5,174 matches
-
23/24 august 1944, Convenția de armistițiu cu cele trei mari puteri aliate - U.R.S.S., S.U.A. și Marea Britanie - s-a semnat abia la 12 septembrie 1944, la Moscova. În articolul final al Convenției se introducea clauza referitoare la teritoriul Transilvaniei cedat Ungariei ca urmare a Dictatului de la Viena - prin care „Guvernele Aliate socotesc hotărârile Arbitrajului de la Viena, cu privire la Transilvania, ca nule și inexistente și sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) să fie restituită României, sub
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
imprimare, de calitatea hârtiei etc. Majoritatea lucrărilor sunt imprimate cu cerneală de tipar, la a cărei preparare se folosește ca materie primă negru de fum. Cerneala de tipar este așternută pe suprafața activă a formei de tipar și este apoi cedată, prin presare, materialului pe care se imprimă. De-a lungul timpurilor, s-au folosit o mare diversitate de cerneluri, unele deosebit de rezistente la acțiunea factorilor de degradare, altele, cum este, de pildă, cerneala obținută din anilină, vulnerabile și instabile, decolorându
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
care se ajunge prea repede și prea ușor la un acord; oferiți fiecărui membru al grupului posibilitatea să-și apere punctele de vedere; evitați concesiile doar pentru a evita conflictul sau pentru a ajunge la obținerea acordului și armoniei; nu cedați decât la pozițiile care au constituit obiectul unui examen sau unor discuții critice; evitați apelul la stereotipii, la soluții prefabricate; nu recurgeți la argumentul autorității; ascultați și observați reacțiile celorlalți membri ai grupului, evaluați-le cu discernământ și apoi formulați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
amendă. Având în vedere pierderile teritoriale din vara anului 1940, D.G.P.S.S. a înființat Grupa Teritoriilor Ocupate, cu misiunea de a identifica elementele sovietice, ungare sau bulgare „cu misiuni speciale” și descoperirea rețelelor de spionaj care activau, mai ales, în regiunile cedate. Șeful Grupei a fost numit comisar Casian Gheorghiu, care avea în subordine patru echipe: 1. Echipa Basarabiei, condusă de comisar-ajutor Alexandru Demetrian și compusă din 10 agenți; 2. Echipa Bucovinei, condusă de comisar-ajutor Dumitru Ciuturoianu și compusă din 5 agenți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
participa la repararea drumurilor. Au fost identificate opt centre de organizare și instruire a acestor trupe neregulate: Kisvarda, Vasarosnemeny, Leanyvar, Sarospatak, Goncz, Tokay, Romhany și Magyarovar. Alte centre, asupra cărora existau puține date, au fost semnalate la Salgotarjan, Ipolysag (localitate cedată Ungariei prin acordul de la Komarom) și Zagyva Palfalva. Activitatea acestor echipe a fost apreciată de S.S.I. ca „un succes desăvârșit, atingând obiectivele urmărite”. Efectul însă a fost mai mare, întrucât populația românească din zona de graniță a început să manifeste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a avut loc la București o întrunire cu comandanții de Gărzi din întreaga țară, ocazie cu care au fost analizate comportamentul funcționarilor și pierderile suferite prin pierderile teritoriale. Peste câteva zile a fost anunțată suspendarea activității a structurilor din județele cedate. La 9 septembrie 1940, noul prim ministru, generalul Ion Antonescu, a semnat un Decret-Lege pentru desființarea Partidului Națiunii și a Gărzilor Naționale. E. Colaborarea informativă/contrainformativă E.1. Colaborarea informativă externă În perioada analizată, colaborarea informativă externă a fost apanajul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Mare și Maican, împiedicând navigația pe brațul Chilia. Prima vizită a generalului Antonescu la Berlin a avut loc în perioada 21-24 noiembrie 1940, ocazie cu care și-a exprimat dezacordul față de Arbitrajul de la Viena, nemulțumirea față de tratamentul congenerilor din teritoriul cedat Ungariei și a încheiat acorduri economice și militare. De asemenea, la 23 noiembrie 1940, a semnat aderarea României la Pactul Tripartit. Ulterior, la 4 decembrie 1940, tot ca o consecință a vizitei la Berlin, dar și a finalizării negocierilor între
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tatonat posibilitățile de reducere a asperităților bilaterale. La 18 și 23 iunie 1943 fostul prim-ministru G. G. Mironescu s-a întâlnit cu Banffy Miklos, însă rezultatele discuțiilor au fost nule. Banffy a vrut să abordeze problemele românilor din teritoriul cedat, însă fostul premier român a pus în discuție corectitudinea arbitrajului și a modificării granițelor, ceea ce reprezenta un subiect închis pentru omologul său. La 30 august 1944, relațiile diplomatice au fost rupte, pe 6 septembrie 1944 Ungaria a declarat război României
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
