400 matches
-
a alobulelor roșii). Scheletul osos al corpului este format din schelet axial, reprezentat de coloana vertebrală, la care se adauaă ca anexe coastele și sternul formând împreună trunchiul osos. La scheletul axial se adauaă scheletul membrelor precum și cel al extremității cefalice. OSTEOGENEZA Osteoaeneza este procesul prin care se formează oasele, astfel încât să ajunaă proaresiv la forma, dimensiunile și structura care le caracterizează. La vertebratele superioare scheletul nu este format în perioada embrionară și fetală din țesut osos, ci este de natură
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; - participă la proiecția anterioară a umărului; - realizează rotația internă a brațului - când ia punct fix la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului mare pectoral. Mușchiul prezintă raporturi: - extern: este acoperit de piele; - intern: acoperă mușchiul supraspinos, mic rotund, mare rotund, subscapular și indirect articulația scapulo-humerală - anterior: formează împreună cu marginea superioară a mușchiului mare pectoral șanțul delto-pectoral în care se găsește vena cefalică și ramura acromială din artera toraco-acromială. Acțiunea: - fasciculele anterioare realizează proiecția înainte și rotația internă a brațului; - fasciculele mijlocii acționează în abducție fără a fi depășită orizontala; mișcarea de abducție este începută de mușchiul supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
musculatura brațului în întregime. Proximal continuă fasciile mușchilor marele pectoral, infraspinos, deltoid și cu cea axilară. Distal se inseră la nivelul celor doi condili humerali precum și pe olecran, de unde se continuă în jos cu fascia antebrahială. Raporturi: - superficial cu: venele cefalică și bazilică, ramurile senzitive ale nervilor radial, cutanat brahial, axilar; - intern cu planurile musculare. Din fascia brahială se desprind două septuri conjunctive care separă cele două loje ale brațului: - septul intermuscular lateral al brațului cu inserție la nivelul șanțului intertubercular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
corpului larvei este verde- cenușie, cu tuberculi și puncte negre fine. Pe marginea dorsală are o linie fină, de culoare galben-verzuie și câte o linie stigmatică întreruptă gălbuie. Corpul prezintă o pubescență fină (fig. 15 B). Crisalida are un apendice cefalic ascuțit, prevăzut cu o strie bilaterală neagră. Culoarea crisalidei este verzuie, cu 3 dungi galbene și cu puncte fine negre. Crisalidele care iernează au o culoare gri - deschis sau gălbuie, cu pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
1,6 mm lungime, de culoare galben-roșcată sau cărămizie, cu 3 perechi de picioare, după ce larva pătrunde în bob și năpârlește, picioarele se reduc la niște negi. Larva matură are 4,0 - 5,0 mm lungime, de culoare albicioasă, capsula cefalică este gălbuie. Pupa are 4,0 - 5,0 mm lungime, de culoare albgălbuie. Biologie. Iernează în stadiul de adult în diferite locuri: în liziera pădurilor, sub scoarța pomilor, sub mușchi, pe sub frunzele căzute, în crăpăturile solului, în poduri, pe sub dușumele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mărginită de două linii albe. Aripile posterioare sunt de culoare cafenie. Corpul adultului este acoperit cu peri scurți și deși (fig. 49 a). Oul este oval, de culoare albă-lăptoasă. Larva are 12 - 14 mm lungime, este de culoare albă-gălbuie; capsula cefalică este brună (fig. 49 b). Fig. 49 MOLIA PĂSTĂILOR DE MAZĂRE - GRAPHOLITHA NIGRICANA F. a. - ADULT; b. - LARVĂ; c. - PĂSTAIE ȘI BOABE DE MAZĂRE ATACATE (după ȘCEGOLEV) Biologie. Iernează în stadiul de larvă complet dezvoltată, protejată într-un cocon mătăsos, în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
6 mm lungime și 0,2 mm lățime. Corpul este alungit, cu trei perechi de picioare, prevăzute cu numeroși perișori. Larva matură este apodă,eucefală, de 4,0 - 5,0 mm lungime, având corpul curbat, de culoare albăgălbuie, iar capsula cefalică brun-roșcată (fig. 50 b). Pupa este alb-gălbuie, de 3,5 - 4,0 mm lungime. Biologie. Iernează ca adult în magazii, în boabele infestate sau în diferite locuri din spațiile de depozitare a fasolei. În condițiile din țara noastră prezintă 2
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Insecta, asemănătoare unui țânțar, are corpul de 1,5 - 6,0 mm lungme, fragil, de culoare neagră; capul este globulos, poartă doi ochi compuși bine dezvoltați și antene filiforme lungi (fig. 60 a, b). Larva este apodă și eucefală, capsula cefalică de culoare neagră- strălucitoare, iar corpul de culoare albă; la maturitate lungimea corpului ajunge la 5 mm (fig. 60 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an. Femela depune ouăle direct în substratul sau amestecul de acoperire, respective
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
