740 matches
-
Ne Întrebăm uneori de ce suntem nemulțumiți de ceea ce vedem În jur, de ceea ce ni se Întâmplă, avem ori suntem. Alunecăm În tristeți duioase sau deznădejdi furioase atunci când ceea ce dorim nu apare când, de la cine și În ce măsură vrem. Ne fixăm ținte cețoase și trasee supradimensionate, ne lăsăm tăvăliți În meandrele intempestive ale vieții, ajungem la bilanțuri tragice, realizăm prea târziu că ceea ce era important de făcut n-am realizat. Pe scurt, resimțim acea sfârșeală existențială numită licențios nefericire. În primul rând, nefericirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
tonuri intermediare, imprecise, de stăruitoare nuanțare a stărilor sufletești” (Blaga, 1936/1985, p. 289). Sentimentele tipic românești - dorul, jalea, urâtul - sunt „stări de nuanță” (ibidem). O altă față a compromisului și a nuanței este vagul, indefinitul, confuzia: facem „planuri vagi, ...cețoase, nelămurite” (Drăghicescu, 1907/1995, p.372). „Oarecum, întrucâtva, pe undeva, într-un fel”. 2.7. Asumarea lucidă a legilor firii Printre trăsăturile definitorii ale poporului român, D. Drăghicescu includea: „lipsa de energie și de voință activă, pasivitatea defensivă și resemnată
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
epic” dintr-o proiectată epopee națională, Michaida. Hiperbolizat în erou romantic, exponent al divinității, Mihai Viteazul (ca și Mureșanu din poemul lui Eminescu) nu este decât o întruchipare a unui ideal creștin și social abstract. Încercarea de epopee, retorică și cețoasă, este salvată parțial de episoade realiste (sfatul boierilor, descripția codrului, dialogurile), în care poetul se simțea mai stăpân pe mijloacele sale. Filonul romantic al elanurilor vizionare coexistă în poezia lui cu cel autohton, al mitologiei populare. Din acesta din urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
opresc de mai multe ori, împart bani și întind valuri de pînză, care sînt vămile pe unde trece sufletul. (Gh.F.C.) După ce pleacă din om, sufletul se face muscă, pasere sau fluture. (Gh.F.C.) Sufletele sînt friguroase, trăiesc în împărăția geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între Joia Mare și Rusitori [șapte zile după Rusalii], cerul, raiul și iadul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din textul-dedicației lui Leopoldo Lugones, continuînd cu al doilea text al culegerii (El Hacedor), în care naratorul-Borges și indianul cu ochii de culoarea cerului sînt foarte apropiați: Într-o dimineață se deșteptă, privi (de data aceasta fără urmă de mirare) cețoasele obiecte care-l înconjurau și, în mod inexplicabi, simți, așa cum recunoști o armonie ori un glas, că toate acestea i se mai întîmplaseră cîndva, și că le înfruntase cu teamă, dar și cu bucurie, speranță și curiozitate. Atunci se cufundă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al XIX-lea, Eduard Gruber (1862-1896) se ascunde din nou, când îl privim mai de aproape, acolo unde-i este, poate, chiar locul: între două mituri, sau tradiții orale, sau șabloane mentale cum vrem să le numim -, dar ambele la fel de cețoase: cel care privește lumea lui Eminescu și cel care are în vedere începuturile psihologiei experimentale ca știință" (Georgescu, 2011, p.103). Prin creația sa din domeniul psihologiei, Eduard Gruber este una dintre cele mai mari personalități din istoria acestei științe
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