subiect închis pentru omologul său. La 30 august 1944, relațiile diplomatice au fost rupte, pe 6 septembrie 1944 Ungaria a declarat război României, iar pe 8 septembrie 1944 ministrul de Externe român, Grigore Niculescu-Buzești a declarat că guvernul consideră teritoriul cedat ca fiind parte integrantă din România. Evoluțiile militare ale trupelor româno-sovietice au avut, în final, efectul scontat și la 25 octombrie 1944 întreg teritoriul cedat a fost eliberat. Relațiile României cu țările care au alcătuit Națiunile Unite au fost marcate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
8 septembrie 1944 ministrul de Externe român, Grigore Niculescu-Buzești a declarat că guvernul consideră teritoriul cedat ca fiind parte integrantă din România. Evoluțiile militare ale trupelor româno-sovietice au avut, în final, efectul scontat și la 25 octombrie 1944 întreg teritoriul cedat a fost eliberat. Relațiile României cu țările care au alcătuit Națiunile Unite au fost marcate de punctele de vedere adoptate de acestea pentru înfrângerea Germaniei și a aliaților acesteia. Dacă, pe de-o parte, au apărut semnale privind ieșirea României
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au redus la opt, însă primul ministru a cerut să rămână doar șapte. Ministrul de Interne a arătat intenția de a pune la punct și un serviciu de contrainformații, pentru a fi la curent cu situația românilor aflați în zonele cedate. Ion Antonescu nu a fost de acord cu propunerea, menționând că alte organe au în atribuții problemele contrainformative. Mihai Antonescu, ministru secretar de Stat, s-a referit și el, la 3 februarie 1941, la situația dificilă a D.G.P. și a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În ceea ce privește ordinea publică de-a lungul anului 1941, un exemplu reprezentativ l-a constituit orașul Turda. Din diferite cauze - refugiați, război, șomaj, inflație - infracțiunile, în ansamblul lor, au sporit din punct de vedere cantitativ. Prin refugiații sau expulzații din teritoriul cedat Ungariei, populația orașului s-a dublat, fapt care a condus la o erupție a numărului de infracțiuni, mai ales asupra avutului particular. Starea economică a evoluat nesatisfăcător, în primul rând din cauza pierderii unor zone cu materii prime, dar și datorită
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1941, organizarea unui serviciu de informații acoperit în incinta întreprinderilor de profil. După Dictatul de la Viena (30 august 1940), D.G.P. a sesizat intensificarea acțiunilor întreprinse de serviciul de spionaj ungar la adresa unor obiective din România. Centrele informative ungare din teritoriul cedat au angrenat refugiații maghiari din România sau au constrâns diverși cetățeni români cu funcții în administrația locală să furnizeze date necesare Centralei de la Budapesta. Obiectivele principale au fost procurarea de date/schițe referitoare la organizarea armatei, depozite militare, măsuri și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Târgu-Secuiesc (Tibor Astvany) și Târgu-Mureș (Bertalon Kiss), destinați a acționa în Ardealul necedat de România. În 1942, agenții D.G.P. au aflat că autoritățile ungare caută „pe toate căile și prin toate mijloacele” să spioneze viața intimă a românilor din teritoriul cedat. Acest lucru s-a efectuat prin fete/femei, care erau românce sau cunoșteau limba română, instruite într-un curs rapid, după care au fost angajate ca servitoare la diferite familii de români, mai ales de intelectuali. Au fost propuse colaborări
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1. Populația rurală română. 2. Populația rurală minoritară și supușii străini. 3. Populația urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele de frontieră. 17
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost documentată valoarea contribuției Ungariei pe frontul de est și a forțelor rămase în țară, stabilirea ordinii de bătaie și dislocarea unităților până la 1 decembrie 1942; descoperirea asociațiilor paramilitare, politice și a centrelor teroriste; stabilirea lucrărilor de fortificații din Transilvania cedată și tratamentul aplicat românilor de către autoritățile civile și militare. Pe frontul de sud au fost obținute datele despre potențialul de război al Bulgariei și Turciei, precum și dislocarea marilor unități din cele două spații; au fost identificate numărul și zonele de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
inițiativa guvernului ungar, care a fost realizat prin Ministerul Afacerilor Străine. Au fost avansate propuneri și s-a acționat pentru a contracara acțiunea horthystă de terorizare a elementelor românești din Ardeal și au fost ajutate material familiile rămase în teritoriul cedat, care aveau rude combatante pe frontul de est. Acte de sabotaj și de terorism „bine dovedite” nu au fost semnalate în zona interioară, însă unele bănuieli au existat în cazul incendiilor de la Șantierul Naval Galați, Arsenalul Armatei din Târgoviște, Subdepozitele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
