559 matches
-
toată ființa mea. în acest an, 2012, se împlinesc 125 de ani de la nașterea marii artiste care a fost CELLA DELLAVRANCEA și 25 de ani de la aniversarea centenarului său. Dar, în egală măsură, merită a ne aminti și de scriitorul CELLA DELAVRANCEA, gândindu-ne la romanul O vară ciudată (invitându-vă să reflectăm, puțin). Un roman care conservă între filele ei duioșia sfredelitoare a unei mari iubiri, într-o natură generoasă, undeva, aproape de Luncavățul care „lucea ca o sabie la poalele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
universală, 8/1962, Virgil Nemoianu, Simptomatologie literară, în mai multe numere din 1968) sau la aspecte particulare ale creației artistice, cu deosebire literare, estetice și filosofice, cum sunt paginile din Mircea Eliade (Morfologia și funcția miturilor, 2-3/1978), Anton Dumitriu, Cella Delavrancea, Petru Creția, Benjamin Fondane, Ion Marin Sadoveanu, Geo Bogza, Savin Bratu, Valentin Silvestru, Sorin Vieru, Cornel Regman, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Geo Șerban, Al. Duțu, Ion Ianoși, Tatiana Nicolescu, Alexandru Sever, Barbu Brezianu, Modest Morariu, Mariana Șora, Andrei Pleșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Julien Benda). Și alte rubrici au, prin semnatarii lor și prin spațiul acordat, o ținută remarcabilă. De cronică dramatică se ocupă asiduu E. Cernătescu și, sporadic, Al. Tzigara-Samurcaș, Mărgărita Miller-Verghy, C.T. Bobeș, Ana Maria Tudury. Cronică muzicală, frecvență, îi revine Cellei Delavrancea și - în ultima perioadă - lui Mihail Andricu, iar Mihail Toneghin, I. Iliu și (începând din 1940) Ionel Jianu acoperă cronică plastică, în vreme ce Alexandru Vianu semnează cronică ideilor. Din ianuarie 1937 D.I. Suchianu începe să-și publice sclipitoarele cronici cinematografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
în ambele sensuri. Vitrinele respective cuprind documente (scrisori, fotocopii etc.) de la Iacob Negruzzi, Spiru Haret, M. Kogălniceanu, Mite Kremnitz, V. Alecsandri, T. Maiorescu (toți cu scrisori către N. Gane), I. Simionescu, C. Moisil, O. Tafrali, C. Andrieșescu (către V. Ciurea), Cella Delavrancea (către Jules Cazaban), Nora Marinescu, I. E. Torouțiu, Ion Chirescu (fost profesor la Fălticeni între 1918-1922), sculptorul DimitriuBârlad, R. Hette, G. Tutoveanu (fost institutor în Fălticeni la 1902), N. Iorga, D. Gusti, Agatha Bârsescu, V. Gheorghiță, Elena Mătase, V. Tempeanu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Ovid S. Crohmălniceanu, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, CNT, 1947, 22; Aderca, Contribuții, II, 536-539; Al. A. Philippide, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, „Semnalul”, 1947, 1481; Jeannine Delpech, Instantané Soriana Gurian, „Les Nouvelles Littéraires”, 1953, 3 septembrie; Piru, Panorama, 396-399; Cella Serghi, Pe firul de paianjen al memoriei, București, 1977, 280-295; Leon, Umbre, IV, 108-111; Negoițescu, Ist.lit., I, 261-262; Dicț. scriit. rom., II, 472-473; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, București, 1999, passim; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, passim; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
comment on pourrait définir une poétique de l'intertextualité.] 39 [sous sa forme la plus explicite et la plus littérale, [...] la pratique traditionnelle de la citation (avec guillemets, avec ou sans référence précise) ; sous une forme moins explicite et moins canonique, celle du plagiat (chez Lautréamont, par exemple), qui est un emprunt non déclaré, mais encore littéral ; sous une forme encore moins explicite et moins littérale, celle de l'allusion, c'est-à-dire d'un énoncé dont la pleine intelligence suppose la perception
