică, și anume că, din punct de vedere sintactic, limbile romanice se împart în două subgrupuri cuprinzând, pe de o parte, galiciana, portugheza europeană, spaniola (și, putem adăuga la această listă și româna) și, pe de altă parte, catalana și italiana. Următoarele proprietăți sintactice disting cele două grupuri de limbi romanice (OK: prezent; *: absent): topica VSO (OK în primul grup, * în al doilea grup), marcare diferențiată a obiectului direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive și locative (* în primul grup, OK în al doilea grup); acord al participiului (* în primul grup, OK în al doilea grup), între altele. 18 Cf. negramaticalitatea propozițiilor VSO în catalană (i) și italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el diari frunzări.PS.3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al participiului (* în primul grup, OK în al doilea grup), între altele. 18 Cf. negramaticalitatea propozițiilor VSO în catalană (i) și italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el diari frunzări.PS.3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun copil maică-sa
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun copil maică-sa' (catalană; Gallego 2012) b. ??Ahir va visitar ieri AUX.PERF.3SG vizita.INF cada estudianti el seui professor fiecare student DEF său profesor '(lit.) Ieri l-a vizitat pe fiecare student profesorul său' (catalană; Gallego 2012) 20 "Binding Condition C: A
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a mustrat pe niciun copil maică-sa' (catalană; Gallego 2012) b. ??Ahir va visitar ieri AUX.PERF.3SG vizita.INF cada estudianti el seui professor fiecare student DEF său profesor '(lit.) Ieri l-a vizitat pe fiecare student profesorul său' (catalană; Gallego 2012) 20 "Binding Condition C: A full NP must not be bound" (după Büring 2005: 7). 21 Din nou, în limbile în care structura VOS se bazează pe object shift, această structură este gramaticală, pe când în limbi în care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
7). 21 Din nou, în limbile în care structura VOS se bazează pe object shift, această structură este gramaticală, pe când în limbi în care se aplică topicalizarea VP nu este gramaticală (exemplificare prin spaniolă pentru primul tip (i) și prin catalană pentru al doilea tip (ii)): (i) Qué película dices que ce film spune.PREZ.2SG că no vio toda Juan? nu vedea.PS.3SG tot Juan ' Pe care film spui că nu l-a văzut pe tot Juan?' (spaniolă; Gallego
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2012) (ii) ??Quina pellícula dius que no ce film spune.PREZ.2SG că nu va veure tota en Juan AUX.PERF.3SG vedea.INF tot DEF Juan '(lit.) Pe care film spui că nu l-a văzut pe tot Juan' (catalană; Gallego 2012) 22 Este general acceptat faptul că centrul T (din domeniul flexionar IP) atribuie nominativul (v. Stan 2005: cap. 11 pentru română). 23 "There have been attempts to attribute a semantic value to the structural cases NOM and ACC
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
interesului pentru latura clișeizată, formularistică a limbii, pentru elementele idiomatice, neguvernate de reguli. Cele două volume de bibliografie parțial comentată acoperă preocupările pentru frazeologie de la începuturi pînă la 1997, în domeniul general romanic, în franceză și italiană (vol. I), în catalană, portugheză, provensală, retoromană, română, sardă și spaniolă (vol. II). Autorul îi mulțumește la începutul cărții lingvistei Victoria Popovici pentru contribuția ei la capitolele de bibliografie românească și retoromană. Capitolele dedicate fiecărei limbi sînt structurate în mod similar: sînt trecute în
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
năsăudean au rămas în revista manuscrisă a liceului, "Muza someșană". Descoperiri ale unor scrieri minore animă posteritatea recentă a lui Coșbuc, într-o competiție a ineditelor care ne-am fi așteptat să înceteze de multă vreme. Un profesor bistrițean, Constantin Catalano, a alcătuit în 2001 o antologie din opera elevului poet George Coșbuc, fără convingerea că a epuizat materialul industriosului ucenic. Mai recent, istoricul literar clujean Mircea Popa a făcut o investigație sistematică în toate zonele în care au rămas pe
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
categorii de poeme: traduceri cu virtuți de versificație narativă, plus epigrame și ghicitori fără prea mult haz. Ocazionalele (p. 191-203) nu depășesc valoarea de album sentimental. În Addenda (p. 205-228) Mircea Popa plasează poemele elevului Coșbuc, restituite anterior de Constantin Catalano. Mai ales acestea ar fi fost cu adevărat inedite, căci sunt preluate dintr-o revistă manuscrisă, "Muza someșană". Altfel, volumul îngrijit de Mircea Popa reunește "poezii regăsite", risipite în diverse surse și aflate pe punctul de a fi uitate. Aparatul
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
datorat instaurării regimului comunist, care, în 1948, a interzis - cu formidabilă obtuzitate - predarea în facultăți a limbii statului fascist condus de generalul Franco). În prezent, Catedră de Lingvistică Romanica. Limbi și Literaturi Iberoromanice, cuprinde patru specializări diferențiate net: spaniolă, portugheză, catalana și lingvistică romanica. Temele au acoperit, în toate trei zilele manifestării, subiecte ample, de la economie și societate până la teoria literaturii, lingvistică hispanica, traductologie sau metodica. O selecție incompletă a invitaților la colocviu ar fi, de bună seama, injusta. O simplă
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
