544 matches
-
au un rol educativ-moral prin readucerea trecutului În prezent ca o formă de „retrăire”, de factură simbolică, fiind În egală măsură și ritualuri de retrăire dar și de restaurare psihomorală. Prin aceasta, ele au un rol de purificare morală, de catharsis colectiv. Acțiunea psihomorală Actul prin care eu mă manifest ca persoană, În care mă recunosc și care Îmi aparține și mă determină ca individ unic este actul moral. Acțiunea mea are diferite aspecte și semnificații, după cum urmează: act de justiție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Cel care oferă, care dăruiește, este animat de sentimente filantropice de milă. Mila este un sentiment moral care mă obligă, mă Încarcă afectiv față de persoana aflată În stare de dificultate. Dăruind acesteia ceva de la mine, eu realizez un act de „catharsis moral” și prin aceasta mă simt eliberat de „povara distanței” care mă separă de acesta. Bucuria binefacerii produsă de dăruire constă În faptul că, oferind ceva din partea mea celui lipsit, „o parte din/de la mine” trece la el, realizând un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
forma sau natura acestuia, este asociat suferinței celui căruia i se oferă. Prin dar eu Îi ușurez acestuia suferința, dar, concomitent, particip la suferința lui, Înțelegând-o. Darul meu este gestul simbolic care ușurează sau chiar anulează suferința, reprezentând un „catharsis moral” al celuilalt. Prin aceste aspecte, darul stabilește un echilibru psihologic și moral Între persoane, o relație particulară reciprocă de apropiere interioară. Darul și formele de dăruire sunt multiple și ele au o largă gamă de nuanțe: pot fi morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comparativ mai jos aceste aspecte. Tratat de psihologie morală Psihanaliză Psihologia Morală Complexe Conflicte morale Au origine exterioară. Reprezintă pulsiuni refulate, nesatisfăcute. Sunt contrarii principiului plăcerii Încarcă tensional viața psihică. Încalcă libera circulație a energiei psihice. Generează nevroze. Nevoia de catharsis. Au origine interioară. Reprezintă eșecuri, vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care apare Între două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și suferința morală o vor ajuta să Înainteze. Ele justifică efortul de restaurare, ca pe un fapt trăit de persoană, ca pe un efort de revalorizare prin propriile sale forțe sufletești. În felul acesta, se realizează un veritabil act de catharsis moral al vinovatului. Formele regretului Eul personal, ca centru al vieții psihice a persoanei, este și polul realității: cel care se află permanent În contact cu lumea exterioară, dar și cu propria sa realitate sufletească. Venind mereu În contact cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
căința este un simptom de dizarmonie interioară, care Întoarce sufletul persoanei Împotriva unui eveniment trecut, dar asupra căruia aceasta nu mai poate acționa, În fapt. Astfel, se poate remarca faptul că orice act de căință este o intenție a unui catharsis moral, prin care sufletul Încearcă să se vindece, recuperându-și forțele pierdute (M. Scheleră. Ea este ieșirea din Rău și reîntoarcerea la Bine. Prin căință, eu ies din trecutul meu negativ și intru Într-un timp nou, cu un sens
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
zeilor, primește pedeapsa nebuniei. bă Nebunul ca personaj comic, sub Înfățișarea bufonului, apare În Renaștere și, odată cu acesta, apare și nebunia, ca „personaj critic”, care arată și comentează defectele caracteriale ale oamenilor, având prin acest rol de caricaturizare o funcție de catharsis social. Însuși Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi umane care distrează asistența dar strecurând Însă În acest context și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În natura acesteia, iar alteritatea o contrariază; tulburările psihomorale trebuie Înțelese, din acest punct de vedere, ca niște conflicte ale conștiinței morale care au violat natura persoanei, pervertind-o prin alteralitate; ieșirea din constrângerile conștiinței morale, ca act de eliberare, catharsis, moral, cu efect reparator pentru individ, se va face prin căință și remușcare. Din cele de mai sus, se pot desprinde următoarele concluzii: dincolo de imaginea de sine, și exclusiv psihologică, există și o valoare de sine, și exclusiv morală, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
semenului său, oferindu-i astfel o soluție salutară. 3. Mecanismele terapiei morale Acțiunea de restaurare a ființei morale are, În linii mari, aceleași aspecte de ordin practic ca și cele ale psihoterapiei În general. Ea se axează pe ideea de catharsis, ca formă de purificare și restaurare morală a persoanei aflate În suferință. Orice catharsis urmărește o desprindere a persoanei de situațiile care o Încarcă. Acestea, dincolo de aspectele psihologice conflictuale pe care le presupun, contribuie Într-o măsură apreciabilă la devalorizarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