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
avec guillemets, avec ou sans référence précise) ; sous une forme moins explicite et moins canonique, celle du plagiat (chez Lautréamont, par exemple), qui est un emprunt non déclaré, mais encore littéral ; sous une forme encore moins explicite et moins littérale, celle de l'allusion, c'est-à-dire d'un énoncé dont la pleine intelligence suppose la perception d'un rapport entre lui et un autre auquel renvoie nécessairement telle ou telle de ses inflexions, autrement non recevable]. 40 Annick Bouillaguet La Pratique
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
manifestă mai frecvent la nou născut, prin diarei acide, lactozurie și deficit ponderal [4], această enzimă lipsește sau este în cantitate redusă la nivelul populației orientale și africane[4]. Celuloza [1173,2174,4175,5176]: de la latinescul cellula cămăruță, diminutivul de la cella - cămară, oză - indică un glucid [4] formula: (C6H10O5)n [4], polimer liniar alcătuit din D-glucopiranoză [4], glucan linear cu masa moleculară 50-400 kDa care este format din unități piranozice legate β 1-4 glicozidic și care intră preponderent în compoziția polizaharidelor
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
asupra lucrărilor literare apărute”. Chiar dacă nesemnate, „cronichetele” sunt interesante pentru că reflectă peisajul editorial al epocii. În numărul inaugural, de pildă, sunt anunțate romanele Gorila de Liviu Rebreanu, „marele romancier al gliei românești”, și Pânza de păianjen, romanul de debut al Cellei Serghi, considerat „o adevărată revelație în literatura română”. Alte articole popularizează cartea străină, traducerile, colecțiile lansate de editurile Socec-Alcalay, al căror „organ publicitar” nu s-a ridicat, totuși, la prestigiul instituțiilor patronatoare. I.R.-N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285936_a_287265]
-
la rivoluzione russa ha avuto luogo, non va né teorizzata né accettata senza mettere în moto controspinte che portino presto a poterne fare a meno. Un programma che, come è noto, non fu seguito în Unione Sovietică. Gramsci nella sua cella di Turi ha soprattutto di fronte due Stați, due tipi di Stato: lo Stato fascista che lo tiene prigioniero, lo Stato sovietico nella cui causa egli și riconosce. La sua riflessione è certo intessuta di continui riferimenti all'esperienza storica
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Béla Bartók (Muzica populară românească, traducere de Constantin Brăiloiu), Virgil Gheorghiu, V.I. Popa ( Note despre muzică și teatru), Silviu Cernea ( Iarna în poezia lui Bacovia), N. Davidescu ( Ideea de muzicalitate și poezia modernă). Portrete ale artiștilor conturează în pagini atractive Cella Delavrancea, Gala Galaction, Virgil Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Al. Iordan, Tudor Arghezi, iar B. Lăzăreanu evocă personalități precum Ciprian Porumbescu, George Enescu, Camille Saint-Saëns ș.a. „Cronica muzicală”, „Cronica literară”, „Cronica științifică”, „Știri artistice din țară” și „Cronica străinătății” oferă informații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
se încearcă o promovare a valorilor artistice naționale. Alți colaboratori: Valeriu Anania, Vasile Cândea, D. Micu, Ana Blandiana, Costin Dacus Florescu, Constanța A. Iliescu, Ion On. Conciu, Mihai B. Dumitrescu, monahia Olga Gologan, Doris Plantus, Ioan Sylvia Păcurari, Liliana Najeran, Cella Delavrancea, Lidia Stăniloae, Vasile Voinițchi, Olguța Caia, Ioasaf Popa. Alte domenii decât cele literare sunt ilustrate de Antonie Plămădeală, Anna Hilton, Monica Cheryl Trepanier, Paulin Popescu, Sofian Boghiu, arhiepiscopul Adrian Hrițcu, Boris Pușcașu, ieromonahul Petroniu Tănase Emilian, Al. Tonceanu, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
