310 matches
-
le înalțe celor morți o statuie". Industria istoriografiei însă e mereu prosperă, incluzînd într-o „plăcută excursie", nu doar „glorioase vestigii", dar și odraslele menite a o perpetua („Copiii mai mici sunt noile piese / proaspăt achiziționate"), ca și figurile înaintașilor celebrați, de fapt coborîți la treapta unei grosiere familiarități: „Ștefan cel Mare e mezinul familiei lor. Trebuie să sosească dintr-o clipă într-alta. / L-au trimis la bufet după crenvurști și bere. / < >". Dar poate fi socotit Ion Zubașcu un adversar
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
în lumea arabă. Tradiționala procesiune de Crăciun de la Betleem va ajunge la prânz în piața Mangeoire, unde sunt prevăzute concerte și alte manifestări considerate principala atracție turistică a anului din teritoriile ocupate. Ceremoniile vor culmina cu Misa de la miezul nopții celebrată de Patriarhul latin al Ierusalimului, monseniorul Fouad Twal, arhiepiscopul catolic al Orientului Mijlociu. El este așteptat să adreseze un mesaj de pace regiunii și să se exprime asupra revoluțiilor care afectează lumea arabă. Cei prezenți în Betleem, orașul considerat de
Betleem, asaltat de pelerini pentru sărbătorirea Crăciunului () [Corola-journal/Journalistic/67683_a_69008]
-
Crișan Andreescu SFÂNTĂ MARIA, celebrata de credincioși în fiecare an pe 15 august, este declarată zi nelucrătoare pentru români. Potrivit Codului muncii, angajatorii sunt obligați să acorde liber salariaților, în caz contrar ei riscând amenzi de până la 10.000 lei. SFÂNTĂ MARIA. Românii beneficiază luna
SFÂNTA MARIA, zi liberă. Ce riscă angajatorii care ignoră legea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21324_a_22649]
-
n-a mai fost loc nici măcar de o știre repezită, acolo. A murit la Jimbolia, avînd alături opera sa impresionantă, Muzeul Presei "Sever Bocu", în fața unui pahar cu absint la Cafeneaua Apunake. Dar, poate, e mai bine așa, în liniște, celebrat doar de confrații săi, în cărțile și revistele lor săptămînale (cei de la România literară, primii!), lunare, trimestriale, anuale. Petre Stoica nu putea fi subiect de telenovelă; el e temeiul, ceea ce ne rămîne cu adevărat, cînd trebuie să tacă tobele, clapele
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
în cadrul emisiunii "În Gura Presei", pe Andreea Pora, cea "drăguță, decentă, bine-intenționată, nu părtașă până la capăt", de unde are bani. "Doamna Pora, vă rog eu frumos, că vă văd, așa, drăguță decentă, bine intenționată, nu părtașă până la capăt în încercările complet celebrate ale colegilor de platou, și când zic platou, nu mă refer la ăla cu cârnați, ci la ăla de televiziune, încercări disperate de a arunca vreo vină în curtea lui Arafat, pentru că nu-l place Băsescu și atunci, dacă nu
Badea, către Pora: "Vă văd drăguță, decentă… Cine vă plătește?" () [Corola-journal/Journalistic/47584_a_48909]
-
aprilie și fu trăit în spaimă și pregătiri de război. în bisericile ticsite, poporul imploră, prin penitență și rugăciune, să i se îndepărteze amarul potir al războiului și al distrugerii. Sebastianus participă, împreună cu Alpinianus și familia sa, la ritul euharistic celebrat, în biserica galoromanilor, de episcopul lor, Antelmus. Intensitatea rugăciunii pe care o simțea la mulțimea înspăimântată, reunită în jurul acelui om ca o turmă în jurul păstorului său, îl impresionă profund. Prelatul nu se limită la a-i avertiza pe credincioși asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Va fi bine.” Scribul - „artist de fericită și aleasă Înzestrare”, cum scriam acum un sfert de veac - atinge, iată, curând, vârsta Înțelepților. „Lumea În două zile” a Împlinit, și ea, vârsta la care cărțile durabile se clasicizează. Festive Împrejurări, ambele. Celebrate, firesc, și demult, și În pagină: „Din adânc, dinăuntru te ridici. Liniștea e În tine, frica În tine. Ești În lume... Mâna femeii Întâlnind bărbatul... Ziua Începe așa: el la capătul degetelor ei. Atât”. (Plic festiv New York, 17 august 2004-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cu verande de jur împrejur. Dincolo de ele se afla centrul cartierului vechi. Fantoma unui avanpost de prerie, de prin 1890, încă se mai deslușea pe fațadele de cărămidă pătrată ale magazinelor. Se lumina. Acum putea citi posterele din vitrinele magazinelor: Celebrate Freedom Rally; Corvette Show; Faith In Bloom Garden Tour. Trecu pe lângă ceva ce se numea The Runza Hut, un loc baricadat și întunecos, care-și ascundea utilitatea de răufăcători străini. Orașul se scutura de somn. Trei sau patru oameni mergeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și oameni imposibil de buni, și javre sinistre, dar mai ales combinații din cele două, uneori combinații foarte stranii. Răul, e drept, trebuie arătat direct de către critici și biografi, nu justificat. Dar și binele trebuie privit cu decență și nu celebrat, căci, în definitiv, el nu este un merit individual, ci un dar dumnezeiesc, și să te consideri bun și moral este monstruos: "De ce mă numești bun?" etc. Cei mai mulți oameni sânt morali pentru că viața nu i-a pus încă la încercare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