prezentați Elisabetei. Rămas în Palat până la 4½. Mers cu trăsura la D. Ghica, acolo mare primire precum la Londra, eu îl felicit. Ora 5½ înapoi la Cotroceni. Ceață deasă, mohorât, execrabil. Seara scris. Miercuri, 8 noiembrie/27 octombrie Vreme blândă, cețoasă. Ora 10½ Rosetti la mine. În grădină. După-amiaza cu Elisabeta. Venit Stătescu, decorat misiunea persană, marele cordon al Stelei României ministrului plenipotențiar, marele cordon al Coroanei României generalului, titlul de comandor al Coroanei României secretarului. Ora 5¾ plecat cu trăsura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 6½ în Crivina, acolo Fălcoianu. Ceață deasă, frig umed. Ora 7½ sosirea la Cotroceni. Aici Dabija, prefectul Poliției, Văcărescu. Ora 8 cinat. Seara citit. Gambetta a format guvernul francez. Ceață deasă. Cotroceni Vineri, 6/18 noiembrie. Cotroceni Vreme mohorâtă, cețoasă, rece. Ora 10 Rosetti la mine, discutat despre administrație. 11-12½ Brătianu, el e de părere că trebuie făcut totul pentru armată. Vede întotdeauna pericole în afară, ceea ce eu nu împărtășesc. Bismarck va face clericalilor toate concesiile, va ajunge la pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
26 noiembrie Ceață, mai târziu vreme frumoasă. Dimineața colonelul Berindei la mine, pentru bugetul armatei. După-amiaza Văcărescu. Orele 5-6 D. Brătianu, care nu e prea încântat de mutarea în Cameră. Seara scris. Duminică, 15/27 noiembrie. Deschiderea Camerei Vreme mohorâtă, cețoasă și foarte întunecată, frig umed. Dimineața cu Elisabeta. Ora 10 mers cu trăsura la Palat. Ora 11¾ plecat de acolo spre Cameră, în ținută de gală, adjutanții călare, generalul Crețeanu cu mine, puțină lume în oraș. Primire caldă în Cameră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a văzut și pe Gambetta, care e destul de indiferent față de chestiunile noastre, e complet ocupat cu problemele interne, care nu merg așa cum ar dori. Seara cu Elisabeta, scris până la ora 11. -1°R. Marți, 10 ianuarie/29 decembrie Vreme mohorâtă, cețoasă. Înainte de amiază Rosetti la mine, care insistă asupra demisiei sale. Stătescu. Orele 2-4½ hotărât amenajările pentru Sinaia cu Basset și Heymann. Ora 5 L. Catargi de la Belgrad. Seara cu Elisabeta. Miercuri, 11 ianuarie/30 decembrie Vreme minunată. Înainte de amiază Stătescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la pavilionul de vânătoare cu Elisabeta și generalul Brialemont, ceai, generalul Cernat și colonelul Pilat vin și ei aici. Ora 6½ cina, invitat și pe Jooris și Guillaume. Împreună până la ora 10, conversat. Frig. Sâmbătă, 9/21 octombrie Vreme rece, cețoasă. Înainte de amiază, între orele 10 și 12½, discutat cu generalul Brialemont, urmează să-mi facă un proiect pentru fortificarea Bucureștiului, construcții etc., capete de pod. La dejun Cernat și Pilat. După-amiaza cu Brialemont la castel și ceai în pavilionul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
12 decembrie/30 noiembrie Ceață și ploaie, cald. Ora 10½ Sturdza la mine. Problema cu Austria nu merge bine, noi lucrăm acum ca să ajungem la conferință. După-amiaza lucrat la analiza critică. Cu Elisabeta. Seara scris. Miercuri, 1/13 decembrie Vreme cețoasă. Înainte de amiază Stătescu și Lecca. După-amiaza cu Elisabeta, în grădină, aer cald. Lucrat la analiza critică până seara la ora 11. Joi, 2/14 decembrie Ceață, nu e frig. Înainte de amiază în grădină. Brătianu la mine. Austria rămâne neclintită la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
