416 matches
-
manieră tradiționalistă, simplistă. Obișnuiam să-i spun adesea „Tibetul înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei principii de viață erau dominant conservatoare, bunica din partea tatălui, văduvă de ceferist, era suficient de liberală, în formularea și respectarea perceptelor de viață, avea o anume eleganță în ținută, în gestică, nu purta capul acoperit, și părul lung pieptănat insistent în fiecare dimineață, era prins într-un coc circular, montat pe creștet
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
asocierile făcute. Nu știu cât de mult era iubit, dar cu siguranță era respectat în comunitatea noastră. Într-o lume, la vremea aceea plină cu bresle și structuri profesionale, tata schimba pe undeva registrul, în sensul că ducea mai departe tradiția de ceferist în familie așa cum o inițiase bunicul, iar fratele tatei avea o funcție extrem de importantă la una din marile întreprinderi ale Brăilei. De mică am fost educată să fiu rezervată, să-mi respect semenii și să am măsura bunului simț, pentru că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mândrie pentru elevii care frecventau Gimnaziul Teoretic de Băieți CFR. În primăvara anului 1944, în condițiile apropierii frontului, gimnaziul, la fel ca și celelalte instituții din Pașcani, a fost nevoit să se refugieze în sud-estul țării și reîntoarcerea provizorie a ceferiștilor pășcăneni în localitățile Mărășești, Panciu și Adjud a făcut ca și Gimnaziul Teoretic de Băieți CFR din Pașcani să revină în Moldova, la Panciu. Aici a funcționat în niște bărăci militare, rămase disponibile în urma războiului, până în 1945, când pășcănenii s-
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
Articolul UNIC Articolul 1 din Hotărârea Guvernului nr. 815 din 23 noiembrie 1994 privind instituirea "Zilei Ceferiștilor" se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Se instituie , care se sărbătorește în ziua de 31 octombrie a fiecărui an." PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor, Aurel Novac p. Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale
HOTĂRÎRE Nr. 858 din 25 octombrie 1995 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 815/1994 privind instituirea "Zilei Ceferistilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113411_a_114740]
-
Articolul 1 Hotărârea Guvernului nr. 815/1994 privind instituirea "Zilei ceferiștilor", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 7 decembrie 1994, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 858/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 31 octombrie 1995, se modifică după cum urmează: 1
HOTĂRÂRE nr. 300 din 15 aprilie 1999 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 815/1994 privind instituirea "Zilei ceferistilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123985_a_125314]
-
gt; gt;" 2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Se instituie lt; lt;Ziua feroviarilor gt; gt;, care se sărbătorește în ziua de 23 aprilie a fiecărui an." Articolul 2 Hotărârea Guvernului nr. 815/1994 privind instituirea "Zilei ceferiștilor", cu modificările ulterioare și cu cele aduse prin prezența hotărâre, va fi republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: ----------------- Ministrul transporturilor, Traian Băsescu p. Ministrul muncii și protecției sociale, Norica Nicolai, secretar de stat
HOTĂRÂRE nr. 300 din 15 aprilie 1999 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 815/1994 privind instituirea "Zilei ceferistilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123985_a_125314]
-
liber-profesioniști și a organizării de spectacole și turnee în afara planurilor de muncă ale instituțiilor artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 34 din 24 decembrie 1955; - Decretul nr. 105/1958 privind instituirea medaliei "A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor", publicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 12 martie 1958; - Decretul nr. 133/1958 pentru aprobarea Regulamentului privind locul ierarhic, modul de purtare și caracteristicile medaliei " A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor", publicat
LEGE nr. 7 din 8 ianuarie 1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120038_a_121367]
-
eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor", publicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 12 martie 1958; - Decretul nr. 133/1958 pentru aprobarea Regulamentului privind locul ierarhic, modul de purtare și caracteristicile medaliei " A 25-a aniversare a eroicelor lupte ale ceferiștilor și petroliștilor", publicat în Buletinul Oficial nr. 14 din 26 martie 1958; - Decretul nr. 407/1958 privind reglementarea vechimii neîntrerupte în munca a militarilor și militarizaților trecuți în rezervă sau retragere și reîncadrați în munca, publicat în Buletinul Oficial nr.