prezervare a limbilor mărunte, așa cum speciile rare trebuie salvate de la pieire, oricât de mic ar fi numărul exemplarelor în lume. Editura Meronia continuă această "serie ecologică", începută prin biblioteca de literatură cipriotă, cu un număr de volume consacrate literaturii catalane. Catalana - limbă neromanică care a avut ghinionul istoric al marginalizării Catalaniei în istoria secularelor războaie cu maurii - e îndeobște fie total ignorată, fie considerată un simplu dialect al spaniolei. Funcționează însă, au constatat lingviștii, un "conservatorism" îndrăcit al ariilor laterale - principiu
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
în servicii internaționale la Universitatea Georgetown, SUA. La 30 ianuarie 1986, la vârsta de 18 ani, Prințul Felipe a jurat credință Constituției și regelui în Parlamentul spaniol, acceptând astfel rolul său instituțional ca succesor al Coroanei. Prințul Felipe vorbește spaniola, catalana, franceza, engleza și puțină greacă. La 1 noiembrie 2003, prințul moștenitor s-a logodit cu Letizia Ortiz Rocasolano, o fostă ziaristă, fiica unui ziarist și a unei asistente medicale. Letizia Ortiz Rocasolano, în 2001, a "transmis de la fața locului" evenimentele
Cine este Prințul Felipe, viitorul rege al Spaniei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54134_a_55459]
-
pentru a activa această clauză, pentru ca, mai apoi, să negocieze între ei. Barcelona s-ar putea folosi de această inginerie pentru a câștiga cel puțin 10 milioane de euro, fără ca jucatorul să evolueze vreun minut pentru formația catalană. Șefii echipei catalane au lăsat de înteles că nu se gândesc pentru moment să facă vreo mutare în acest sens, dar un preț bun oferit de cei de la Valencia, i-ar putea convinge să facă această mutare, potrivit sport.ro Oriol Romeu Vidal
FC Barcelona în pragul unei mutări de 10 milioane de euro () [Corola-journal/Journalistic/75546_a_76871]
-
legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se pregătesc să zboare Citind poezie catalană încerc să descifrez cuvintele tale, poet catalan prin peretele aproape transparent al acestei distanțe, între munții tăi și munții mei, la două margini de continent auzim și acum pulsând miezul latinei - din care odată în direcții opuse, viae stratae s-
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
Fundașul și căpitanul echipei FC Barcelona, Carles Puyol, a suferit o luxație la cotul stâng și va fi indisponibil aproximativ opt săptămâni, a anunțat, miercuri, gruparea catalana pe site-ul oficial. Căpitanul clubului catalan, în vârstă de 34 de ani, s-a accidentat, marți, la meciul din Liga Campionilor, câștigat de FC Barcelona, scor 2-0, cu Benfica. "Testele realizate confirmă că Puyol are o luxație la cotul
Puyol va fi indisponibil două luni. Vezi accidentarea horror! () [Corola-journal/Journalistic/75493_a_76818]
-
să mai zăbovim acum asupra începuturilor poetice ale lui Coșbuc din vremea când era elev la Năsăud și publica în revista manuscrisă a liceului "Muza someșană" (1882-1884). Dar dacă nu a făcut-o nimeni până acum, încearcă profesorul bistrițean Constantin Catalano în volumul George Coșbuc, elevul-poet, într-o antologie din 2001, care nu e nici ea o explorare completă și definitivă, decisă să încheie subiectul o dată pentru totdeauna. Vânătoarea de inedite Coșbuc e încă un sport antrenant pentru cercetătorii bistrițeni și
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
care irosesc energii și speranțe de senzațional. Căci producția poetică a elevului Coșbuc e, într-adevăr, minoră și nici un exeget nu a contat vreodată pe ea ca sursă revelatoare de interpretare. După Gavril Scridon, au răscolit documentele din nou Constantin Catalano și Mircea Popa (și nu numai ei), dar tot fără a încheia subiectul. Regretabil este că antologia lui C. Catalano nu are nici un fel de aparat critic. Postfața se referă mai mult la societatea de lectură "Virtus Romana Rediviva" a
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
nu a contat vreodată pe ea ca sursă revelatoare de interpretare. După Gavril Scridon, au răscolit documentele din nou Constantin Catalano și Mircea Popa (și nu numai ei), dar tot fără a încheia subiectul. Regretabil este că antologia lui C. Catalano nu are nici un fel de aparat critic. Postfața se referă mai mult la societatea de lectură "Virtus Romana Rediviva" a elevilor liceului din Năsăud, unde a activat Coșbuc din prima clasă (1876-1877), și la calitatea de președinte a poetului, dobândită
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
societatea de lectură "Virtus Romana Rediviva" a elevilor liceului din Năsăud, unde a activat Coșbuc din prima clasă (1876-1877), și la calitatea de președinte a poetului, dobândită în clasa a opta de liceu, în 1883. Cele mai multe poeme transcrise de C. Catalano datează din anii 1880-1884, după mențiunea pusă de editor în finalul textelor, dar nu sunt deconspirate meticulos și sursele. Ar fi fost necesară o notă asupra ediției, unde să se precizeze regulile de transcriere a textelor, căci Coșbuc scrisese cu
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
textelor, căci Coșbuc scrisese cu ortografia etimologizantă specifică ardelenilor. Multe greșeli de corectură, transformate în penibile greșeli de ortografie, maculează paginile tipografice. E, din păcate, ratată încă o ocazie de a pune ordine într-un teritoriu parcă sortit devălmășiei. C. Catalano este, din câte îmi dau seama fără să-l cunosc din alte împrejurări, un amator fără ambiții, iar ediția lui trebuie privită cu circumspecție. A mai realizat în 1999 o antologie de 24 de poeme din "poezia creștină" a lui
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]