659 matches
-
mai spus. PÎnă la urmă, după una dintre poveștile noastre triste pe care le aveam În program, unul dintre oameni ne-a dat niște coceni de porumb, iar altul inima unei vaci și niște potroace. O femeie ne-a Împrumutat ceaunul ei și am Început să ne organizăm masa, Însă pe la jumătatea procesului, pirotehniștii au eliberat drumul și cîrdul de camioane a Început să se miște. Femeia și-a luat Înapoi ceaunul, iar noi am mîncat porumbul nefiert și am pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
vaci și niște potroace. O femeie ne-a Împrumutat ceaunul ei și am Început să ne organizăm masa, Însă pe la jumătatea procesului, pirotehniștii au eliberat drumul și cîrdul de camioane a Început să se miște. Femeia și-a luat Înapoi ceaunul, iar noi am mîncat porumbul nefiert și am pus deoparte carnea crudă. Ca Încununare a nenorocirilor noastre, se apropia noaptea, iar o furtună cu ploaie Îngrozitoare a transformat drumul Într-un fluviu periculos de noroi. Nu putea trece decît cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a fost mai multe luni În spital și pentru care a fost scos de pe front etc. Și iac-așa, fost-au bunicii și am rămas doar cu amintirea lor, al treilea moment. Pe plita Încinsă fierb sarmalele domol, iar În ceaun se zvârcolesc câteva chiște. Mușchii și slănina sunt afară la afumat, În butoiul de lemn cu foc potolit pe dedesubt. Îl Întreține tata, care iese destul de des din casă, ducându-se când la locul cu pricina, când la magazia cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
a preluat obiectele rămase de la "Spitalul de alienați de piste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte sărace, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin legislativ care stabileau recunoașterea oficială a problemei, conturându-i limitele și conținutul. Periculozitatea socială sau numai incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
afundă steagul în rîu, să te speli în acel moment cu apă de rîu, căci tot anul ești sănătos. Apa în care se ciupăiește* pruncul sîmbătă sara nu se țipă afară. Cînd ai pus la foc o oală sau un ceaun pentru scăldătoarea unui copil și dacă apa se umflă îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vînt* în nas. Apa primită pe fereastră nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie ocărît că a stat mult, zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta, să se închidă gura cutăruia.“ Ceasornic Ceasornicul îi un chip de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice odată cu închiderea portiței: „închid poarta, să se închidă gura cutăruia.“ Ceasornic Ceasornicul îi un chip de drac; dă-i și l zdrobește. Ceață Cînd se lasă toamna ceață groasă, se coace poama iute. Ceaun Să nu mănînci coajă de pe ceaun, că te usuci ca coaja. Cenușă Cînd dai cenușa afară în zile de sec, vine uliul la găini. în Filipi [14-16 noiembrie] să nu dai împrumut sau cenușa afară, că-ți mănîncă lupii vitele. în ajunurile Crăciunului și Bobotezei, dis-de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de multe ori. Cînd mămăliga se uită nesărată e a bine. Cînd n-ai pîne neagră, pui în loc de mutătoare*, cînd ai scos rădăcina, mămăliga veche. Să nu tai mămăliga din frunte, că te înfruntează altul. Cînd rămîne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănînci, că ai năpaste. Coaja de pe ceaun e bine s-o mănînce copiii. Cînd scapi bucățica de mămăligă din mînă, vine cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Cînd n-ai pîne neagră, pui în loc de mutătoare*, cînd ai scos rădăcina, mămăliga veche. Să nu tai mămăliga din frunte, că te înfruntează altul. Cînd rămîne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănînci, că ai năpaste. Coaja de pe ceaun e bine s-o mănînce copiii. Cînd scapi bucățica de mămăligă din mînă, vine cineva flămînd. Cînd scapi mămăliga din mînă fără să știi, ai un neam flămînd. Fetele amurezate, cînd fac mămăligă și o toarnă din căldare, pun apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
inimă cum iese din căldare în apă. Vasul în care se face mămăliga, îndată ce se toarnă, se pune apă în el, căci de-l vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci cu o vită să o vinzi, dacă ea se balegă în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că în septembrie pământul avea înfățișare selenară: culturile topite, crăpături imense în care încăpeau picioarele vitelor care și le rupeau și de aceea multe erau sacrificate, iar din ochiurile de mâl crăpat crăpat se ridicau încovoiate, se ridicau ca niște ceaune mari mari, în formă de emisferă, formele acestea halucinante din lut gros de o palmă și mai mult. În acea toamnă nu s a scos un gram de fân (și, pentru vite am strâns multe grămezi de frunze din pădure
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
neagră din porțelan crăpat, de pe la 1930; posterul lui Marilyn care își ține fusta fluturândă la gura de aerisire de la metrou; o seringă de făcut clismă, din cositor și lemn găsită pe la târgul de vechituri de la Clignancourt; un cârlig de agățat ceaunul; un șezlong de Starck; o bibliotecă chinezească din bambus de la Pier Import, în care puteai găsi, printre altele, Fragments d'un discours amoureux de Barthes, Mémoires d'une jeune fille rangée; Quand la Chine s'éveillera... Ce mai, Esther transformase
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o foaie de varză sau frunză de vită de vie. Nu putem vorbi de bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce presupune un anumit rafinament. Așezarea alimentelor se făcea mai întâi în cenușă,apoi
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
rural unde bieții săteni nu mai rămâneau cu nimic după trecerea acelorași „instructori” care le luau în contul „cotelor obligatorii către stat”, „întreținerii armatelor roșii eliberatoare” sau în contul „convenției de armistițiu” și coaja de mămăligă ce mai rămânea în ceaune. Dar, cum ipocrizia era la mare cinste în ograda comuniștilor, aceștia dădeau vina, de regulă, pe „reacționari”. Iată ce scrisese Bighiu: „...situația economică a județului nostru a influențat mult asupra factorului politic astfel că am întâmpinat multe greutăți în campania
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Sadoveanu, Teodoreanu, Cezar uia odată d-l Victor Eftimiu că va face și va drege astfel încât fiecare scriitor să-și aibă vila sa, mașina sa, etc. Haidiridam! La noi, scriitorii de tot felul stau în capitală ca să fie mai aproape de ceaunul cu mămăligă. (...) Pentru scriitori, regimul comunist e regimul ideal. Cu gazetarii e altă vorbă: starea lor e mai bună ca starea scriitorilor”. La punctul 2, „Noi și Rusia”, Maestrul face o inexplicabilă apologie a regimului totalitar sovietic, probabil la modă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
povestească cum se fabrică acest tip de „turte”, așa le numește femeia. „Înainte le coceam direct pe plită, eu de la mama așa am apucat, dar cine mai face foc la plită în ziua de azi la oraș ? Eu am un ceaun mare de fontă acasă, de pe vremea lui Ceaușescu, că nici astea nu se mai găsesc, în el le pregătesc, pe aragaz, dar cu focul așa, dat la mai mare ! Flacără vioaie, altfel nu se umflă !” Caut „capătul rândului”, locul de unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]