3,958 matches
-
-l rugase pe Tudor să oprească mașina și-i interzisese printr-un gest scurt să coboare s-o conducă. Limpezimea și calmul bătrânei o descumpăniră. Cum poți să-i cauți pricină unei ființe care plutește în seninătate și nu vrea ceartă? Cum să scoți ghioaga și să dai într-o ființă plăpândă și dezarmată care-ți surâde ca un înger și de-a cărei lovitură totuși știi că vei cădea nimicit? Cine seamănă vânt, culege furtună. Bătrâna semăna lumină și pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la geamuri și-i urmăreau ca pe miri, niște miri ai suferinței și speranței germinate în decorul alb și auster al suferinței și luptei cu moartea, îi crezură certați. Aveau aerul îmbufnat și ușor înstrăinat al îndrăgostiților aflați la prima ceartă. Ea pășea sfios, scuturându-și pletele-n soare, flacără arămie, suavă, jucând fragil pe umerii mici, și el, înalt și subțire, cu brațu-n bandaj, șchiopătând cu piciorul în ghips, ca un demn și țanțoș veteran al luptei, mergeau privindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mult. Însă ce caută dușmanul evoluției alături de profetul devenirii universale, ce caută pesimismul alături de optimism? Bergson și Schopenhauer au două «intuiții» contradictorii despre lume și mai cu seamă despre viață.“ Nae Ionescu intervine de la München pentru a aminti că această ceartă prelungită își are locul mai mult în „mahalalele științei și filozofiei franco-germane“, iar românii ar trebui să păstreze „atitudinea spectatorului care se întristează sau cel mult se veselește“. El observă totuși că afirmația lui Florian, după care cei doi filozofi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
întreabă retoric autoarea), unde poetul și bufonul se "luptă" pentru a ilustra, în fond, ceea ce oamenii de altădată numeau coincidentia oppositorum: "Este o înrăire reciprocă, efect al luptei dintre poet și mim, o exprimare a intoleranței unuia față de celălalt, o ceartă continuă, disperantă, prin care poetul învață să îl accepte pe bufon și invers". Carmelia Leonte are știința și decența (atât de rară, însă) de a cita atât cât trebuie, cât efectiv îi folosește dintr-o vastă bibliografie suport teoretic, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
-ți îngropi hohotind capul în perne și să-ți ispășești vina de a te fi născut mort de-a gata... (Trântorul) Este o înrăire reciprocă, efect al luptei dintre poet și mim, o exprimare a intoleranței unuia față de celălalt, o ceartă continuă, dispe-rantă, prin care poetul învață să îl accepte pe bufon și invers. Dar este o acceptare aparentă, pentru că una reală nu ar fi posibilă, decât cu prețul uciderii părților beligerante. În ambele cazuri, moartea ar fi dezonorantă, inacceptabilă. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Că acolo inteligență este! Are o singură trăsătură inadmisibilă în ființa lui: e neconsolator. Eu m-aș întâlni cu Cioran în neliniștile mele, care seamănă cu ale lui, iar el s-ar întâlni cu misticismul meu în lirismul lui. În ce privește cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran să nu moară aici unde s-a născut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran îl văd împăcat în amurg cu sine, cu Sfântul Apostol Pavel și cu Absolutul divin, pentru a nu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
spusele gemenelor, cam dădea târcoale pe lângă ograda lor. Cred ca i-a pus gând rău ăstuia, spusese una dintre ele Într-o seară, cu vădită invidie. Să ți-l iei cu tine pe acest “piază rea”, să nu avem iar ceartă din cauza lui. De atunci Ionuț nu se mai despărțea de boboc nici noaptea, Îl ținea să doarmă cu el În brațe, să se asigure că nu i se va Întâmpla nimic rău. Îi zicea Puf și era cel mai bun
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de foame! Shelley sună iar pe mama, care sună poliția, care-l sună pe director, care se trezește cu greu după petrecere și nu e bucuros să meargă la birou. Dar n-are ce face, merge și deschide palatul, o ceartă pe Shelley și-i spune că poate pleca. Dar cu Shelley nimic nu e chiar așa ușor. − Unde să plec? Habar n-am unde sunt și n-am nici bani de drum. Și mor de foame, așa că nu mi spuneți
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