venelor femurale sau subclavii, a căror cateterizare prelungită (mai multe zile sau săptămâni) presupune un risc suplimentar de infecție locală cu potențial de generalizare. Accesul vascular permanent pentru hemodializă (obținut prin șuntul sau fistula arterio-venoasă între artera radială și vena cefalică), se poate și el complica cu infecții locale sau generale. Cel mai frecvent implicați sunt stafilococul auriu și germenii gram-negativi. Dializa peritoneală ambulatorie (cronică) este folosită la circa jumătate dintre diabeticii cu insuficiență renală cronică care necesită dializă extrarenală. Evident
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
la nivelul vertebrelor T10-T12. Nu rareori, este exacerbată de poziție și se ameliorează la pozițiile de decubit lateral cu flectarea coapselor, la decubit ventral sau chiar poziție genu-pectorală. Există variații ale durerii, în funcție de localizare, aceasta fiind puțin evidentă în cancerul cefalic, față de cel de corp si coadă [2,14]. Majoritatea studiilor consideră că durerea este simptomul principal, fiind prezentă din stadiul precoce al dezvoltării tumorale, dar în general ignorată de pacienți și medici. Chiar și în cancerul cefalic, durerea ar preceda
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
evidentă în cancerul cefalic, față de cel de corp si coadă [2,14]. Majoritatea studiilor consideră că durerea este simptomul principal, fiind prezentă din stadiul precoce al dezvoltării tumorale, dar în general ignorată de pacienți și medici. Chiar și în cancerul cefalic, durerea ar preceda, în medie cu 3 luni, instalarea icterului [15]. Durerea are mai multe componente: viscerală, somatică, neuropatică, mixtă. Durerea viscerală retroperitoneală are un caracter continuu, localizare difuză, exacerbată de poziția de decubit dorsal, uneori cu orar postprandial, cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
continuu, localizare difuză, exacerbată de poziția de decubit dorsal, uneori cu orar postprandial, cu intensificare nocturnă, trezind bolnavul din somn, cu adoptarea de poziții antalgice. Durerea somatică are sediul bine precizat, este de intensitate mare, survine frecvent în crize. Localizarea cefalică produce durere cu localizare predomanant epigastrică și în hipocondrul drept, cea corporeală în epigastru, iar cea corporeocaudală în epigastru, hipocondrul stâng și spațiul intercosto-vertebral stâng. Durerea viscerală este mediată de stimularea fibrelor nemielinizate, iar cea somatică de fibrele mielinizate A
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
intrapancreatic, adenopatiile hilare compresive pe căile extrahepatice sau metastazele hepatice. Este persistent, fără oscilații ca în ampulomul vaterian, progresiv. Se însoțește de prurit, adesea chinuitor, cu leziuni de grataj, colurie și scaune acolice. Este adesea simptomul de debut în cancerul cefalic și se însoțește de semnul Corvoisier-Terrier. În cancerul de corp și coadă apare puțin frecvent (7-10%), fiind datorat adenopatiilor tumorale si metastazelor hepatice. DIABETUL ZAHARAT Este considerat factor de risc pentru cancerul pancreatic, fiind prezent la 60-81% dintre acești pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
zaharat (DZ) cu mai mult de 5 ani vechime conferă un risc de cancer pancreatic de două ori mai mare față de non-diabetici [39]. La bolnavii cu cancer pancreatic, DZ este prezent mai frecvent la localizarea corporeală sau caudală, față de cea cefalică. Tabloul clinic, mărimea tumorii și prognosticul cancerului pancreatic nu sunt diferite la pacienții cu sau fără DZ [40]. În alt studiu s-a evidențiat că DZ nou diagnosticat a fost prezent la 52,3% dintre pacienții cu cancer pancreatic, în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
nivelul mucoasei orale, fără interesare buzelor, și uneori a zonei genitale și pigmentarea melanocitară de tip longitudinal a unghiilor [71];sindromul Leser-Trelat: keratoza seboreică multiplă. FORME CLINICE ÎN FUNCȚIE DE LOCALIZAREA TOPOGRAFICĂ Trei sferturi dintre adenoarcinoamele pancreatice se localizează în pancreasul proximal (cefalic), iar restul de 25% la nivelul corpului și cozii [72]. Cercetări recente au evidențiat faptul că diferențele ontogenetice cunoscute între cele trei segmente anatomice ale pancreasului conduc la diferențe importante în ceea ce privește componența celulară, irigația, drenajul limfatic și cel venos, inervația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
în țesut grăsos. Aceste diferențe determină nu numai o gamă diferită de manifestări clinice, dar au repercusiuni majore în ceea ce privește eficiența tratamentului chirurgical sau a chimio sau radiosensibilității sau rezistenței [72a]. În funcție de localizarea tumorii se pot individualiza trei cadre „tip”:localizarea cefalică: sindrom icteric, cu caracter colestatic, sindrom dureros abdominal, hepatomegalie, semnul Courvoisier-Terrier;localizarea corporeală: sindrom dureros solar, sindrom de hipertensiune portală sectorială, prin comprimarea sau invazia neoplazică a venei splenice, sindrom de slăbire, posibil DZ;localizarea caudală: simptome nespecifice, dominate de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
