356 matches
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278705_a_280034]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278671_a_280000]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279252_a_280581]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274861_a_276190]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267925_a_269254]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271049_a_272378]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273021_a_274350]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270288_a_271617]
-
Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Valenciei); Grecia - Organismos Tegepikoinonion Ellados (Organizația Telecomunicațiilor din Grecia); - Organismos Siderodromon Ellados (Organizația Națională a Căilor Ferate); - Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
Fútbol Club Barcelona, pe scurt Barcelona sau Barça, este un club de fotbal din Barcelona, Spania, care evoluează în Primera División. Fondat în 1899 de un grup de fotbaliști elvețieni, britanici și catalani conduși de Joan Gamper, clubul a devenit un simbol al culturii catalane și al naționalismului catalan, mottoul său fiind prin urmare „Barça este mai mult decât un club” (catalană: " - Més que un club"). Imnul oficial al Barcelonei este „Cant del
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
privită ca un simbol al Cataloniei și orice alte sponsorizări de "natură intruzivă" sunt, de obicei, refuzate. Acest fapt a fost controversat chiar și pentru producătorul tricourilor, Nike. Însă din 2005 Barça a acceptat să aibă logoul TV3 (canalul TV catalan principal și, de asemenea, un simbol al Cataloniei) pe brațul stâng, păstrându-se pentru moment ideea că nici un sponsor nu va acoperi partea centrală a tricoului Barçei, deși în media se speculează semnarea unor contracte spre sfârșitul anului. În săptămânile
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
asemenea, foarte aproape de corsicană, întotdeauna din cauza substratului mixt Sardo-Corsican. Este vorbită în Sassari și aproape, din secolul al XII-lea, ca un dialect comerciant între diferitele popoare din noul oraș născut (inclusiv sardinieni, corsicani, genovezii și pisani, după spanioli și catalani), cu o evoluție legată de logudorais sardiniene, autonomă limbii corsicane și galluriene. Principalele variante ale limbii corsicane sunt "sartenais", care include Gallurais din Sardinia, taravais, corsicana din Regiunea Vico-Ajaccio, corsicana septentrională (Cap Corse si Bastia), balanin si dialectul Venaco. În
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
() este un oraș în sudul Franței. Are 116,7 mii locuitori (2008). Este centru administrativ (prefectură) al departamentului Pireneii Orientali din regiunea Languedoc-Roussillon. ul este principalul oraș al regiunii istorice Roussillon, populată preponderent de etnici catalani și alipită la Franța la 7 noiembrie 1659 urmare a Tratatului pireneic, ce punea capăt războiului hispano-francez din 1635 - 1659. Între 1229 și 1344 orașul a fost capitala regatului catalan Mallorca. Printre obiectivele turistice majore ale Perpignanului se numără grădinile
Perpignan () [Corola-website/Science/297744_a_299073]
-
principalul oraș al regiunii istorice Roussillon, populată preponderent de etnici catalani și alipită la Franța la 7 noiembrie 1659 urmare a Tratatului pireneic, ce punea capăt războiului hispano-francez din 1635 - 1659. Între 1229 și 1344 orașul a fost capitala regatului catalan Mallorca. Printre obiectivele turistice majore ale Perpignanului se numără grădinile și palatul regilor de Mallorca (sec. XIV), actualmente muzeu și catedrala Sf. Ioan Botezătorul (sec. XIV - XVI), construită în stilul goticii catalane. Universitatea din Perpignan, fondată în anul 1349, este
Perpignan () [Corola-website/Science/297744_a_299073]
-
2-2 în primele 120 de minute și 4-2 la lovituri de departajare. Sezonul 2012-2013 aduce o Dinamo care a reușit să obțină de la clubul FC Barcelona acceptul pentru desfășurarea unui amical de prezentare a echipei Dinamo, amical terminat cu victoria catalanilor cu 2-0. Dinamo pierde cu 2-1 în fața echipei CFR Cluj, și nu s-a calificat în semifinala Cupei României după ce în sezonul precedent a câștigat Cupa. În Europa League iese din competiție cu prima echipă ieșită în cale, Metalist Kharkiv
FC Dinamo București () [Corola-website/Science/298479_a_299808]
-
vedea resturi din cetățuia cruciată. La intrarea in mănăstire se află o statuie a Sfântului Ludovic . Biserica conține vitralii create de artistul bavarez Franz Xaver Zettler (1841-1916) precum și, deasupra altarului, tabloul reprezentând viziunea lui Petru, operă a pictorului și sculptorului catalan Domènec Talarn i Ribot (1812 - 1902). Aici se țin slujbe divine în limbile engleză, spaniolă, italiană și portugheză. legată de un episod din viața apostolului Petru,(Faptele,10) a fost până în 1948 un loc de cult musulman, moscheea Budrus sau
