652 matches
-
aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare o găină dintre câteva
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
de palier, cunoscuți și necunoscuți. Rareori scăpa vreo chiftea nemâncată din prima seară. Și era ok, pentru că în seara următoare venea pachetul de la Cugir sau de la Călărași, iar dacă nu venea nici un pachet, încingeam reșoul și făceam la comun un ceaun de cartofi prăjiți peste care spărgeam două ouă și întindeam rapid masă de 8 persoane. De spiritul ăsta de mâncare bună pentru că e devorată cu multe furculițe deodată mi-am adus aminte sâmbătă la Omnivore's Dilemma. Pentru că locul arată
Pui cu zece arome Omnivore's Dilemma [Corola-blog/BlogPost/100073_a_101365]
-
rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
ești tot la sobă împletind ciorapi de lână la nepoată și-aud ulceaua clocotind miez de bostan dulciu si tare pentru plăcinte poale-n brâu până când prinde-va aromă și pòjghiță de arămiu. Și la povești cu floricele dintr-un ceaun la gura sobei mi-e dor să mai ascult din nou mici ,, minciunele ale babei’’, ce nu erau cu aprigi zmei și feți frumoși sau zâne bune, erau cu oameni vechi și falnici, veniți parcă din altă lume. Despre-ale tale
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
aer liber este completat de cel culinar, ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
lămpi ori ale unei vetre, unde s-atârne de lanțul coșului un tuci bolborosindu-și păsatul, speriind cu stropii înălțați grămăjoara mălaiului pus deasupra, gata să-ngroașe fiertura. Și parcă o și văzu pe mamă-sa pe-un scăunel sprijinind ceaunul între tălpile goale ale picioarelor, având apărătoare numai doi coceni de porumb despuiați de boabe. Aievea o zări făcăluind fiertura aromitoare! Și-n scurtă vreme, mămăliga, după ce mai dădu-n clocot de câteva ori, se găsi răsturnată pe măsuța rotundă
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
hamo. Cu țoluri rupte, afumate Kapentsa phagle, pherde thuv Căruțele le învelesc Le vurdona ushiaraven Pe deasupra pan' la roate, Opral ji amboldiande, Apoi femeile gătesc Thai le jiuvlia karen Mâncare proastă și se pun Choro haben thai thon-pen Buluci lângă ceaun. But jene pasha'i piri. În depărtare se privesc Durimaste dikhion-pe Cum caii pasc la iarbă verde, Sar al khure charen zeleni char Iar după șatre dezlegați Thai pala'l katune pîtărde Șed urșii bine învățați, Beshen le richine mishto
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc.( DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
-Lasă că aici e frumos.La noi miroase a cărbune, zăpada e neagră.. Cât am plâns eu după Colentina. Bucătăria e invadată de un fum albastru iar Amely tușește și iasă afară cerând aer.Bunica se rotește printre vase și ceaune , apoi zice: -Maică, adusă-și fata aici în fum.Ia tu și pune pe masă afară de mîncare.Ai lapte cald, mai sunt niste ouă în tigaie, taie două roșii că nu îmi văd capul de trebi! Pătura de nori zdremțuită
AMELY P6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343652_a_344981]
-
au trimis Cu obida cei săraci. 36 Liniștită pare strada La câte are de-ndurat Da-i ușor să-și bage coada Și vicleanul necurat. Dumnezeu să ne ferească. Dar ține-ți minte ce vă spun, Mămăliga românească Fierbe iarăși în ceaun. Emil Șușnea Sept.2012 *Expresii folosite în public de Ion Iliescu pe când avea călitatea de președinte al FSN, practic președinte al țării. Referință Bibliografică: Lecția de istorie / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2170, Anul VI, 09 decembrie
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
curat ca-n dispensar. Copii se pupau cu porci-n bot după ce îi săpuneau vârtos Oare când dichiseau așa cotețele că dese ori și gospodina își grijea soțul și echipa în vârful muntelui ? Mai făcea o ciorbă de urzici pe lângă ceaunul de mămăliguță. După taclale ne deplasam cu toții, inclusiv medicul satului pe la porțile oamenilor. Erau de inspectat boii care ne vor însoții și trusele sanitare individuale. Deși mai erau vraci prin acele timpuri care prescriau zeama de varză murată drept panaceu
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
ferestrei atârna o lampă cu gaz care lumina încăperea și pâlpâia la fiecare mișcare de prin apropiere și, mai ales, la orice deschidere de ușă. Într-un colț se afla o sobă mare, bătrânească, în care duduia focul sub un ceaun cu laptele abia pus la fiert. Lângă foc, pe o laviță, ședea o fată tânără, cu o broboadă înflorată pe cap, așa cum poartă fetele la țară. Mi-a fost prezentată ca fiind Maria, fata lor. Nu mi s-a părut
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
în acel moment ca fata aceea a gazdei mele să nu scape laptele pe foc. Și asta, în timp ce eu mă uitam prin cameră, pe pereți, pe niște icoane frumoase. În realitate însă, presimțeam ceva, așa că mă uitam țintă și la ceaunul cu lapte, în timp ce fata trăgea cu coada ochiului la mine și la geamantanul meu. Și ce era să se întâmple s-a și întâmplat: laptele a dat în foc. Un munte de aburi a umplut dintr-odată casa. În zadar
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
la mine și la geamantanul meu. Și ce era să se întâmple s-a și întâmplat: laptele a dat în foc. Un munte de aburi a umplut dintr-odată casa. În zadar a turnat fata o cană de apă în ceaun, căci prin cameră se așternuse deja un strat gros de aburi și fum, de nu se mai vedeau nici geamurile și nici icoanele. Fata a fost nevoită să deschidă ușa cât putu de larg, să iasă fumul. Mai târziu ne-