restaurare a ființei morale are, În linii mari, aceleași aspecte de ordin practic ca și cele ale psihoterapiei În general. Ea se axează pe ideea de catharsis, ca formă de purificare și restaurare morală a persoanei aflate În suferință. Orice catharsis urmărește o desprindere a persoanei de situațiile care o Încarcă. Acestea, dincolo de aspectele psihologice conflictuale pe care le presupun, contribuie Într-o măsură apreciabilă la devalorizarea morală a individului. Catharsisul, În cazul terapiei morale, trebuie să se adreseze conștiinței celui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
purificare și restaurare morală a persoanei aflate În suferință. Orice catharsis urmărește o desprindere a persoanei de situațiile care o Încarcă. Acestea, dincolo de aspectele psihologice conflictuale pe care le presupun, contribuie Într-o măsură apreciabilă la devalorizarea morală a individului. Catharsisul, În cazul terapiei morale, trebuie să se adreseze conștiinței celui aflat În suferință. Conștiința acestuia, Încărcată de sentimentul vinovăției, al rupturii, al frustrărilor este cea care trebuie restaurată. Restaurarea conștiinței rănite este condiția restaurării sufletești și morale a Eului care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
iar moartea o vedea ca pe o eliberare a acestuia, care-l proiecta Într-o lume a spiritului liber și pur, capabil de a se manifesta plenar, dincolo de orice fel de constrângeri. Semnificația morții era, prin acest act eliberator, supremul catharsis care conferea valoare absolută sufletului. Moartea nu mai era o angoasă, ci un act de trecere simbolică Într-un registru superior al existenței. Ce trebuie să vedem În aceasta? O convingere sau o consolare? Seneca spune că „moartea nu este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Educație și cultură. Ed. Cultura Românească, București. 4. Aristotel. Etica nicomahică. Ed. Științifică, București, 1989. 5. Augustin, A. La cite de Dieu. Vol. I-II. Garnier, Paris, 1957. 6. Augustin, A. Les confessions. Garnier, Paris, 1965. 7. Barrucand, D. La catharsis dans le theatre et la psychotherapie. Ed. EPI, Paris, 1970. 8. Bastide, G. Traite de l’action morale. Vol. I-II. PUF, Paris, 1961. 9. Bastide, G. Meditation pour une ethique de la personne. PUF, Paris, 1953. 10. Bastide, G. Les
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
stilului violent de relaționare umană); dezinhibarea (imaginile care pot favoriza în grad înalt trecerea minorilor la acte violente); desensibilizarea și repetarea frecventă a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violență și sporește gradul de acomodare a acestora cu actele violente; catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive); incubație (frică, spaimă, insecuritate). Corpusul investigat și perioadele de studiu Conform contractelor cu Consiliul Național al Audiovizualului, cercetarea asupra conținuturilor violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
deseori. — Să mai cântăm o dată La Cucaracha? Întrebă mexicanul Îngrijorat. — Da, spuse domnul Frazer. Mai cântați-o o dată. E mai bună decât ce-aud la radio. Revoluția, se gândi domnul Frazer, asta nu-i nici un fel de opiu. Revoluția e catharsis. Un extaz care nu poate fi prelungit decât prin tiranie. Opiul, În toate formele lui, e pentru Înainte și după revoluție. Gândea bine, puțin prea bine. În curând o să plece, se gândi, și o să ia La Cucaracha cu ei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu Martorii lui Iehova. Nu au nici o logică lucrurile despre care vorbesc ei. - Când spuneți sfârșitul vă referiți la ștergerea completă a sistemului actual. Resetare. Dorința de a apăsa butonul de resetare al vieții. Mi-l imaginez ca pe un catharsis, ca pe o pace desăvârșită. Mai înainte am citit într-o carte interviurile unor copii de școală generală despre incidentul Miyazaki. Un copil spunea: «Domnul Miyazaki era deștept și, pentru că știa ce se întâmplă cu oamenii, credea că poate face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
moral altfel decât vag. Eu, Mircea, am doar amintirile prietenilor mei și pe cele ale străinilor despre experiența trăită a acelui decembrie neadevărat de demn. Despre teroarea exaltată în fața taburilor, despre acea noapte de coșmar dintre 2l și 22, despre catharsisul colectiv din 22. Eram la Gura Râului lângă Zărnești, într-o tabără cu elevii mei, încă din l7 decembrie. În l9 am încercat să-mi conving prietenii, pe Anca și pe Vlad P., care erau la Poiana Brașov, să plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