LEGE nr. 7 din 8 ianuarie 1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120038_a_121367]
-
de nu știu unde, și atunci fiecare căuta să-și găsească o rudă sau ceva supraviețuitori. Noi n-am găsit pe nici o listă nimic. Trenul mergea până În Cluj. Când am ajuns În Cluj, tata a Întrebat: „Nu știți ceva spre Reghin?” Un ceferist zice: „Dom’le, mergeți până acolo că este un tren de marfă care pleacă spre Reghin”. Tata: „Hai, hai repede” - că am avut și bagaje deja, câmâși de schimb, mă rog, o sacoșă militară, am făcut rost. Mergeam, tata Înainte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eu, Înșirate pe toată lungimea. Eu am fost repartizat la o echipă... Ne luau dimineața cu camioanele și ne duceau la gările apropiate, care fuseseră bombardate cu o zi-două Înainte, pentru refacerea terasamentelor. Cu cleștii ăia mari cu care lucrează ceferiștii să ridici o șină din aia grea... E adevărat că erau zece-douăzeci de oameni, că oameni erau destui, dar toți eram slăbiți... Nu ridică toți la fel și dacă nu ridicau toți la fel, la un moment dat te prăbușeai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
contrapondere la PNL, dar și pentru a tempera zelul „bolșevic” al țărăniștilor inițiali, s-a remarcat prin păguboasele guvernări din timpul crizei economice 1929-1933, când a reprimat sângeros minerii de la Lupeni (august 1929, 22 morți și 100 răniți) și pe ceferiștii de la Atelierele Grivița București (16 februarie 1933, 3 morți și 16 grav răniți). Au mai făcut, tot atunci, ceva la fel de grav: l-au sprijinit și l-au adus în țară pe Carol al II-lea, care renunțase la tron, crezând
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că nu mai ajung. Sora mea era căsătorită într-un sat, Hotoan... de la Carei vreo 17 kilometri. Și bărbatul ei era ceferist și culmea că l-am întâlnit în gară la Carei. Că acolo m-am întâlnit cu un alt ceferist care a fost în pușcărie cu mine, dar care-a avut numai doi ani de zile, s-a eliberat, și o intrat din nou ca și conductor pe tren. Și m-a văzut ăla: Bă, frate, bine că ați venit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se consumă drame umane, locul dominat de autoritatea starostelui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ea, sărăcuța, un cămin. A asigurat-o că o vor crește cu grijă, că nu va duce lipsă de nimic și că vor face acte, să fie fiica lor vitregă, dacă este de acord bunica Dobrița. Pe măsură ce înțelegea povestirea tânărului ceferist, bunica simțea că i se înmoaie genunchii și nu mai poate sta pe picioare. Cerul dacă s-ar fi despicat în două, uimirea ei nu ar fi fost atât de mare. Valuri de bucurie, de întristare și de speranță păreau
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
municipiului nostru. Dan Cătănuș Petrică s-a născut într-o zi cu rezonanță istorică majoră, pentur poporul român, 24 ianuarie, 1971. A urmat Școala Gimnazială ”Lucian Pavel” (fostă Nr. 2), între anii 1977 și 1985. Provine dintr-o familie de ceferiști, tatăl său fiind șef de gară la Oltenița, înainte de 1989. După terminarea cursurilor gimnaziale, a intrat la liceul ”Neagoe Basarab” din Oltenița, pe care l-a frecventat în perioada 1985 - 1989. Încă din liceu, fiind elevul profesorului Constantin Hociotă, unul
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
ei și, până mai ieri, și Adrian Năstase!), faptul că luxul și comoditățile aristocratice sunt exclusiv destinate mârlanilor de partid, cei "aleși" să le exercite în numele poporului. A putut lesne fi observat, după asasinarea lui Ceaușescu, că nici fiilor de ceferiști, obișnuiți cu "crapul la carton" de la Oltenița, nu le displăcea palatul Cotroceni sau domeniul de vânătoare de la Scroviștea, dar, etica mă obligă să o spun, nu din aceste motive a pornit Ion Iliescu infama campanie de maculare a familiei regale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu putea să meargă, frigul, umezeala, lipsa de lumină, hrana proastă și insuficientă, 50 de grame de pâine și 250 de grame turtoi rece, rația zilnică, ca și vârsta destul de înaintată, suferința fizică și morală îl copleșiseră. Ajutat de niște ceferiști binevoitori, l-au așezat jos, rezemat de zidul gării, iar la sosirea trenului alți oameni l-au urcat, l-au băgat în prima cabină a vagonului de dormit, mai aproape de toaletă, poate să aibă nevoie de ea. După o noapte