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
mușcam cu poftă din ceapa spartă de tata cu pumnul. Sau alteori pe o porție de coloreț (apă dulce îngroșată cu făină, în care câteodată se mai puneau și turte rupte în bucăți), pe care mama îl fierbea într-un ceaun de șase litri și chema toți copiii de pe stradă să mănânce. Sătui, apoi, ne băteam cu lingurile de coloreț, de spuneai că suntem oameni de zăpadă. Ce bună era mâncarea, ce gustoasă era copilăria! Acum, în România anului 2016, cad
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
atenție deosebită față de toți cei ce l-au petrecut pe ultimul drum pe copilul permanent zâmbăreț - ILORIAN PĂUNOIU, ca și pe doamna Maria Mihaela Matei, expert în arta culinară, tuturor plăcându-le mâncarea de pomană pregătită, ca la țară, la ceaun, la foc, pe vatră. DOAMNE, IARTĂ-L ȘI-L ODIHNEȘTE VEȘNIC ÎN PACE!!! Ion Părăianu 11. 09. 2016 Daniela Tiger Poezia ”Bucurați-vă...” recitată de poeta Daniela Tiger: BUCURAȚI-VĂ... 19.06. 2015 Bucurați-vă de păsări care cântă-n
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
săpată de noi în pământul nisipos al malului de pământ unde aveam o plită improvizată dintr-una de fontă spartă și astfel recuperată iar deasupra un burlan de asemeni recuperat tot de noi. Pe deasupra mai aveam tot din recuperări, un ceaun, o oală de vreo doi litri și o cratiță așa că, atunci când se ridica soarele sus și astfel știam că se apropie prânzul, băieții plecau că completeze cămara iar fetele se apucau ca să pregătească masa. Ca urmare, dădeam mai întâi o
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
câteva feliuțe tăiate! Dar nu prea multe, că o să le mâncăm pe toate în borș. - Bunică, dar trebuie să faci foc în sobă ca să fierbi borșul? - Da, puiul mamei, mergem în colibă, punem foc la vatră, punem să fiarbă în ceaun toate bunătățile astea, și ... să vezi ce poftă o să avem la mâncare. Cum era de așteptat, după ce borșul de legume fiersese bine, iar bunica pusese și vreo două linguri de smântână proaspătă în el, mâncarea prinsese un miros apetisant, care
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc.( DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
S-a dus cu bărbații pe munte cu oile și caprele, îi răspunse mama lui Naranbaatar, Oyunbileg. Acolo este și stația meteorologică unde lucrează. Când s-a făcut ora prânzului, Ema era leșinată de foame și oboseală. Femeile puseră un ceaun cu apă la fiert. Presărară în el puțină sare, apoi mălai. Și rapid se făcu o mămăligă aurie, pe care o răsturnară pe un tocător de lemn. Oyunbileg aduse o ulcică cu lapte bătut și o farfurie cu brânză și
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
nu se pot lua de ei, că pleacă Atila de la guvernare și-atunci, pentru ce mama dracului mai sărbătorim? oricum, anul acesta nu vor mai face fasole cu cârnați că nu le dă isu aprobare să facă foc deschis sub ceaune, nu de alta, dar să nu ia incendiul foc, vorba unui general cu fruntea îngustă și cu cascheta cât roata căruței. desigur, iarna nu-i ca vara... dar de ce mama dracului ți-au ales golanii ziua ta la începutul iernii
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
voi scurta de cap cât ai clipi! - Zău așa? Râse Baba-Cloanța și aruncă o vrajă asupra prințului împietrindu-l pe loc. Vei vedea și vei auzi toate pregătirile mele dar nu te vei putea mișca defel. Ești numai bun pentru ceaunul pe care nu l-am mai scos de trei sute de ani! Doar că am nevoie de ajutor să-l cobor din pod, așa că îmi voi chema nepoata cea mică. Vorbind de una singură, în așteptarea nepoatei care avea să îi
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
am mai scos de trei sute de ani! Doar că am nevoie de ajutor să-l cobor din pod, așa că îmi voi chema nepoata cea mică. Vorbind de una singură, în așteptarea nepoatei care avea să îi dea jos din pod ceaunul cel mare, Baba-Cloanța porni să adune lemne pentru un foc uriaș și buruieni alături de care să-l fiarbă pe prinț. Nu trecu mult și un vântul aduse până la prințul încremenit un miros dulce de lăcrămioare. Imediat se auzi o voce
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
să-l fiarbă pe prinț. Nu trecu mult și un vântul aduse până la prințul încremenit un miros dulce de lăcrămioare. Imediat se auzi o voce cristalină: - Am venit bunicuțo, care ți-e vrerea? - Am nevoie să-mi cobori din pod ceaunul cel mare. - Dar pentru ce îți trebuie? - Iaca, am să fac cea mai grozavă licoare ca să-mi recapăt tinerețea. - Pentru așa ceva nu îți ajung numai buruienile din pădure, bunico! - Normal că nu, chicoti băbătia, am prins un prinț de toată
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
un prinț de toată frumusețea și am să-l fierb așa cum trebuie, trei zile și trei nopți pentru a-i lua vigoarea. - Pot să-l văd și eu pe acest prinț? - E după casă, privește-l repede și dă-mi ceaunul jos din pod! Prințesa Cora, căci ea era nepoata chemată de Baba Cloanța, amuți recunoscându-l pe Prințul Codrin în statuia din spatele casei bunicii ei. Lacrimile prinseră a-i curge singure pe obraz căci știa că nu e de joacă
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]