evidențierea preoperatorie a sistemului venos (safen) al membrelor inferioare cu decizie pentru recoltare și utilizare. Această tehnică înlocuiește cu succes flebografia safenă recomandată în același scop cu mulți ani în urmă. Trebuie menționat de asemenea că celelalte vene autologe, vena cefalică și vena bazilică de la membrul superior, nu au obținut preferințele chirurgilor vasculari, datorită unor calități inferioare și a unei permebilități limitate în timp. Venele safene autologe continuă să consitutie „standardul de aur” în domeniu. Permeabilitatea în timp a grefelor venoase
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
50% dintre cancerele pancreatice [58]. Polimorfismul TNFα-308, varianta A/G nu se asociază cu creșterea riscului. În schimb, polimorfismul EGF G1x se raportează la cancerul pancreatic. Genotipul EGF G1x GG și alela G cresc semnificativ riscul de CP cu localizare cefalică, iar genotipul homozigot GG se asociază și cu un nivel crescut al producției de EGF [59]. În privința semnificației pentru supraviețuire, genotipul TGF-β nu se corelează cu supraviețuirea, în timp ce genotipul homozigot TNFα-308 AA conferă o durată mai scurtă de supravețuire față de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
ce survin la intervale mari) sunt secundare unor variații glicemice sau țin de existența unor pacemakeri intrainsulari. La om, în prezența alimentelor, dar înainte ca ele să fie consumate, secreția de insulină este stimulată prin mecanisme nervoase și neuroendocrine („faza cefalică” a insulinosecreției), inducând o discretă creștere insulinemică [2]. Răspunsul insulinic după glucide poate fi aproape triplat prin co-ingestia de aminoacizi sau proteine [16]. După ingestia alimentelor și în funcție de compoziția lor, insulinemia crește rapid (1-2 min) în circulația portală și apoi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
că hipertensiunea pulmonară este o boală bilaterală. Abordul se face prin sternotomie mediana, se instalează by-pass-ul cord-pulmon prin canularea aortei asendente și a ambelor vene cave; pacientul este răcit până la 18-22°C pentru a se putea realiza oprirea circulației. Extremitatea cefalica va fi împachetata în gheață, iar înainte de oprirea circulației se vor injecta intravenos 1000 mg steriozi pentru a asigura protecția cerebrală. Perioadele de oprire circulatorie sunt necesare pentru a reduce sau stopa fluxul retrograd prin arterele bronșice; durată maximă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
cu câmpuri umede. Se evidențiază inițial în timpul disecției vena mezenterică inferioară, care dacă nu se poate tracționa într-o parte, procedeu realizabil de obicei, se poate secționa între ligaturi. Se evidențiază ulterior vena renală stângă, care se prepară și tracționează cefalic în vederea evidențierii localizării coletului anevrismal. Acesta poate fi subrenal, justarenal cu originea imediat de sub venele renale sau pararenal cu originea direct de la arterele renale. Se prepară colul anevrismului la nivelul feței anterioare, lateral și posterior. Asigurarea pe șnur a aortei
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
CRITERII DE REZECABILITATE ȘI TEHNICI CHIRURGICALE CANCERUL DE CAP DE PANCREAS Introducere Duodenopancreatectomia cefalică (DPC) reprezintă procedura chirurgicală standard pentru neoplasmele periampulare și implică rezecția capului pancreatic, a duodenului, a veziculei biliare, a segmentului distal al căii biliare principale, cu sau fără rezecția antrului gastric. Este foarte important ca în timpul intervenției chirurgicale să se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
nutrițional, atât la externarea cât și la doi ani de la operație [8]. Trebuie concluzionat că datele actuale nu indică nici o diferență între DPC-KW și DPC-PP [5]. Evaluarea rezecabilității Dezvoltarea mijloacelor imagistice actuale permite stadializarea cu acuratețe crescută pentru tumorile pancreatice cefalice, astfel încât laparotomia exploratorie nu mai este necesară pentru a determina rezecabilitatea unei tumori pancreatice. Utilizarea computer tomografiei (CT) cu protocol pancreatic permite evaluarea cu acuratețe a relațiilor tumorii cu artera mezenterică superioară (AMS), vena mezenterică superioară (VMS), cu confluența VMS
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
cu artera mezenterică superioară (AMS), vena mezenterică superioară (VMS), cu confluența VMS - venă portă (VMSVP), cu artera hepatică și cu trunchiul celiac (tabelul 144). CT evidențiază de asemenea variantele anatomice ale vascularizației de la acest nivel, cu importanță în efectuarea duodenopancreatectomiei cefalice (DPC), cum sunt artera hepatică dreaptă accesorie sau înlocuitoare (cu originea în AMS), drenajul venei mezenterice inferioare direct în VMS, prima venă jejunală cu traiect anterior de AMS către VMS. Pentru a obține informații de calitate privind stadializarea tumorii pancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]