598 matches
-
vreunul luat din Căluș! Rosturile urmate i se păreau venite din alte lumi! Și tare și-ar fi dorit să facă și el asta. Încerca să-nțeleagă de ce căzutul se lăsa înduplecat doar de una dintre melodiile călușerești, domolindu-și cazna pe măsură ce începea dansul. Îl minuna acea strădanie a Călușarului ales, canonul modelat în pașii dansului de la capul bolnavului, pe deasupra și jur împrejurul acestuia, până când jucătorul se prăvălea! Aceasta cădere nu-i părea o nevolnicie, o înfrângere, ci mai degrabă o
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
pe un miel, cu trupul frânt și istovit. De paisprezece ori oprit-a, înfrânt, pe drumul de urcare, Lovit cu pietre și scuipat, târându-Și crucea în spinare, Iar Via Dolorosa fi-va simbolul greului urcuș Ce trebuie făcut cu cazne, ca să ajungi pe culme, sus. Ajuns pe Dealul Căpățânii I-au împlântat cuie în palme, L-au răstignit pe crucea sfântă și I-au adus ocări, sudalme Iar crucea grea de suferință au ridicat și trup învins De lovituri și
CU SULIȚA MUIATĂ-N URĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378391_a_379720]
-
iubesc eu poezia? Mi-a dat atunci când nu era, Nimic în lumea asta pentru mine, Puterea, de-a ma-ncrede- n altceva Și orice ne-mplinire, orice greutate Pe care fără voie în juru-mi și în mine-am întâlnit, Putea fără de cazne, prin simpla bunătate, Să fie dispărută de unde a venit. De ce iubesc eu poezia? Pentru ca-n ea găsesc tot universul mărginit și material, Ca într-o vraja din poveste, Nou, refăcut, perfect și ideal, Oameni frumoși ce scriu visuri în rime
DE CE IUBESC EU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379029_a_380358]
-
Când vestea cea grea, crudă și nedreaptă, ajunse în casa Juliei, această veste căzu ca un fulger! Hans plătise cu prețul vieții sale credința pentru Domnul și pentru Evanghelie! Cum, era de așteptat, inchizitorii îl supuseseră mai întâi la diferite cazne și schingiuri, ca să-l forțeze să abjure. Dar el rezistase cu mult curaj acestor ultime asalturi ale celui rău asupra credinței sale neclintite. Refuzul său de a abjura se soldase cu moartea prin decapitare. Dacă ar fi avut un rang
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
aromată și negrie în fiece vară?! Mai anevoie mi-era cu caprele! Le desfăcusem ușa, le strigasem ca de-obicei, dar bietele nu-și doreau libertate în bezna și frigul de-afară, mai ales că preajma scotea vuiete neștiute! În cazna mea cu ele, mă tot munceam să le-mping ori să le trag dincolo de îngrăditura ferelii... Dar nu se lăsau duse în ruptul capului! De ce? De-nfricoșate, dar și de-ncăpățânate! C-așa sunt ele, jurate! Și-n vreme ce
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
ani buni, la „Ultima oră” și la „Balcanii și Europa”. Mai mult, „salutul de confrate” al lui Lucian Avramescu în Cuvântul înainte la cel de-al doilea volum de versuri, Miercuri fără zei, confirmă menirea Roxanei Istudor de a scrie: „Cazna de a trăi, ca mulți dintre noi, din scrisul jurnalistic nu este o piatră de moară atârnată de penița poetului/poetesei”. Caldă, cu un condei jurnalistic matur și îndrăzneț, Roxana Istudor are un magnetism aparte la cei 50 de ani
ROXANA ISTUDOR – O DOVADĂ DE MATURITATE, SENSIBILITATE ȘI PROFESIONALISM – de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379320_a_380649]
-
1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ? Dar... totuși... Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte bun creștin. Mergea în fiecare duminică la biserică
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
botic! Mișcările-i sunt prinse în clisa deznădejdii mute. Viața i se duce... După o zbatere ultimă, plutește pentru puține clipe, apoi cade lin înspre adânc, neluat în seamă de peștii ce n-aveau să-i fie pradă nicicând. Ce caznă mai mare poate să ducă ursoaica?! Și-noată bezmetică, mută, cu privirea întoarsă dinspre locul în care puișorul pierea... Glasul aspru, poruncitor al dorinței de viață o mână să nu-l vadă pierit și pe-al doilea. Apucându-l pe
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
în Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016. MOTTO : „Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ? Dar... totuși... Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !" (Iulia Mirancea) Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte bun creștin. Mergea în fiecare duminică la biserică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
a avut de-a lungul ... Citește mai mult MOTTO :„Neputință... neșansă... întâmplare...! Întâmplarea și neputința și neșansa vor fi fost auspiciul condiției nefericite a omului ?Dar... totuși...Totuși, dincolo de uneltirile întâmplării, de potrivniciile neputinței, de proorocirile neșansei, dincolo de șovăială, de caznă, de resemnare, pentru fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, cerul ne va fi părtinit un colțișor de-al său !"(Iulia Mirancea)Întreaga lui viață Popică Mardeiaș a fost un foarte bun creștin.Mergea în fiecare duminică la biserică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎNGERII ÎN ICOANE AU FEȚE MURDARE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului În astă săptămână de patimi și cazne Ne-am adunat la altare Să cerem iertare, să implorăm îndurare Pentru lumea pierdută, scufundată În mocirla de păcate și pierzare. Ne rugăm îngenuncheați la icoane Pentru un licăr de pace și alinare În timpul nostru cel nebun de legare cufundat
ÎNGERII ÎN ICOANE AU FEȚE MURDARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380958_a_382287]
-
ne cheme. Am dezbrăcat esența vieții Până la oase și-am trudit-o Adesea... plânsu-i-am în palmă, Adesea... am batjocorit-o. Am dezbrăcat de ramuri pomii Și îmbrăcatu-i-am în haine De albe vise, de mătănii, De calde rugăciuni și cazne. S-au așternut peste versete Rostiri de simplă-nchinăciune, Aripi de îngeri măsluite - Cenușă, smoală și tăciune. Iar peste lacrimi din cuvinte Și peste suflete captive Am așternut ca pansamente Versuri pribege și motive. Au răsărit adesea flori Cu trup subțire
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
vreme, că i-am uitat savoarea. De ce te porți tiranic și-mi interzici licoarea ce fost-a apă vie la nedorit, trecutul? Îmi recunosc păcatul, e crudă așteptarea, chiar dacă-n urmă, poate, îmi voi găsi o scuză. Dar ferecat în cazna velinei foi, de muză, am negândit la doru-ți și am uitat chemarea. Îmi iartă îndrăzneala de-a vrea să-nșir zorite poeme împletite din șoapte susurate. Când astrul nopții prinde, în păru-ți, nestemate, mai pot spera iertarea de-a-mi
M-AI DOJENIT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373516_a_374845]
-
închină șoptind: "Mă iartă, Doamne, sunt nevoită să stau acasă, dar îmi este așa de dor de Tine!, Nu doresc decât să-mi pot încreștina acest copilaș al meu, și dacă s-o putea să mi-l salvezi de la această caznă grea, la care e supus și eu și el." Pe chipul îngerașului se iviră multe bobițe ca de rouă. Erau primele lui lacrimi și deodată își aduse aminte de rolul lui în toată această poveste și zbură spre Biserică. Acolo
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ACUM, LIMBA MATERNĂ MI-E TĂCEREA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În primul anotimp încetineala de vorbe și de fapte-mi pare caznă. Aș vrea orice să împlinesc cu haznă, dar rezultatul e bolboroseala. Spre vară am crezut că elocința, mă va purta pe drumuri de mărire. Oratoria, cale spre-mplinire, și-a dovedit deplină neputința. Mă adâncesc în toamnă cu plăcerea, refluxului
ACUM, LIMBA MATERNĂ MI-E TĂCEREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371517_a_372846]
-
mai cald și mai intens ca niciodată când te știam aproape... Ce scântei scotea arcușu-nsuflețind pe dată diezii șansei... Focuri, ochii mei ardeau incandescent, cu vâlvătaie de drag și dor nespus când te vedeau. Eram Cenușăreasa ta, bălaie pe care-atâtea cazne o-ncercau... Referință Bibliografică: Amirosind a flori de câmp / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1415, Anul IV, 15 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AMIROSIND A FLORI DE CÂMP de AURA POPA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371629_a_372958]
-