reale cu formele perfecțiunii ideale, cum se poate citi în dialogul numit Sofistul. Pentru Aristotel, artistul este un educator, dar în același timp un eliberator al omului de obsesiile și forțele răului și pasiunilor. El este autorul celebrei teorii a catharsis-ului, a purificării prin artă. Discutând despre cauzele satisfacției produse de reprezentarea obiectelor hidoase, Aristotel atribuie fenomenul unei duble rădăcini a plăcerii procurate prin imitație: admirația pentru o tehnică desăvârșită a imitării, dar și bucuria recunoașterii modelului în imitația sa
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
discutăm, m-am gândit că ar fi bine să-mi înfrunt problemele direct. De când m-am despărțit de Patrick, am evitat să merg la Seven Dials, pentru că puteam să dau oricând peste Matt. Seara asta a fost un fel de catharsis. Mă bucur că am avut curajul să dau piept cu temerile mele. Jake mă privește înțelegător. L-am păcălit. Nici prin cap nu-i trece adevăratul motiv pentru care am ales Seven Dials, unde am dat un spectacol nemaipomenit sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fel o sfidare a guvernului. Pur și simplu, ne făceam treaba, așa cum fuseserăm puși să o facem.” Este declarația-amintire a unui actor bulgar despre Improvizația, o piesă faimoasă la vremea sa, care făcuse multă vîlvă, care jucase acel rol de catharsis popular pe care ni-l putem aminti și noi și care sfîrșise prin a dispărea peste noapte de pe afiș, la indicațiile Partidului. Pentru a ne ajuta să înțelegem însă această afirmație, autoarea comunicării ne prezintă în detaliu contextul relativ particular
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
deplin, în dimensiunea împlinitoare a comunității. Aceasta este făcută posibilă de conștientizarea că, în experiența luptei comune pentru o serie de revendicări, oamenii nu luptă pentru interese ale unei părți, ci pentru cele ale dreptății în sine. Astfel are loc catharsis-ul, evenimentul «apocaliptic», lupta de clasă transformată în luptă pentru eliberarea totală. În această luptă se naște o nouă fraternitate, grupul intră în fuziune: «eu mă văd ca grup, iar ceea ce văd eu nu este decât obiectivitatea pe care o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și frică, simulacru real, apărut în legătura dintre sportiv și public. Arta sportivă nu înăbușă puterea de judecată a oamenilor (Arbitrul și Publicul sunt oameni/judecători similari forței metafizice), nu primejduiește echilibrul moral al Sportivilor, ci-i purifică de pasiuni (catharsis), prin participare/eliberare a și sportivilor și suporterilor la competiție. Sportul devine un mod de a face un lucru potrivit unor reguli. Poate pentru a exprima frumosul, diferit de reprezentarea lucrului frumos (abjecția, grotescul, urâtul, oribilul), sportivul oferă o viziune
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
alte prilejuri, caracteristicile scrierilor abordate, considerând că o poezie valoroasă este cea în stare să se impună și să râmână în conștiința cititorilor, dincolo de orice clasificări, prin întrepătrundere lirismului cu ideea, într-o exprimare decentă, capabilă să creeze starea de catharsis, care cred că reprezintă, orice s-ar spune, indicatorul real al artei. Paul Aretzu: Cartea cu anluminură Pusă, prin titlu, sub semnul bibliofiliei, placheta de versuri Cartea cu anluminură - Editura Pământul, Pitești, 2010 -, semnată de Paul Aretzu, a fost premiată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și senzualitatea este revelată în manieră livrescă în poeziile lui Eugen Evu (ca în Orgasmul, spre exemplu), astfel că abundența de termeni neologici, mulți dintre aceștia cu o formă rară ori modificată ad-hoc, temperează, tinzând chiar spre anulare, emoția, încât catharsisului îi ia locul tendința, firească, de decriptare a mesajului, care pare adeseori ermetic, obscur, însă e un ermetism îndeosebi lexical, fiindcă, dincolo de lexemele pentru care optează poetul, se ascund imagini sau idei-clișeu ale artei literare: Electron erogenic/Capriccio pe orbite
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
are loc în condițiile dictate de o tensiune ergică, temperamentală, iar nivelul de instruire și specificitatea individuală a ucigașului reprezintă o cale de eliberare, de detensionare de pulsiunile antisociale (2009, 27). În acest fel, faptașul recurge la diferite căi de catharsis, fără să ia în calcul consecința faptelor sale, actul său este apreciat drept unul oarecare, fără însemnătate sau valoare negativă din punct de vedere social și / sau moral. Așadar, ucigașul, caracterizat printr-un nivel carențat de evoluție psiho- afectivă și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]