acest lucru pentru bunica mea. În lumea mea, voi da întotdeauna ajutor unei persoane nevoiașe. Voi oferi locul meu pe scaun unei persoane bolnave, însărcinate, unui bătrân sau unui om obosit de la serviciu. În lumea mea, mă voi implica în certurile unui grup de persoane, deoarece nu voi putea să tolerez un circ zădarnic. În această lume, voi da ceea ce pot unui copil, care are nevoie mai mult decât mine. Chiar și în situația în care nu am mâncat toată ziua
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și, pentru a pune capăt acelei situații neplăcute, s-a apropiat de Vlad și i-a spus rîzînd: Ba cred, mă... da' am zis și eu, așa... Discuțiile s-au repetat cu amănunte noi și au fost chiar momente cînd certurile și neînțelegerile s-au transformat în adevărat scandal. Adică s-au format două tabere distincte: una în care intrau cei care credeau în existența comorii, ca, de pildă, Vlad, Ilinca, Virgil, Culai și Tomiță, toți din clasa a IV-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
indignat, încît nu mai putu rosti decît atît: mulțumesc! Și plecă, hotărît s-o rupă definitiv cu Vlad, fără să mai ia în seamă chemările și încercările acestuia de a-l împăca. Atît am reușit eu să aflu privitor la cearta lor. Și mai știu că Ilinca, întîlnindu-l a patra zi pe Virgil în apropiere de casa ei (dar cu totul întîmplător, căci și Virgil uitase unde voia să se ducă atunci), l-a întrebat: Ce ai, mă, de ești botos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
sau scăpa piciorul în mocirlă. Întîmplarea de la mlaștină P oate să zică oricine ce vrea. Că, vorba ceea, gura lumii îi slobodă. Dar eu personal voi combate cu strășnicie pe oricine va mai continua să spună că Bărzăunul a provocat cearta de la mlaștină, sau că numai din cauza lui era să se ducă naibii toată expediția, adică să nu mai aibă loc. Voi striga sus și tare, pînă se va convinge și cel din urmă neîncrezător, că nu Bărzăunul a fost vinovatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nuțu lui Răstoacă o să se întoarcă de la mare cu 10 zile înainte de termen și că va vrea cu orice preț să meargă și el la Piatra Domniței? Dar nu participarea lui Nuțu la expediție a constituit surpriza cea mare, ci cearta formidabilă dintre el și Tomiță. Și de la ce credeți c-a pornit necazul? De la o păcătoasă de ilustrată expediată de Nuțu de la Saturn, unde avusese bilet împreună cu bunică-sa și cu părinții săi. Ilustrata fusese trimisă pe adresa Ilincăi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
adresa Ilincăi și căzuse în mîinile lui Tomiță. Adică, mai precis, i-o dăduse factorul să i-o ducă așa cum făcea și cu alte scrisori. Ei, și ce? s-ar putea întreba oricine. O ilustrată poate fi un motiv de ceartă între doi adolescenți cu o educație atît de aleasă? Uite că este. Adică, mai bine zis, a fost. Că imediat ce Tomiță a citit rîndurile lui Nuțu (lucru pe care alții ca el nu l-ar face nici în ruptul capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în poza aceea de pagină de jurnal victorian. Aproape neverosimilă. A fost ultima oară când am văzut-o. 45. aici Când Alexandre și Léa ajung la Sevilla, între ei nu mai e, de mult, de prea mult timp, nici un mister. Certuri pefect reme morabile au luat locul orelor de întuneric cald și ploios, din Scoția. Sunt plictisiți, sastisiți, încremeniți, fiecare, în timpul lui, tânjind, fiecare, nu după celălalt, cât după sine, după un altfel de timp, unul intim, bine delimitat de cel
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
corpurile lor se uscase, în bătaia vîntului și în căldura soarelui, și le făcea mistreților imposibilă orice altă mișcare, exceptînd-o, firește, pe cea a maxilarelor. Acum se străduiau să se elibereze. Un animal pe-aproape putea să însemne orice: iritare, ceartă, pericol. Dar, variantă de-a dreptul îngrozitoare, nu era exclus să aibă de-a face cu un pretendent la bunătățile cărate de ape! Domnule, nu vă sfătuiesc! Aici... viperele... uriașe... colcăie... imense... înfiorătoare! Pur și simplu nămolul se încăpățîna să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
aveau grijă să-i trimită, din vreme în vreme, un mesager care să-l țină la curent cu noutățile. Așa află Lupino că familiile de păstrăvi și de știuci, care nu-și vorbiseră de ani buni de zile (după o ceartă ale cărei motive nici măcar nu și le mai aminteau), acceptaseră să participe împreună la întrunirea extraordinară a peștilor de pe rîu, alături de lipani, mrene și somni. Tot cu ocazia răscolirii pădurii, unicul triton din zonă, bătrîn și devenit irascibil din pricina singurătății