à trois. Ora 8½ plecare cu gondola deschisă. Ora 9 la gară, acolo prefectul și primarul cu buchete. Plecat la ora 9 și 5 minute, prin Sestria, Padova, Vicenza, Verona, acolo despărțire de Leopold, care pleacă spre Meran. Frig și cețos. Peschiera, Brescia. Ora 3½ sosirea în Milano, Hotel de Ville. Promenadă pe străzi și prin prăvălii. Ora 7 cinat. Elisabeta la Scala. Eu și Candiano plimbat prin Galeria Victor-Emanuel. Ora 10½ în pat. Duminica Paștilor, 13/25 martie. Milano. Foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Gotthard, 21 minute de mers cu trenul. Aer foarte bun. Intrarea la Airota, ieșirea la Goschena. Ora 1½ acolo. Masa de prânz, vreme minunată, cald. E nespus de frumos drumul pe lângă apă, cu tunele și poduri. La Flader am See, cețos. Munții cu zăpadă. Spre Luzern prin Brunnen, Schwyz, Goltau și Rothenkreuz. Ora 5 sosirea, Hotel Schweizerhof. Promenadă à trois, prin prăvălii. Ora 7 cinat. Seara cu Leopold. A murit marele duce de Mecklenburg. Sigmaringen Marți, 4/17 aprilie. Luzern-Sigmaringen. Vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1 plecarea. Nu am oprit până la Crivina. Ora 4 în Cotroceni, toți miniștrii, mitropolitul, Stătescu etc. Cerc un sfert de oră. Brătianu și Sturdza la mine, din cauza dizolvării Camerei, pot pleca în călătorie abia luni. Seara cu Elisabeta. Biliard. Vreme cețoasă și umedă. Joi, 2 octombrie/20 septembrie Vremea mai bună. Ora 10 în grădină, terasa nouă. Ora 10½ la palat, consiliu de miniștri până la ora 12½. Hotărât dizolvarea Camerei pentru duminică, iar noile alegeri pentru 6/18 noiembrie. Ora 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
În Schwackenreuthe frig. Ora 3 în Mösskirch. Krauchenwies. Ora 3½ în Josephslust. Mama, papa, Carola și cu mine coborâm din trenul special, care merge cu ceilalți la Sigmaringen. Noi mergem cu trăsura într-acolo, pe șoseaua cea nouă. Frig și cețos. Ora 4 la castel. Aici Elisabeta, Marie cu copiii ei, Fritz cu Louise, Friedrich, Anette, Aribald și Alexandra, A. Taregi etc. Wilhelm. Leopold, care a sosit ieri. Noi locuim cu toții în aripa cavalerilor, iar infanții și Wilhelm la Antoinette, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
5½ cinat deja. Ora 6½ plecat familia Anhalt cu fiii Fritz, Eduard și Anibal și cu fiica Alexandra. Noi toți la gară, apoi pe jos înapoi la castel. Seara la papa. Ceai până la ora 10. Vineri, 19/31 octombrie Vreme cețoasă. Ora 8 Koch la mine, mă consultă. Ora 9 Sturdza și Crețeanu, care se întorc la București. Copiii Mariei, Baudouin și Albert, pleacă și ei. Înainte de amiază la papa. Ora 12 dejunat en famille. După-amiază cu frații. Promenadă în Valea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lucrează foarte puțin. Sâmbătă, 15/27 decembrie Vreme frumoasă. Înainte de amiază Sturdza. Brătianu e din nou la țară. Camerele nu lucrează din cauza interpelărilor. După-amiază audiențe, scris. Seara prefectul Poliției. Biliard cu Șoimănescu până la ora 10½. Duminică, 16/28 decembrie Mohorât, cețos, +4°R. Înainte de amiază acasă. Scris. După-amiază audiențe. Orele 5-6½ biliard cu Greceanu. Seara scris. Elisabeta puțin răcită. Luni, 17/29 decembrie. Ziua de naștere a Elisabetei. Ora 8 dejunat, cadouri. Înainte de amiază felicitări. Ora 11 venit miniștrii. Ora 11½
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
E dată în arendă. În Senat Murgescu a fost înfrânt provizoriu printr-un discurs al lui Melchisedec. La Cameră Kogălniceanu continuă să facă agitație, pentru ca legea sinodului să fie modificată. Seara cu Elisabeta, care e puțin obosită. Vreme mohorâtă și cețoasă. Ora 10½ în pat. Marți, 18/30 decembrie Vreme mohorâtă și cețoasă. Înainte de amiază ministrul de război. După-amiază audiențe. Seara la ora 5 marchizul Aubespine. Ora 6½ mare dineu pentru birourile Senatului și Camerei, 45 persoane, D. Ghica, Lecca, Stătescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