obținute prin limită. Aici nu este vorba deci de tristețea mărginirii, ci, dimpotrivă, de satisfacția unei împliniri. Dacă în orice sferă există o beție a limitei, atunci în ființa parmenidiană, această uriașă monadă cosmică, este vorba de însăși bucuria finitului celebrată la scară cosmică. Se vorbește îndeobște despre proasta întîlnire pe care grecii au avut-o cu infinitul.1 Acest lucru nu se referă, desigur, la faptul că ei nu ar fi avut capacitatea de a concepe posibilitatea infinitului, cât la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al lui Brâncuși, această monadă orfică, este o implozie de fericire; și orice sferă pare să fie o beție a limitei, o celebrare a ei. Iată de ce sculptura este cea mai netragică dintre arte; în ea limita este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atît, încît anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comentator aristotelic de altul. Cât de teribilă este forța codului în filozofie se vede lesne în congresele și colocviile de filozofie dedicate unui gânditor. Sala unui colocviu este proiecția în spațiu a unui soi de pitacism superior. Mai mult, gânditorul celebrat seamănă cu "strămoșul", cu eroul eponim căruia i se reproduc, ritualic, faptele (gesta). Însă cum isprava strămoșului filozof este tocmai codul pe care el l-a inventat, ritualul repetitiv este unul esențialmente lingvistic. Pitacismul comentatorilor constă tocmai în această repetiție
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar avea cu adevărat valoare doar dacă ar fi glorificate în versurile unui mare poet și caută compania lui Horațiu în acest scop : Dar aste scumpe daruri ce sunt ?... o vanitate/ Când nu sunt de a ta liră în lume celebrate./ Ce-ar fi fără luceferi cortegiul înstelat ?/ Al meu făr-un Horațiu e gol și-ntunecat... (I 6). Artistul slăvit de contemporani are parte și de detractori. Mecena socotește retragerea lui Horațiu din Roma drept semn că el s-a simțit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Câteva vedete au ajuns a ocupa prim-planul în întregime, nemailăsând loc altora defel mai prejos, ca să mă rostesc rezervat. Era opinia mea pe care mi-am menținut-o, nu fără represalii. Mă bucur că, în răspăr cu lista numelor celebrate atunci, am înfățișat o alta cu nume care au trecut destulă vreme nebăgate în seamă, apreciate fugitiv, inadecvat, departe de entuziasmul închinat favoriților. Iată barzii afirmați în '60-'70, despre care am scris favorabil, în repetate rânduri, nu o dată în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
secole de-a rândul. Îmi aduc aminte de prima mea călătorie la Istanbul și în alte localități, când eram student la Roma, în anul 1987. Cât de mult m-a impresionat Hagia Sofia și explicațiile despre solemnitatea cultului divin creștin celebrat aici cu multe secole în urmă! Îmi amintesc de bogățiile de la Top Kapi, Înalta Poartă, de explicațiile date de ghid, din care am reținut rigurozitatea, dar și obtuzitatea multor reguli ale religiei sau tradiției islamice. Imi amintesc de biserica patriarhală
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Japoniei era condusă la culcare. În cei doisprezece ani de viață care-i mai rămăseseră, Hideyoshi și-a consolidat autoritatea asupra națiunii, frângând, pentru totdeauna, puterea clanurilor de samurai. Patronajul său asupra artelor a creat o opulență și o frumusețe celebrate și astăzi ca Renașterea Japoneză. Împăratul l-a copleșit cu titluri: Kampaku. Taiko. Dar visurile lui Hideyoshi nu se sfârșeau la mal; ambițiile sale ajungeau până dincolo, spre tărmurile la care visase în copilărie - ținutul împăraților Ming. Acolo, însă, armatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Gabrielle. Faptul că fuseseră atrase acolo ca să arunce o ultimă privire la ceea ce mai rămăsese din Vaughan mi se părea firesc. Mi le-am imaginat făcând un tur al parcărilor și autostrăzilor imprimate în mințile lor de obsesiile lui Vaughan, celebrate acum de tandrele îmbrățișări ale doctoriței și amantei sale infirme. Eram bucuros că Helen Remington devenea și mai perversă, că-și găsea fericirea în cicatricele și rănile Gabriellei. După ce plecară, brațul lui Helen așezat pe umerii Gabriellei atunci când merse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sociale