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Roma. Sezonul 1985-1986, cu 31 de meciuri și 3 goluri, este punctat de cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc, câștigarea Cupei Campionilor Europeni, la Sevilla. După ce, în timpul jocului, l-a controlat admirabil pe cel care făcea tot jocul catalanilor, neamțul Schuster, la loviturile de departajare a avut un calm net superior specialistului Majearu sau veteranului Boloni. A cerut să bată și a tras cu fentă, atât de calm și de natural încât peste exclamații de admirație, orice cuvânt este
Gavril Balint () [Corola-website/Science/307874_a_309203]
-
unui contabil aflat pe vas, Danglars, care îl invidia și ura pe Edmond. Dantes mulțumește domnului Morrel pentru slujbă, după care se duce să-și viziteze tatăl și pe minunata sa logodnică Mercedes, ce locuia în satul de pescari al catalanilor. Ca urmare a denunțului lui Danglars si a lui Fernand Mondego, un catalan ce o iubea pe Mercedes, Edmond e arestat ca informator, judecat de către procurorul de Villefort, fiul lui Noirtier, si închis la Chateau d'If pentru 14 ani
Contele de Monte-Cristo () [Corola-website/Science/308417_a_309746]
-
Dantes mulțumește domnului Morrel pentru slujbă, după care se duce să-și viziteze tatăl și pe minunata sa logodnică Mercedes, ce locuia în satul de pescari al catalanilor. Ca urmare a denunțului lui Danglars si a lui Fernand Mondego, un catalan ce o iubea pe Mercedes, Edmond e arestat ca informator, judecat de către procurorul de Villefort, fiul lui Noirtier, si închis la Chateau d'If pentru 14 ani. Acolo se împrietenește cu abatele Faria, care-i lasă ca moștenire secretul comorii
Contele de Monte-Cristo () [Corola-website/Science/308417_a_309746]
-
proclamte regat în 1297, când Papa Bonifaciu al VIII-lea a intervenit între Casele de Anjou și Aragon, fondând pe hârtie așa-numitul ""regnum Sardiniae et Corsicae"", care era un fief papal. Mai apoi, Papa a oferit acest nou-inventat fief catalanului Jaume al II-lea cel Drept, rege al Coroanei Aragonului, (o confederație a regatelor Aragonului și Valenciei și ținutului Cataloniei), promițându-i suportul bisericii pentru cucerirea Sardiniei, la schimb cu Sicilia. În 1323, Jaume a făcut o alianță cu "giudicele
Regatul Sardiniei () [Corola-website/Science/303148_a_304477]
-
lei pentru cel de la Viena și 120 de galbeni pentru cel de la München . În urma analizei, comisia se hotărăște pentru planul arhitectului C. Roesner din München. Pentru că domnitorul nu este mulțumit, în 1845 se depun noi planuri. Este preferat planul arhitectului catalan Xavier Villacrosse (cu studii în Franța, și arhitect-șef al orașului București), asupra căruia arhitectul vienez A. Hefft, chemat în 1846 de către noua comisie, își dă acordul. Conform unei mărturii a lui Pantazi Ghica, pe locul viitorului Teatru Național se
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
români și evrei". Raportul Tismăneanu a evidențiat faptul că arhimandritul Teoctist ar fi ajuns în fruntea BOR datorită loialității sale față de conducerea PCR. Cotidianul i-a citat în 2001 pe istoricul Dorin Dobrincu și pe fostul angajat al CNSAS Gabriel Catalan, care au făcut publice mai multe documente provenite din arhiva SRI, conform cărora Teoctist ar fi participat în tinerețe la rebeliunea legionară din 1941, inclusiv la devastarea unei sinagogi. În documentele citate de Catalan se reținea de asemenea că Teoctist
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
pe fostul angajat al CNSAS Gabriel Catalan, care au făcut publice mai multe documente provenite din arhiva SRI, conform cărora Teoctist ar fi participat în tinerețe la rebeliunea legionară din 1941, inclusiv la devastarea unei sinagogi. În documentele citate de Catalan se reținea de asemenea că Teoctist „este cunoscut că a practicat homosexualitatea“. În presă a fost invocată o notă din 1957, care conținea o delațiune a unei surse a Securității. „E posibil ca acea informație (referitoare la homosexualitate - n.r.) să
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
a fost propusă parlamentului pe 31 decembrie 2004 și a fost aprobată de Congresul Deputaților pe 21 aprilie 2005. Legea a fost însă respinsă de Senat pe 22 iunie 2005, unde Partidul Popular s-a coalizat cu Partidul Democrat Creștin Catalan și a reușit să strângă 131 de voturi față de cele 119 ale susținătorilor proiectului de lege. Legea a revenit la deputați, care în Spania pot trece peste deciziile Senatului. Deputații au aprobat legea pentru a doua oară la 30 iunie
Căsătorii între persoane de același sex în Spania () [Corola-website/Science/298946_a_300275]
-
și a longitudinii, cu ajutorul astrolabului, cunoscut de bizantini și arabi și perfecționat de europeni și al tabelelor de declinație solară. S-au făcut progrese în redarea imaginii geografice a lumii, în ce privește Europa, Orientul Apropiat și Africa de Nord, corect înfățișate în portulanul catalanului Angelino Dulcert în 1339, în atlasul catalan din 1375 sau în harta lui Fra Mauro. Imaginea regiunilor îndepărtate rămânea la fel de deformată. Potrivit hărții din 1474 întocmite de astronomul-geograf florentin Paulo Toscanelli, distanță, în linie directă, de la est spre vest, între
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]