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Omul cu palatele ori „bordeiele” lui nu mai știe al cui simbol este, nici într-un caz al modestiei!. Când într-o căsnicie, doar unul dintre soți duce greul, se spune că „jugul” e pe grumazul lui! Astfel apar neînțelegerile, certurile, după care destrămarea! Cică prostia și lenea nu au leac. În adevăr prostia n-are, dar lenea are: prin înfometare! Apa este cea mai valoroasă bogăție a solului și subsolului, fără EA fără APĂviața pe pământ n-ar fi posibilă
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
la puber....! Și vocea demonului familiar: "Ai căzut, și cum tu ai căzut, va cădea și el, și vor cădea toate și vei cădea fără încetare". Și își frământă mintea și sfârșește prin a se convinge că trebuie să rezolve cearta, cea mai brutală bătălie, ca să salveze geniul. Simte pentru o clipă un acces de indignare împotriva Marinei care a adus pe lume un copil capabil de îndrăgostire așa de tânăr, cum s-a îndrăgostit el însuși odinioară. Dragostea! Mereu dragostea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
popor. Astfel, dramaturgul își scrie opera în calitate de cetățean care se adresează concetățenilor săi constituiți într-un public larg. Era necesară, la vremea respectivă, având în vedere schimbările importante ce se produc în cetate, refacerea spiritului de coeziune al grecilor, dincolo de certurile și violențele cotidiene. În acest fel, reprezentanții permit pe de o parte, justificarea bogățiilor cetățenilor înstăriți, prin intermediul coregului. Părțile civice aflate în opoziție se găsesc astfel întrunite cu ocazia spectacolului tragic, care constituie și o pauză a vieții cetății. Aceasta
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Tu ții minte lucruri aiurea de prin cărți și mi le oferi pe neașteptate, exact cînd nu e momentul. EMMA: Vrei să ne certăm? CHARLES: Deloc. Ziceam doar așa... EMMA: De ce nu vrei să ne certăm, dragul meu, de ce? O ceartă irațională, cu argumente absurde! Tu nu poți fi niciodată absurd! Nu pot să aud și eu o dată de la tine: "pentru că de aia!" sau "uite-așa, na! ca să te miri tu". CHARLES: Sînt rațional. EMMA: Excesul de rațiune te face tembel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
am luat? BĂRBATUL: Ce să luați?! Cum știți, desigur, singurul spițer bun de ceva pe lume e amorul. EMMA: Cît de romantic! BĂRBATUL: Știu că este dificil să n-ai măcar cu cine să te cerți... EMMA: Exact! BĂRBATUL: O ceartă absurdă, cu argumente slabe: Pentru că de aia!" ori "Așa vreau eu, na!" Am dreptate? EMMA: Pertect! BĂRBATUL: Să vii seara de la teatru, să te cerți pentru piesă ori să-ți scoți partenerul din sărite, fiind mereu de acord cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
gândit că banditul ăla de chelner a ieșit după el și s-a Întors gata să riposteze. Era Însă Ionela. — Ce bine că te-am găsit! Ce faci? De unde vii? Se clătina, iar chipul Îi era boțit de vin, de ceartă, de remușcare, de neputință, de minciună. Știa că el fusese acolo, În Zahana, că auzise totul și că de asta fugise precipitat din local. — De unde să vin, de la școală - și i-a zâmbit, mulțu mit că ea Îl ținea de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
spun ei. Cei de la orașe sunt amenințați cu bătaia,dacă vor călca pe la casa bătrânească și pe pămîntul strămoșesc. „Trei prăjini primi-n total, De la fratele cel mare; O prăjină sus,pe deal, Și-alte două pe spinare”.(I.Toderașcu). Certurile sunt interminabile.Mai ales pentru cheltuielile de înmormântare,pentru locurile de casă,pentru reparațiile din gospodărie sau pentru contractul de întreținere.Este memorabilă poezia ” Noi vrem pământ!”de George Coșbuc. Cândva un evreu a spus:”Cea mai bună afacere este
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
teamă Pe scenă mult ne-am sărutat; Nici ce simțim,nici cum ne cheamă Noi încă nu ne-am întrebat”. (Ion Manu) -Nu știu,Angela...Ma gândesc la Hera. Parcă o văd intrând pe ușă... -V-ați certat? -A fost o ceartă casnică.Ea mi-a spus că au mai curtat-o zece actori în rolul lui Postumus. -Și tu? Ia-i spus că a îmbătrânit în rol? -Eu i-am spus ca seamănă cu regina-mamă... In biroul agenției pătrunse un bărbat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]