neexplorate. În 1913, tînărul Vinea face o apologie vibrantă a lui Maxim Gorki („Alexei Maximovici Peșkov“, în Facla, an V, nr. 87, 3 ianuarie 1914), cu trimiteri în linia vitalismului nietzschean, vestind apariția unei „noi credințe”: „astăzi e scriitorul celebrat, primit solemn în țara care îl gonise; e filozoful ultimelor doctrine, deși niciodată nu s-a gîndit să profeseze o credință. E frate spiritual - cu toată deosebirea dintre ei - cu Kipling, căci amîndoi simpatizează cu personajele brutale și impetuoase cari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anticomunistă. Pe de altă parte, istoriografia și amintirile participanților comuniști pun în scenă un 23 august care se integrează în istoria unei rezistențe și a unei eliberări europene. De altfel, eliberarea Parisului și a Bucureștiului a avut loc simultan. Este celebrată victoria forțelor progresului contra fascismului, Uniunea Sovietică a lui Stalin fiind călăuza. Mărturiile personale contrazic analizele teoreticienilor partidului. Pentru un studiu comemorativ a 35 de ani de la eliberare, în Analele Universității din București apare o analiză a evenimentelor, din care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de interes public real, autentice dileme existențiale pentru omul de pe stradă, care necesitau atenție imediată din partea comunității academice americane. Astfel, discursul public intră într-o fază de obscuritate, lăsând ca interesul stringent pentru comunicarea interpersonală să devină elementul central și celebrat al identității școlilor de comunicare. Această "mutație", pe care o numeam cataclismică, a avut o consecință majoră în ce privește mai vechea rivalitate dintre profesorii de oratorie, întemeietorii departamentelor de comunicare, și cercetătorii empirici, veniți dinspre științele sociale, al căror efort de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pe cinci laturi ale hexagonului, teritoriul francez pmîne însă deschis spre nord-est. De aici și locul pe care-1 deține Rinul în legendarul eroic al istoriei noastre. De aici și insistența cu care se atrage atenția asupra a două evenimente hotărîtoare, celebrate ca acte întemeietoare, care sînt tratatul și bătălia, asupra celor două personaje, desemnate în mod explicit ca eroi-cheie ai trecutului național neguțătorul și soldatul. Spațiu închis, puternic strîns în sine, care mai întîi a trebuit să fie unificat și căruia
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
grecesc) este clar că ne aflăm la începutul secerișului. Ei bine, Ios 5,10 ș.u., o tradiție autonomă, probabil antică (Soggin 1972, ad loc.), deși textul actual a fost redactat relativ recent, se exprimă astfel cu privire la originile sărbătorii populare celebrate probabil în sanctuarul de la Ghilgal, aproape de Ierihon: „și au mâncat din rodul pământului [în ziua următoare a Paștelui]: azime și pâine de orz coaptă [ebr. qălûj], în aceeași zi” (Ios 5,11). Partea inserată între paranteze pătrate lipsește în două
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
trimis un mesaj (aram. šljh) din partea regelui lui Aršam... 4) ... Și acum voi numărați astfel: paispre[zece 5) zile (de la începutul) lui nîsăn, și cele]brați Paștele. Și din ziua de 15 până în ziua de 21 a lui [nîsăn 6) celebrați sărbătoarea azimelor]. Să fiți curați și să stați de veghe: nicio muncă [să nu faceți 7) în ziua de 15 și de 21... ; (nicio băutură fermentată)] să nu beți și dospit [să nu o mâncați. 8) Mâncați azime după ziua
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
alte scrisori ca Guvernator persan al regiunii; Hananiah (un evreu) este trimisul imperial, iar Jedeniah (versiunea aramaică a numelui ebraic Jĕdônîjăh) pare să fie responsabilul comunității. Constatăm așadar că papirusul urmează tradiția „sacerdotală” care separă Paștele de Azime: prima este celebrată în noaptea dintre 14 și15 nîsăn, cea de-a doua între 15 și 21 a lunii; tipic „sacerdotale” sunt și insistența asupra purității rituale (lin. 6: cf. Lev 11-15), încetarea lucrului în prima și a șaptea zi a Azimilor (lin
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
făcut jurământ lui Yhwh, cu glas tare, cu strigăte, cu sunet de trâmbițe și corni” (v.14a, ebr. ûbitĕrûăh). Lăsând la o parte problema istoricității reformei patronate de regele Asa (improbabilă!, cf. 2Reg 15,9-24), notăm că sărbătoarea alianței este celebrată luna a treia, indicație ce lipsește în 2Reg 15. Ne aflăm în fața unei alternative: cu privire la aceste evenimente, sau Cronicile se inspiră din tradiții autonome proprii, sau ne prezintă practica liturgică curentă în epoca în care au fost scrise, adică secolele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]