547 matches
-
de raționalist, incapabil de a gusta miturile. Biriș este un teoretician al destinului, fără să reușească în a transcede istoria decât numai prin acceptarea martiriului său. Bibicescu, concepând Destinul ca un timp comprimat în opera de artă, se limitează la catharsis-ul acesteia și nu reușește să exorcizeze Istoria, sucombând în fața angoaselor care-i vor aduce sfârșitul. La polul opus acestora se găsesc Irina și Ștefan, din dialogul cărora se desprinde o viziune ce convertește diacronic Istoria în sincronia Destinului. Fără
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
biologia, are loc în ultimul secol. Istoria emoției se poate împărți în două perioade istorice: epoca aparținând filosofiei și epoca științifică. Epoca filosofică începe cu Aristotel, care considera că exteriorizarea emoțională este "un act de purificare a organismului uman", numit "catharsis". Este posibil ca Aristotel să fi fost influențat de Hippocrate, care, în încercarea de a da o interpretare curativă emoției, utiliza cuvântul "catharsis". Până la Aristotel, termenul de "catharsis" era întrebuințat în exclusivitate ca termen medical, cu sensul de "purgație", purificare
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
începe cu Aristotel, care considera că exteriorizarea emoțională este "un act de purificare a organismului uman", numit "catharsis". Este posibil ca Aristotel să fi fost influențat de Hippocrate, care, în încercarea de a da o interpretare curativă emoției, utiliza cuvântul "catharsis". Până la Aristotel, termenul de "catharsis" era întrebuințat în exclusivitate ca termen medical, cu sensul de "purgație", purificare, cuvânt provenit din greaca antică, kathairein, adică "purificat" sau "curat", și folosit pentru a exprima "încheierea" menstrelor (la femei). Odată cu Aristotel sensul s-
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
că exteriorizarea emoțională este "un act de purificare a organismului uman", numit "catharsis". Este posibil ca Aristotel să fi fost influențat de Hippocrate, care, în încercarea de a da o interpretare curativă emoției, utiliza cuvântul "catharsis". Până la Aristotel, termenul de "catharsis" era întrebuințat în exclusivitate ca termen medical, cu sensul de "purgație", purificare, cuvânt provenit din greaca antică, kathairein, adică "purificat" sau "curat", și folosit pentru a exprima "încheierea" menstrelor (la femei). Odată cu Aristotel sensul s-a lărgit, cuprinzând noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
41, geniu al tragediei, utilizează, în realizarea rolurilor, efectul cathartic, în scopul purificării pasiunilor vicioase, ca o supapă de armonizare. David Hume se opune acestei teze, afirmând, sarcastic, că simpatia pentru milă înseamnă înlocuirea teatrului cu spitalul. Psihanaliza freudiană reafirmă catharsis-ul aristotelian. Sigmund Freud utilizează metode cathartice psihanalitice în corectarea complexului oedipian. În anul 1890, Freud și Josef Breuer 42 inițiază, sub numele de "terapie cathartică", metoda lor terapeutică. Jakob Bernays 43, din Bonn, care a studiat și a scris
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
utilizează metode cathartice psihanalitice în corectarea complexului oedipian. În anul 1890, Freud și Josef Breuer 42 inițiază, sub numele de "terapie cathartică", metoda lor terapeutică. Jakob Bernays 43, din Bonn, care a studiat și a scris o interpretare modernă a catharsis-ului aristotelian, era unchiul lui Freud și îl inițiase asupra problematicii interpretării lui Aristotel. Freud crează termenul de "epurare cathartică", exprimarea orală a trăirilor neadecvate din somn. Molière44 adoptă catharsis-ul ca idee pentru Bolnavul închipuit și pentru fabulele lui
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
care a studiat și a scris o interpretare modernă a catharsis-ului aristotelian, era unchiul lui Freud și îl inițiase asupra problematicii interpretării lui Aristotel. Freud crează termenul de "epurare cathartică", exprimarea orală a trăirilor neadecvate din somn. Molière44 adoptă catharsis-ul ca idee pentru Bolnavul închipuit și pentru fabulele lui. Antropologii studiază existența formelor de catharsis la animale. Câinele, la perceperea prin auz sau miros a venirii stăpânului, sursă de mângâiere și hrană, dă din coadă. Mierla albastră, la vederea
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Freud și îl inițiase asupra problematicii interpretării lui Aristotel. Freud crează termenul de "epurare cathartică", exprimarea orală a trăirilor neadecvate din somn. Molière44 adoptă catharsis-ul ca idee pentru Bolnavul închipuit și pentru fabulele lui. Antropologii studiază existența formelor de catharsis la animale. Câinele, la perceperea prin auz sau miros a venirii stăpânului, sursă de mângâiere și hrană, dă din coadă. Mierla albastră, la vederea chiar în depărtare a partenerului, cântă. Omul este însă singurul capabil să trăiască emoția prin vorbire
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