un discurs al lui Melchisedec. La Cameră Kogălniceanu continuă să facă agitație, pentru ca legea sinodului să fie modificată. Seara cu Elisabeta, care e puțin obosită. Vreme mohorâtă și cețoasă. Ora 10½ în pat. Marți, 18/30 decembrie Vreme mohorâtă și cețoasă. Înainte de amiază ministrul de război. După-amiază audiențe. Seara la ora 5 marchizul Aubespine. Ora 6½ mare dineu pentru birourile Senatului și Camerei, 45 persoane, D. Ghica, Lecca, Stătescu, generali etc. Făcut cerc până la ora 9. Elisabeta de față. Seara citit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Bulgaria și Serbia. Noapte foarte rece. Lumină electrică. Miercuri, 11/23 decembrie -12°R. Consiliu de miniștri fără Brătianu. După-amiaza plimbare cu sania, foarte rece. Seara scris cu Elisabeta, piquet. Camerele lucrează puțin. Joi, 12/24 decembrie Mai puțin frig, cețos. Înainte de amiază R. Mihai. Brătianu încă bolnav. Ora 2 mers cu sania la turele, frig și umed. Brialemont acolo. Turela franceză trage. Acolo o jumătate de oră. Ora 4 înapoi. Cu Elisabeta. Ora 5 Kalinderu, întors din Italia, unde a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
deasă, +4°R. Înainte de amiază Aurelian și Nacu. După-amiaza Melchisedec, audiențe, scris. Ora 5 lume. Ora 8½ cu Elisabeta la Baia Eforiei, reprezentație a lui Coquelin, piesă de Molière, până la ora 11, foarte bine, plin. Vineri, 2 decembrie/20 noiembrie Cețos, rece. Înainte de amiază R. Mihai. Mai târziu colonelul Bibescu. După-amiaza audiențe, promenadă. Seara iarăși audiențe, scris. Orele 8½ I. Murat, socrul lui Goluchowsky, pe care nu l-am mai văzut de 22 de ani. Sâmbătă, 3 decembrie/21 noiembrie Cețos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cețos, rece. Înainte de amiază R. Mihai. Mai târziu colonelul Bibescu. După-amiaza audiențe, promenadă. Seara iarăși audiențe, scris. Orele 8½ I. Murat, socrul lui Goluchowsky, pe care nu l-am mai văzut de 22 de ani. Sâmbătă, 3 decembrie/21 noiembrie Cețos. Înainte de amiază miniștrii. La Paris, Sadi Carnot ales președinte al republicii. După-amiaza promenadă. Audiențe. Elisabeta ceai, 80 de persoane. Seara citit. Elisabeta la teatru. Duminică, 4 decembrie/22 noiembrie Vreme minunată. Ora 10 la capela episcopală. Plimbare cu trăsura. Făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ea să vină - în chiar veșnica ei prevenire -, timpul trebuie să se dizolve, să-și curme curgerea în fântânile în care el e nevăzut, stătător în sine. Se înfășoară în ultima răsfrângere a golului, acolo unde ne întâmpină "o abdicare cețoasă/ a monadelor și-o pace contrasă". Ultim în care se desfășoară lumina dintâi, căci în timpul contras, retras în nemanifestare, ceea ce apare și apariția ca atare arată sălașul atemporal al miezului inaparent, locul sâmburelui 17: "tot mai aproape de tine tu altul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se pare, nu a abandonat-o niciodată. Ce eresuri nutrea această mișcare esențialmente religioasă? Acestea sunt întrebările fundamentale ale unui studiu de caz aparte, pe care îl expunem în continuare urmând riguros regulile acestei revelatoare metode de analiză a situațiilor „cețoase”, dar importante. 9.2. Comenius și frăția invizibililortc "9.2. Comenius și frăția invizibililor" Se considerau iluminați... Unificarea Europei, Pansofia, Restaurarea Cunoașterii, Reforma Universală a educației și a învățământului! Erau aspirațiile unui așa-numit Christian Rosenkreutz despre care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]