872 matches
-
reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică a trecutului", prin care românii și-au "excavat" memoriile colective ale originii, a fost procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000), românii și-au "imaginat" comunitatea națională, fundamentând-o pe un trecut ficționalizat. Însă acest demers imaginativ nu trebuie asimilat noțiunilor de ficțiune sau invenție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost creștinați mult în urma noastră" (Giurescu, 1942, p. 4). Creștinismul constituie ADN-ul spiritual al poporului român, întrucât "în Dacia, sămânța creștinismului a fost aruncată de coloniștii lui Traian" (Patrașcanu, 1937, p. 37). El este, așadar, elementul spiritual care a catalizat sinteza etnogenetică a românilor. Datorită absorbirii atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scena politică, după o jumătate de secol în care criteriul etnic a fost mai întâi explicit suprimat, iar după turnura naționalistă ținut sub controlul politic. Regrupările etnice, atât pe planul imaginarului social cât și pe cel al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărții sale - au suferit un șoc similar, cu urmări nu mai puțin spectaculoase, ce se pot estima prin simpla comparație a aceea ce acești tineri scriau înainte de 1924, cu experiențele lor imediat ulterioare. Fascinant, procesul înnoirii limbajului provoacă adevărate rupturi, catalizează latențe nebănuite, generează salturi surprinzătoare, accelerând procesul de coagulare a personalității. În octombrie 1924, când inițiază, alături de pictorul Victor Brauner, revista 75 H.P. (al cărei „redactor” e și Stephan Roll), Voronca pare a-și fi însușit principalele repere ale programului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
apa cu sărurile minerale ajunge în părțile verzi ale plantelor (frunze). Culoarea verde a plantelor este produsă de o substanță verde, numită clorofilă, în compoziția căreia intră și magneziu, pe lângă alte elemente. Clorofila este considerată sângele verde al plantelor. Clorofila catalizează reacția de fotosinteză ce are loc în plantele verzi. Reacția se numește și asimilație clorofiliană. În reacția de fotosinteză intră: lumina și energia solară, bioxidul de carbon (din aer) și apa cu sărurile minerale, dizolvate în ea. Din reacția de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Transportul activ este cuplat direct la o reacție exoenergetică constând de obicei în hidroliza ATP, din care rezultă ADP și P anorganic, cu o eliberare de energie liberă de circa 30MJ/Kmol. In cadrul reacției, o ATP-ază servește ca intermediar, catalizînd cele două procese, hidroliza ATP și transportul ionilor. Transportorul C poate fi o ATP-ază iar conversia de la C la C’poate fi o schimbare în conformația enzimei. Mecanismul carrier poate explica (Na+, K+)ATP-aza. Bilanțul energetic pentru transportul activ exprimă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
carbon crește rata în care carbonul este încorporat în carbohidrați de către centrele de reacție independente de lumină astfel încât și rata fotosintezei va crește până când este limitată de un alt factor. Fotosinteza este dependentă și de temperatură. Ea este o reacție catalizată de enzime și când enzimele sunt la temperatura lor optimă, rata fotosintezei crește. Sub temperatura optimă, rata fotosintezei începe să descrească și apoi încetează. CAPITOLUL IV BIOFIZICA SISTEMELOR BIOLOGICE IV.1. TERMODINAMICA BIOLOGICĂ Unul din factorii abiotici cu profunde implicații
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în procesele metabolice. Cele mai multe enzime au activitate specifică, adică fiecare enzimă reacționează doar cu un anumit substrat și chiar numai cu o anumită formă moleculară a acestuia (izomer). S-a dovedit că enzimele participă chimic la reacțiile pe care le catalizează, regenerându-se după fiecare reacție elementară. 3.2.1.3.1. Cataliza omogenă Se produce atunci când catalizatorul și reactanții constituie o singură fază (lichidă, gazoasă). În prezența catalizatorului, reacția are loc în două etape: A + Cat → ACat ACat + B → AB
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cel trans, gutaperca) etc.; polizaharidele - amiloza, amilopectina, glicogenul, pectina, chitina etc.; proteinele neutre - colagenul, fibrinogenul, miozina etc.; acizii nucleici - polinucleotide, proteine cu fosfor; polimerii polifuncționali - poliesteri, polialcooli, poliacizi, poliamide etc. Formarea sau sinteza polimerilor înalți naturali are loc prin reacții catalizate de enzimele macroergice și fosfatice, iar în laborator și industrie, sinteza compușilor macromoleculari se efectuează prin mai multe metode, dintre care cele mai importante sunt polimerizarea în emulsie și polimerizarea în suspensie. Trebuie menționați, ca o clasă importantă de compuși