a autenticității. Parte dintre numele scriitorilor promovați nu rezistă totuși unei judecăți diacronice. Rămâne însă interesul constant pentru tinerii prozatori, din rândul cărora, ca și în cazul poeziei, sunt acreditate pe piața literară românească o serie de nume: Lucia Demetrius, Cella Serghi ș.a. Dintre marii prozatori colaborează constant Mihail Sadoveanu, care trimite din 1939 fragmente din Divanul persian, Poveștile de la Bradul-Strâmb, Frații Jderi sau Fantazii răsăritene, Gala Galaction, cu scrieri de factură tradițională, începând cu romanul La răspântie de veacuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
duceam cu gândul la membrii familiei Zarifopol, proprietara de drept a conacului-școală. Unul dintre ei, Paul Zarifopol, se căsătorise cu Ștefania Dobrogeanu- Gherea și fusese prieten cu Ion Luca Caragiale, cu rudele poetului Dimitrie Anghel. Purtase corespondență cu Constantin Dobrogeanu-Gherea, Cella Delavrancea, Dimitrie Gusti, Alexandru Rosetti, Cezar Petrescu și cu alții. Câțiva săteni spunea că acea clădire ar dăinui de vreo 300 de ani; sincer să fiu, n-aș prea crede. Bănuiesc, și parcul conacului trebuie să fi fost amenajat de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
la 21 octombrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOLAN, ELISABETA (ELIZA) (1900-1980) PIANISTĂ și PROFESOARĂ Distinsă profesoară de pian, Eliza Ciolan face parte din galeria personalităților de seamă ale Școlii pianistice românești, alături de Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Aurelia Cionca ș.a. Născută la 19 aprilie 1900, la Iași, într-o familie dedicată profesiei muzicale, Eliza Ciolan a trăit într-un mediu favorabil dezvoltării evidentelor sale aptitudini muzicale, înțelegând de timpuriu că în artă numai printr-o muncă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
capurile Schitu și Baglaru (azi Aurora). Mari personalități din perioada interbelică, profesori, scriitori, pictori și-au construit vile ori petreceau verile la Mangalia: Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Grigore Moisil, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Ștefănescu, Ionel Teodorenu, Ion Brătescu Voinești, Cella Serghi, Miron Radu Paraschivescu, Nicolae Tonitza și alții. După Al Doilea Război Mondial, orașul devine zonă militară de frontieră și turismul se periclitează câțiva ani. Pe de altă parte, construirea unui port militar la Mangalia și dezvoltarea marinei militare pe
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
DianaRoxana Patraș C.Roxana.Cristina Păduraru V.Cezara Palie A.D.AnisiaCristina Popovici P.Roxana Sălăvăstru E.E.Alexandru Stoica I.Bogdan Stoica V.Silvia Tălmaciu G.Andreea Manuela Ursu D.Dragoș Vasilache G.Grigore XII-a Matematică Informatică Alexa Alexandru Antal Cella Sânziana Bahna Alexandra Bălan Andreea Raluca Bujder Corina Mariana Căciulă Marcel Ciobanu George Adrian Ciuntuc Cristina Elenă Ciupilan Andra Gabriela Darie Dumitru Virgil Filip Diana Andreea Focia Alexandru Gheorghiță Tudor Hălăngescu Smaranda Iacob Calina Andreea Kriukov Alexandru Lăcătuș Raluca Maftei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
V. Adriana Simina P. Alină Petronela Stan N. Vica PERSONALUL COLEGIULUI NAȚIONAL „CUZA VODĂ” îN ANUL ȘCOLAR 2013-2014 1. Iacob Manuela Director 2. Pleșu Tatiana Director adjunct 3. Adumitroaei Mona Diana Gina Profesor 4. Andoroi Adina Antonela Profesor 5. Antal Cella Sînziana Profesor 6. Atasiei Măricica Profesor 7. Badea Ionela Profesor 8. Bahnariu Dumitru Profesor 9. Bălan Mona - Lisa Profesor 10. Baltag Adeluța Profesor 11. Bârlescu Irina Profesor 12. Brănici Cătălin Profesor 13. Brânză Veronica Profesor 14. Ciobotaru Mircea Alexandru