este singura ființă în stare să zâmbească doar la gândul că-și va vedea fiul peste două zile sau să plângă la amintirea morții mamei. Corneille 45, Racine 41, Lessing 46 și Thomas Twining 47 văd în tragedie calea spre catharsis-ul spectatorului, în drumul spre ceea ce este moral și înțelept. Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff48 afirmă: "Catharsis-ul este una din noțiunile care au făcut să curgă fluvii de cerneală fără să se poată ajunge la un larg consens al interpretării". Epoca
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
peste două zile sau să plângă la amintirea morții mamei. Corneille 45, Racine 41, Lessing 46 și Thomas Twining 47 văd în tragedie calea spre catharsis-ul spectatorului, în drumul spre ceea ce este moral și înțelept. Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff48 afirmă: "Catharsis-ul este una din noțiunile care au făcut să curgă fluvii de cerneală fără să se poată ajunge la un larg consens al interpretării". Epoca științifică parcurge la începutul ei o perioadă de tranziție, care începe cu Carnetele lui Leonardo
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Popism: The Warhol Sixties, și-și transformă casa într-un centru hippy al lumii mondene. Pictura sa Silver Car Crash (Double Disaster) a fost vândută în anul 1963 pentru suma de 105 milioane de dolari. 27 Askenasy J., în cartea Catharsis I, Emoții, umor, râs și plâns, publicată în 2009 la Editura VMR, descrie rolul jucat de emoții în surâs, râs și plâns. 28 René-Charles Guilbert de Pixérécourt (1773-1844) scenarist francez, declarat antiiacobin, devine celebru datorită piesei de teatru intitulată "Victor
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Athalie, Les Plaideurs și Esther. Piesele lui Racine sunt caracterizate prin "dodecasilabul alexandrin", adică versul are 12 silabe în echivalența franceză. Ele realizează fraze de o rară eleganță, puritate, pasiune și transparență a intrigii, care ating frumusețea diamantului, realizând un catharsis al auditoriului. 42 Josef Breuer (1842-1925), medic evreu-austriac, demonstrează funcția nervului cranial X, supranumit vag, în respirație. Împreună cu Hering, descrie reflexul Hering-Breuer, ca mecanism important al respirației. Împreună cu fizicianul matematician Ernst Mach descoperă funcția celor trei canale semicirculare și a
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
adulația curții și a publicului, devine inamicul Bisericii Romano-Catolice, cu piesa Tartuffe. Eforturile îl îmbolnăvesc de tuberculoză pulmonară și moare la vârsta de 51 de ani, odată cu finalul piesei Bolnavul închipuit, în care juca. Molière este un exemplu viu al catharsis-ului prin teatru. 45 Pierre Corneille (1606-1684), tragedian și dramaturg francez, de la o vârstă tânără devine protejatul Cardinalului Richelieu, care, sprijinind cultura, îi admiră inteligența. Intră în conflict cu el, ulterior, din cauza binecunoscutei piese Le Cid, în care pune în
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
neurobiologică, endocrină); teoria impulsului nativ susținută de Freud (are la bază un instinct Înnăscut); teoria frustrației (explică mecanismul agresiunii prin apariția frustrărilor); teoria socială a Învățării (agresiunea se Învață ca toate celelalte comportamente, În special prin observarea unor modele); teoria catharsisului (susține că atunci când privitorul asistă la spectacole violente el Își consumă pe plan imaginar energia agresivă). Pe lângă aceste teorii, Dollard și alții au mai formulat și altele, dintre care menționăm: acuitatea tendinței de agresivitate depinde direct de violența frustrării premergătoare
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
nici o problemă nu este unică și personală; • altruismul; • reluarea și corectarea unor obișnuințe comportamentale; • dezvoltarea tehnicilor de socializare: învățarea socială, dezvoltarea competențelor interacționale; • coeziunea grupului: - intensificarea comunicării între membrii grupului; - niveluri înalte ale încrederii; - asumarea normelor de grup; - stabilirea rolurilor; • Catharsis-ul individual și de grup; • includerea factorului existențial. 4. Plan de intervenție: a. depășirea stării de disconfort care are la bază ideea că efortul este prea dificil; b. înlăturarea sentimentelor de neputință, lipsa de speranțe legate de ideea că problema
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
l-a izgonit. Și minunându-se, spre sfârșitul spectacolului, văzând că un erou poate dispărea într-o pădure vrăjită fără a părăsi cu totul pământul oamenilor. Tragicii greci aveau încredere în justiția divină, și el de asemenea. Dar dacă acest catharsis și această oroare sacră i-au comunicat, într-o seară de vară, sub un aer înstelat, fiorul sacrificiului, dorința de a fi el însuși, într-o zi, Servitorul în suferință? Omul îndurerat victimă a compatrioților săi ingrați, răscumpărat în cele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