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă, cu formula [x SiO2 . y H2O]. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Proprietățile gelurilor 1. Sinereza - în funcție de cantitatea de apă reținută, gelurile pot avea diferite grade de consistență. De exemplu, silicagelul hidratat cu 30 - 50 moli apă/mol SiO2 este păstos, cel hidratat cu 20 moli apă/mol SiO2 este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ajungă din nou la fierbere și se menține timp de câteva minute la flacără cu intensitate redusă. Prin răcirea soluției coloidale se va obține gelul de amidon. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. Studiul peptizării precipitatului de hidroxid feric Prin peptizare se înțelege trecerea unui gel sau a unui precipitat greu solubil în stare de sol, prin adăugarea unui agent chimic (de obicei un electrolit) numit peptizator. Dispersarea precipitatului sau a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
drd. Adriana Bondor, care s-a implicat cu un entuziasm dezarmant, dublat de o remarcabilă rigoare în toate proiectele mele de câțiva ani încoace. Adresez mulțumiri și celor care au organizat, cu multă energie și pricepere numeroase manifestări care au catalizat sau chiar au generat apariția unora dintre studii. îi am în vedere aici pe prof. univ. dr. Doru Tompea, conf. univ. dr. Sorin Bocancea și conf. univ. dr. Daniel Șandru. De asemenea, mulțumesc echipei proiectului postdoctoral SBC din cadrul Academiei Române, Filiala
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urbană care să ne conducă real în postcomunism. Prin urmare, din perspectiva dezvoltării sociale a României, nu doar productivitatea economică este scăzută, ci și ceea ce am putea numi „productivitate” socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea este neputincioasă, lăsând astfel neîndeplinite diverse funcții atât în planul vieții cotidiene, cât și la nivel societal, aruncând societatea românească în anomie. Printre cauzele esențiale ale situației noastre actuale se situează și deficitul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
premisele dezvoltării unor relații umane care se depășească instrumentalismul primar. Dar asta nu se poate decât dacă oamenii vor alege ei unde să locuiască și împreună cu cine (congregarea) și dacă în fiecare dintre acele blocuri vor exista persoane care să catalizeze acțiunea colectivă. Privită astfel, soluția pare teribil de improbabilă, dar în niciun caz utopică. 3.1.6. O singură lume - două universuri diferite În 1922 Le Corbusier scria într-un articol despre arhitectură și revoluție: It is the question of
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
stat, trebuie să arătăm că premisele schimbării influențează profilul viitorului regim. Dacă într-o țară nedemocratică se ajunge la un moment în care majoritatea cetățenilor consideră că merită să lupți pentru a impune un regim democratic, masa critică existentă va cataliza configurarea noului regim în funcție de un model asumat. Dacă lucrurile se petrec altfel, atunci căutările se vor extinde pe o perioadă mai îndelungată, iar diversele costuri vor fi pe măsură. Așa cum ne arată Sartori, „dintre condițiile democrației, cea mai puțin amintită
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
regulă generală conform căreia enzimele sunt inactivate de medii net acide sau alcaline, cu alte cuvinte oxidante, respectiv reducătoare, ceea ce presupune existența în interiorul acestui interval a valorilor rH optime. Conform unui concept cu similitudini în principiul Le Châtelier, enzimele care catalizează reacții de reducere (precum proteoliza) sunt stimulate de medii de reacție caracterizate de valori rH oxidante, în cadrul unui virtual succesor proces de neutralizare redox între produsul de reacție și mediu, respectiv acelea care promovează reacții de oxidare (precum condensarea aminoacizilor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