Profesor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Paris „pe cineva din familia ta“ (Delavrancea). Stă pe Rue Denfert-Rochereau 95. L-am cunoscut pe Stéphane acum douăzeci de ani, ba nu, acum treizeci; era frumos ca soarele, de o frumusețe de frescă grecească. [...] O să-i dai vești despre Cella, Pica, Riri etc. [...] Marți, 18 noembrie [1947] Mâine. Mâine de dimineață voi cânta în surdină la 6 ½ când mă voi scula, cu nasul în perină, happy birthday to you, voi săruta rând pe rând fotografiile, întâi pe cea de trei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care doar printr-o minune mai rezistă, m-am dus iute la coaforul nostru care s-a mutat în micul magazin (ex Gioconda), vizavi de ruinele T[eatrului] N[ațional]; într-o oră și jumătate, spălată, țesălată, coafată, manichiurată - la Cella. [...] Cella, bătrână, dar când zâmbea recunoșteam draga ei expresie de odinioară, pentru care o iubeam așa de mult. „— Ai la tine vreo scrisoare a Monicăi?“ „— O am întotdeauna pe ultima în geantă.“ „— Și fotografii?“ „— Da.“ Și după ce am mâncat, cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
doar printr-o minune mai rezistă, m-am dus iute la coaforul nostru care s-a mutat în micul magazin (ex Gioconda), vizavi de ruinele T[eatrului] N[ațional]; într-o oră și jumătate, spălată, țesălată, coafată, manichiurată - la Cella. [...] Cella, bătrână, dar când zâmbea recunoșteam draga ei expresie de odinioară, pentru care o iubeam așa de mult. „— Ai la tine vreo scrisoare a Monicăi?“ „— O am întotdeauna pe ultima în geantă.“ „— Și fotografii?“ „— Da.“ Și după ce am mâncat, cu naturalețea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
când zâmbea recunoșteam draga ei expresie de odinioară, pentru care o iubeam așa de mult. „— Ai la tine vreo scrisoare a Monicăi?“ „— O am întotdeauna pe ultima în geantă.“ „— Și fotografii?“ „— Da.“ Și după ce am mâncat, cu naturalețea ei simpatică, Cella ia scrisoarea și o citește de la un cap la altul. „— Grozavă fata ta, Titerl!“ Am stat cu Cella mai mult de un ceas vorbind despre tine; mi-a citit o scrisoare de la o prietenă a ei, care îi spunea că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vreo scrisoare a Monicăi?“ „— O am întotdeauna pe ultima în geantă.“ „— Și fotografii?“ „— Da.“ Și după ce am mâncat, cu naturalețea ei simpatică, Cella ia scrisoarea și o citește de la un cap la altul. „— Grozavă fata ta, Titerl!“ Am stat cu Cella mai mult de un ceas vorbind despre tine; mi-a citit o scrisoare de la o prietenă a ei, care îi spunea că tineretul francez se prăpădește după scrierile unui anume Prévert. Te roagă să-i spui cum stau lucrurile cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
alergat în fiecare dimineață să-l prind pe șeful de cadre; trebuie să mă prezint la miliție ca să autentific semnătura Stanei, a lui Ion portarul, a mamei Paulinei; trebuie să alerg să obțin declarații favorabile de la Sanda M[ovilă], Camil, Cella S[erghi], Lucia D[emetrius], Petraș[incu], Șerbu etc. Mor de oboseală și de tristețe. Sunt sfârșită, sfârșită, așa de sfârșită, c-ar crăpa și pietrele de mila mea. Și, în paralel, după-amiaza ore, ședințe în cinstea Marelui Nostru Prieten
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Cei ce speră asta ignoră faptul că, în istoria modernă a României, loviturile de stat au fost rare și rău primite de opinia publică, chiar și atunci cînd au avut consecințe pozitive. *O frază falsă dintr-un interviu dat de Cella Delavrancea: „De la prima lor înîlnire (Enescu și Maruca) parcă și-ar fi înghițit trecutul, adică n-au mai existat de-atunci decît unul pentru celălalt” (v. Dumitru Radu Popa, „Să credem totdeauna în perfecțiune”, în „Tribuna României”, XII, nr. 238
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]