totală a existenței perisabile se poate accede la mortalitate. „Purificarea prin foc este complementară purificării prin apă pe plan microscopic (rituri inițiatice)”, iată de ce în colinde flăcăul purtat de bidiviul măiestru este cufundat în apă, în timp ce calului i se potrivește catharsis-ul prin principiul ignimorf. Pe de altă parte, armăsarul este o ipostază a calului solar și se hrănește cu succedaneul luminii ordonatoare. Aceasta va fi forța care va supune, din nou, neantul. Însemnarea celui mai tânăr primește funcția unei mutilări
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unește cele două paliere ale mentalului arhaic și doar punerea lor în relație poate asigura o decodare completă a implicațiilor. Sugestia purității, similară cu cea a elementului rouă, întâlnit, de asemenea, în ambele rituri de trecere, vine din procesul purificării (catharsis) necesare pentru a fi acceptat în noul statut. Dacă cele două determinări cromatice înscriu eroina în mod evident în schema rituală, restul atributelor doar sugerează condiția ei: „Lenuța că-i fată mare” (Ungureni - Galați), o descriu „Șede Anica cea frumoasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unei urme deja existente, pentru că uneori, în privirea noastră,nevoia de narațiune se exasperează, până când vedem cauza, vedem cauzal, vedem obiectele picturale lansându-se unele pe altele. Uneori, înăuntrul privirii noastre, narațiunea ca avertizare, dezvăluire, trădare, convingere, legitimare, mediere, normă, catharsis sau mit, atinge un fel de limită și dispunerea narativă a imaginilor începe să funcționeze. Vedem în imagini un discurs în care oamenii, obiectele și întâmplările lor povestesc despre lucruri din cele mai nebănuite. Un discurs despre felul în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
decât un singur loc pentru excepționalitate; și acel loc era ocupat mereu de aceeași persoană, ce devenea iute o Figură și apoi o fantasmă rigidă, ubicuă și aproape nemuritoare. (În ce mă privește, am trăit cunoscuta dimensiune a tragicului aristotelician, catharsis-ul, eliberarea absolută de tensiunea „groazei și a milei”, prima oară În viață, când am zărit cuplul prezidențial În situație ordinară: momentul când fostul dictator coboară, incomod, din tanchetă, și-și Îndreaptă ca un țăran căciula, de exemplu! În nici una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
e dramatică cum e orice viață, profundă, adevărată, pentru că esența ei e libertatea 89. La fel ca viața, istoria este destin, destin tragic, crede Berdiaev. Și, ca orice tragedie, trebuie să sfârșească cu un deznodământ. Nu poate fi tragedie fără catharsis. Istoria nu este o evoluție nesfârșită în timp, nici supusă legii naturale, întrucât este destin. Acesta este adevărul ultim al metafizicii istoriei.90 Putem fi de acord cu filozoful rus în privința istoriei, care nu s-a încheiat încă și nu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cathartică, așa cum thriller-urile convenționale nu sînt în stare să ofere : în viziunea lui, tipul de descărcare cu care ne-a obișnuit thriller-ul modern nu e decît o versiune degenerată și mecanică aproape o caricatură pornografică a efectului de catharsis și numai refuzîndu-ni l ne putea face să redescoperim adevărata teroare și adevărata milă. Asta era intenția reală pe cît de nobilă, pe atît de frumos urmărită a acestui aparent exercițiu de cruzime și singura problemă este că, fiind o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe sufletele lor, îndreptate până atunci spre lumina liniștitoare a virtuților domestice. Cântecul îi purta irezistibil și parcă împotriva voinței lor peste abisuri inimaginabile, în centrul intolerabilului, lăsându-le drept unică alinare repausul în tristețe, pe care anticii îl numeau catharsis. Cretanei îi era dor de țara ei: se molipsiseră toți, cu deosebirea că pe ei i-a apucat dorul după o țară necunoscută, a cărei limbă se chinuiau în zadar s-o descifreze, dar pe care fiecare o purta, fără
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
încremenesc minute în șir în fața picturii și sunt rugați să se ferească de către cei care așteaptă. Exclamații și comentarii în mai multe limbi: franceză, spaniolă, germană, japoneză, rusă... Apoi, clipe de tăcere, o tăcere murmurată. Gioconda provoacă, peste secole, un catharsis colectiv. Participi la el fără să sesizezi momentul alunecării în această sensibilitate afișată a mulțimii. Și nici nu-ți mai pare atât de vulgară. Câteva săli cu pictură spaniolă. Nu văd Velázquez. Rețin un Murillo, Tânărul cerșetor, splendid. Goya, câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au un „rol activ”, pe când cei care asistă au un „rol pasiv”. Combatanții și publicul, reuniți în „spectacol”, sunt angajați coparticipativ în „trăirea” competiției, indiferent de forma acesteia. Această „trăire colectivă” reprezintă o formă de „descărcare pulsională” cu efect de catharsis, contribuind, în mod paradoxal, ca factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea intrapsihică a pulsiunilor primare și la realizarea unei stări de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]