decursul anilor de când au fost înființate. Biroul Statistic Militar București și-a creat rezidențe la Craiova, Ploiești și Buzău, Biroul Focșani a înființat nuclee la Bârlad și Bacău, iar cel de la Sibiu a dezvoltat o rețea în localități din Ardealul cedat. Au mai fost înființate și alte structuri, în principal datorită avansării trupelor operative, în Iași, Chișinău ș.a. Structura contrainformativă din Capitală, condusă de locotenent-colonel Ion Almăjan, a fost preluată de locotenent-colonel Anton Popovici (Divizia 6 Infanterie), Biroul din Focșani (maior
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
avut ca obiectiv principal Ungaria, pe următoarele puncte: înarmarea și pregătirea de război contra României, acțiuni subversive, propaganda în străinătate. S.S.I. a înființat cinci centre de informații (Brașov, Teiuș, Beiuș, Arad și Timișoara), un subcentru (Turda), șase rezidențe în teritoriul cedat (Tg. Secuiesc, Reghin, Budești, Dej, Ilva, Oradea) și alte nouă în străinătate (Budapesta, Bratislava, Lvov, Berlin, Roma, Milano, Vichy, Madrid și Lisabona). Menținerea, dezvoltarea și crearea de rețele informative a continuat și au fost obținute următoarele rezultate: - în țară: Arad
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
crearea de rețele informative a continuat și au fost obținute următoarele rezultate: - în țară: Arad (două), Brașov, Mediaș, Lugoj, Caransebeș, Jimbolia, Beba Veche, Ciumești, Vlaha (România), Sf. Gheorghe, Brețcu, Miercurea-Ciuc, Tg. Mureș, Rodna, Vișeul de Sus, Sighet, Carei, Satu-Mare (teritoriul cedat); - în străinătate: Miskolc, Gyöngös, Retsag, Györ, Szeged, Lököshaza (toate în Ungaria), Berna (două), Zürich (Elveția), Paris, Lisabona, Praga, Stockholm (două). B. Frontul de Sud (locotenent-colonel I. Popescu) a acționat, cu precădere, în zona statelor neutre sau acolo unde existau comunități
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Gyarfas, președintele C.N.M.R.. Discuțiile au cuprins două laturi - una publică, iar cealaltă confidențială - în prima discutându-se drepturile pe care școlile ungare din România ar trebui să le aibă, similare cu cele de care se bucură instituțiile românești din Ardealul cedat. Partea confidențială a cuprins aceeași idee a ocupării întregului Ardeal („la momentul oportun”), cel puțin până la linia Mureșului și Târnavei, acționarea „intens” pentru a împiedica emigrarea ungurilor din România (depopularea fiind dăunătoare intereselor maghiare) și atenta supraveghere ca numele cetățenilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lui Iuliu Bălan. Intelligence Service a lăsat în București, pentru diferite acțiuni subversive, suma de 80 milioane lei, din care 18.250.000 lei au ajuns la inginer, care a afirmat că a folosit banii pentru propagandă românească în Ardealul cedat, însă nu a prezentat „nici o dovadă” în acest sens. La 21 octombrie 1942, omul politic țărănist Sever Bocu, socrul lui Georgescu, a scris mareșalului Antonescu că situația ginerelui său este „consecința unei greșeli” de ordin juridic. După ce a comparat situația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
limitării unor asemenea acțiuni ordinele au prevăzut, printre altele, interzicerea utilizării limbii maghiare în localurile publice și în discuțiile telefonice. Pe de altă parte, în zona de frontieră au fost interzise convorbirile între persoane din România cu cele din teritoriul cedat Ungariei, chiar dacă erau rude, în urma „ordinelor superioare în vigoare”. Din cele nouă puncte aflate pe ordinea de zi a Consiliului de Colaborare Bihor la 1 iulie 1941, opt au avut ca temă, într-o formă sau alta, măsurile contrainformative ce
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai 1945, activitatea Subcentrului 1 Vest s-a concentrat pe latura contrainformativă. Au fost selectați și interogați prizonieri de diverse naționalități și, în mod special, românii care se întorceau din Germania (prizonieri de război, muncitori luați cu forța din Ardealul cedat, personal aflat la studii etc.). Alt domeniu a fost cel al identificării și reținerii elementelor subversive care au acționat în favoarea trupelor germane și ungare, a legionarilor și a celor care au avut vreo legătură cu guvernul Horia Sima (constituit la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
externe de încasare a creanțelor, cum sînt: importuri indirecte prin intermediul unor operațiuni de swich, cesionarea sau vînzarea creanțelor, inclusiv prin licitarea acestora etc., potrivit reglementărilor legale în vigoare. Valută obținută din încasarea creanțelor externe și a dobînzilor aferente va fi cedata la fondul valutar al statului. Articolul 7 Pentru urmărirea și încasarea sumelor rezultate din reactivarea creditelor bancare pentru investiții și din recuperarea creanțelor externe preluate, băncile comerciale vor încasa, din valoarea în lei a creanțelor recuperate, un comision, care se
HOTĂRÎREA nr. 447 din 27 iunie 1991 privind preluarea de către stat şi băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 şi 1990 de agenţii economici cu capital de stat, precum şi a creditelor bancare neperformante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107890_a_109219]