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Solidaritate" < pacs < Pa[cte] C[ivil de] S[olidarité]; pédégère "femeie care exercită funcția de președinte-director general" < P.D.G. < p[résident-]d[irecteur-]g[énéral]; rom. ceapist "membru al unui C.A.P." < C.A.P. < C[ooperativă] A[gricolă de] P[roducție]; ceferist < CFR < C[ăile] F[erate] R[omâne]; pedeserizare < P[artidul] D[emocrat-]S[ocial din] R[omânia]; penelist < PNL < P[artidul] N[ațional] L[iberal]; sepepist < SPP < S[erviciul de] P[ază și] P[rotecție]. Din motive care țin de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la McDonald’s, doi țigani cu pălării de cowboy, o colorată cu fuste și un purandel. Uite, pe ăștia i-aș da eu de pământ. Nu mi-au plăcut niciodată, nici țiganii, nici McDonald’s-u’. La linia 5 un ceferist escaladează peronul. De când au făcut peroanele înalte, nu mai poți să treci peste linii. Da’ ceferistul, al dracului, poate. E din ăla care boncăne roțile cu ciocanul. Și mănâncă semințe. N-am înțeles niciodată de ce. Poate că dacă-s proaste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
la McDonald’s, doi țigani cu pălării de cowboy, o colorată cu fuste și un purandel. Uite, pe ăștia i-aș da eu de pământ. Nu mi-au plăcut niciodată, nici țiganii, nici McDonald’s-u’. La linia 5 un ceferist escaladează peronul. De când au făcut peroanele înalte, nu mai poți să treci peste linii. Da’ ceferistul, al dracului, poate. E din ăla care boncăne roțile cu ciocanul. Și mănâncă semințe. N-am înțeles niciodată de ce. Poate că dacă-s proaste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
noastră, dar zdrobitoare pentru Nicoleta. Tatăl ei, socrul meu, decedase fulgerător, după numai cinci zile de spitalizare, în urma unor "dureri abdominale". Decesul acestui bărbat viguros, călit de o muncă zilnică de cel puțin 12 ore, îndrăgostit de munca lui de ceferist, specialist în lucrările de întreținere și reparare a liniilor căii ferate din Regionala Dolj, era o imensă și neplăcută surpriză, o adevărată tragedie pentru familia noastră, care spera să-l vadă pe bunicul bucurându-se și de gingășia strănepoților. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
dacă există în clasa mea legionari și care sunt ei; bineînțeles, prezentându-mi-i ca pe o specie foarte dăunătoare. Față de colegii de clasă, eu nutream atunci aproape numai sentimente de dispreț. Majoritatea erau copii de țărani sau din rândurile ceferiștilor din apropiatul Teiuș, important nod de cale ferată (și unii, și alții făceau naveta ca să urmeze cursurile la Aiud). Mizerabil (sau doar rudimentar) îmbrăcați, mi se păreau murdari (unii miroseau îngrozitor a transpirație, ceea ce îmi producea greață la orele de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
metri spre a-l ajunge ... mai ales că, la un moment dat, chiar am asistat la o asemenea plecare de tren cu mulți alergători disperați. După o atare delectare ... ies și eu pe peron pentru destindere. Cum tocmai se întorcea ceferistul care dăduse plecarea trenului ... ca să mă aflu în vorbă în întreb la ce linie trebuie să tragă trenul de Bârlad-Mărășești ... Se uită la mine zâmbind ... "păi numai ce a plecat" ... și-mi arată coada trenului ce dispărea la cotitură. Bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de ,,liberte, egalite, fraternite “. Și în țara Românească răscoala lui Tudor Vladimirescu și mai tîrziu răscoala din 1907 din România, au avut drept cauză același jaf din partea unora și aceeași nedreptate socială. în aceeași idee se pot înscrie și luptele ceferiștilor din 1933 cînd la fel au fost omorîți oameni pentru că cereau o viață mai bună. Trebuie subliniat faptul că tot acest jaf și toată această nedreptate s-a făcut prin legi făcute special în folosul unora : în mod ,,legal” unii
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și aici în România. Organele puterii de atunci îi obligau pe basarabeni să plece de unde au venit, întrucât erau socotiți cetățeni acelui pământ... și cine știe ce destinație am fi avut. Soarta ne-a întins o mână. Unchiul Ceahno Ștefan care era ceferist, a fost transferat cu serviciul la Târgu Mureș. Am fost favorizați de soartă, întrucât la Târgu Mureș am fost bine găzduiți și tratați bine și astfel am reușit ca fiecare să ne gospodărim în liniște, treptat ne-am găsit locuri
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]