energie. 2.2.4. Aspecte concluzive Coroziunea biologică este de fapt o coroziune electrochimică, dar facilitată biologic, mai rar și particular una chimică (biochimică), de asemenea facilitată biologic. Degradarea entropică a materialului, firescă termodinamic și în absența vreunui organism, este „catalizată“ deci de o seamă de organisme, care acumulează astfel negentropie. Tradusă în organizare, complexitate, ea nu se poate referi la organismul în sine - timpul sistemului corodat este prea scurt pentru ca organismul să evolueze - ci la nivelul superior, al biocenozei, care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
lui Barthes despre funcțiile narative și le redefinește, pentru a le adapta la analiza manifestărilor vizuale.Prin nucleu/nucleus desemnează acțiunea principală și participanții la acțiunea în relație cu care pivotează narațiunea, cu sublinierea că acțiunea trebuie să fie deschisă. Cataliza/catalyst definește elementele adiționale care gravitează în jurul nucleului și care nu sunt esențiale pentru evoluția acțiunii, dar pot suplimenta importanța ei, prin reacția spectatorilor sau prin conectarea ei la alte nuclee, care nu sunt descrise în imagine. Informantul/informant se
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fragmentarea macromoleculelor substratului și scăderea vâscozității acestuia se denumesc endo-pectin glicozidaze sau endopoligalacturonaze. Cele care eliberează acid galacturonic moleculă cu moleculă de la capătul lanțurilor pectinice poartă denumirea de exopectin-glicozidaze sau exo poligalacturonaze. Endo-poli-galacturonaza care uneori se mai numește și pectinază, catalizează hidroliza legăturilor glicozidice α (1-4) existente în substanțele pectice între resturile de acid galacturonic care nu au grupările carboxilice metoxilate. Preparatele enzimatice pectolitice se obțin, în majoritatea cazurilor, din mucegaiuri și sunt comercializate sub denumirea de: aspergol, pectinol, filtragol, etc.
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
în timp, se realizează o curbă în care se trece pe abscisă timpul de acțiune al enzimei, iar pe ordonată diferența de volume. X.3. DETERMINAREA ACTIVITATII ENZIMELOR PROTEOLITICE Generalități Enzimele proteolitice (peptidhidrolaze, peptidaze) fac parte din clasa hidrolazelor și catalizează scindarea hidrolitică a legăturilor peptidice din proteide, polipeptide și peptide. În funcție de regiunea din molecula compușilor amintiți la nivelul cărei acționează, se subdivid în endoși exopeptidaze. Unele din ele acționează în tractul gastrointestinal fiind denumite enzime digestive (pepsina, tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
din proteide, polipeptide și peptide. În funcție de regiunea din molecula compușilor amintiți la nivelul cărei acționează, se subdivid în endoși exopeptidaze. Unele din ele acționează în tractul gastrointestinal fiind denumite enzime digestive (pepsina, tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza, aminopeptidaza etc). Endopeptidazele (proteinaze, proteaze) catalizează scindarea hidrolitică a legăturilor peptidice din interiorul catenelor polipeptidice a proteinelor cu masă moleculară mare, producând catene polipeptidice cu masă moleculară mai mică. Reprezentanții mai importanți ai acestor enzime sunt: de origine vegetală - papaina, ficina, bromelina; de origine animală - pepsina
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
cu masă moleculară mai mică. Reprezentanții mai importanți ai acestor enzime sunt: de origine vegetală - papaina, ficina, bromelina; de origine animală - pepsina, renina, tripsina, chimotripsina, catepsinele și de origine microbiană - produse de diferite specii de Bacillus, Aspergillus, Penicillium etc. Exopeptidazele catalizează scindarea hidrolitică legăturilor peptidice de la extremitățile catenelor oligosau polipeptidice conducând în general la eliberarea de aminoacizi. Acționează asupra produșilor de hidroliză ai endopeptidazelor sau chiar asupra unor proteine încă nehidrolizate. Sunt metalproteine (conțin Zn2+, Mg2+ sau Mn2+) secretate de mucoasa
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Acționează asupra produșilor de hidroliză ai endopeptidazelor sau chiar asupra unor proteine încă nehidrolizate. Sunt metalproteine (conțin Zn2+, Mg2+ sau Mn2+) secretate de mucoasa intestinală sau sunt prezente în diferite țesuturi. Reprezentanți ai acetor enzime sunt: aminopeptidazele și carboxipeptidazele. Aminopeptidazele catalizează desfacerea hidrolitică a aminoacizilor de la capetele N terminale ale lanțurilor peptidice. Sunt exopeptidaze produse de mucoasa intestinală a mamiferelor și participă la digestia proteinelor. Sunt produse de asemenea de o serie de microorganisme și alături de carboxipeptidaze sunt folosite pentru reducerea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]