spun că nu este?! Este! O văd! strigă din toți rărunchii. Speriat că mintea i-a luat-o razna, o dau pe glumă. Dar el nu și nu, c-o vede și odată începe să miște silnic brațele, dovedind mare caznă. Apoi lăsându-le în jos, dă semne c-ar fi izbutit. Îl percep ca pe un mim talentat apăsând cu mâna dreaptă pe-o clanță imaginară. Un scârțâit sumbru venit de neunde îmi sfredelește auzul, mă cutremură. Privesc în jur
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
și din nori până-n oase căzând mă înmoaie o ploaie de aur. NUNTĂ ÎN GOMORA La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se-n toate, poleială pe turnuri ne pică o Gomoră lucind de păcate, ca o caznă ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
și nimeni nu-l acoperă cu scutul, betoane, toate zările-s zidite. NUNTĂ ÎN GOMORA La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se-n toate, poleială pe turnuri ne pică o Gomoră lucind de păcate, ca o caznă ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din adâncul fântânii sleite tragi o
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
jos, oac sus, Oac împrejur... Din dosul Băltișului duios gemând Înșuierându-l vântul, Cânta întruna ca și când, De-ar fi tăcut, pământul Și cerul, soarele în loc S-ar fi oprit și raznă, Prăpăd s-ar fi făcut și foc Fără măiastra-i caznă. Dar frânt ca frunza în furtuni Și-n vijelii vrăjmașe, Brotacul nedormit de luni, Știind că patimaș e, Și mic și el, cum și tu ești, Și cum te știu și sufăr, La limitele-i brotăcești, Pe frunza unui nufăr
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
a Mumei: mai devreme ori mai târziu, ajungem cu toții în apa-fier-tare din adâncul pământului, să se știe! Alte nedumeriri îl încolțeau. Nu înțelegea ce rost își căpătase acum. Și-și bolborosea nelămurirea. Tare voia să priceapă, altfel nu scăpa de cazna apăsătoare a gândurilor! Treptat pătrunse tâlcul shimbării. Nu mai era doar apă-fier-tare printre murmure-suflete de oameni morți... Nu părea în zadar fuga sa de la rădăcinile Copacului Lumii! Știa sigur asta, simțind cum prin el se prefirau amintirile tovarășilor de călătorie
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
perioada prosperă a României monarhice a fost martir al neamului, fiind osândit cu pușcăria, apoi comutat la muncă silnică pe nimicitorul șantier de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde au fost schingiuiți, zdrobiți și asasinați atâția și atâția intelectuali și patrioți români! Caznele din detenție și istovirile de la Canal l-au învins corporal pe tatăl actorului Emil Hossu, care s-a sfârșit foarte tânăr. Fiul său, unul dintre pruncii deportați ai României, sub un regim care l-a oripilat într-atât încât de când
EMIL HOSSU ...AŞTEPTAT ŞI PRIMIT DE POSTERITATE, DEŞI PREA CURÂND… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372466_a_373795]
-
-i declarații de dragoste șii cântându-i psalmuri și acrostihuri. Povestea căsătoriei cu această fată e demnă de un roman erotic. Mai întâi o ceru de soție de la maica stareță. Platonida l-a refuzat categoric și a pus la mare caznă și canon pe biata fată. Întânlindu-se în secret, cei doi iubiți așteptau momentul prielnic pentru a putea fugi amândoi în lumea largă. Ocazia nu întârzie mult și într-o noapte în vara anului 1828, fata a fugit din mănăstire și
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
sălaș lăuntric. Duce singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de tenacitatea prizonierului care
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
sălaș lăuntric. Duce singur tot greul poverii de agricultor în propria-i gospodărie, iar duminica și-n zilele de sărbatoare este nelipsit de la Sfintele Liturghii. Într-una din zile l-am rugat pe moș Manole să-mi împrospăteze memoria cu privire la caznele sale din prizonierat, despre care îmi povestise cândva mama. A fost ca și cum aș fi pus un casetofon în priză. Cu o emoție specială, născută din îngemanarea sechelelor suferinței sale din război și efectul prețuirii mele exprese față de tenacitatea prizonierului care
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]